ecopresa.md

Agenția de Mediu refuză autorizația privind gestionarea deşeurilor pentru Uzina Metalurgică din Râbnița

Agenția de Mediu a decis să refuze eliberarea autorizației de mediu pentru gestionarea deșeurilor, pentru activitatea de colectare și tratare a deșeurilor de metale feroase și neferoase în amplasamentul din or. Rîbnița. Un aviz în acest sens a fost publicat pe 26 august.

Potrivit notei publicate pe site-ul instituției, decizia cu privire la eliberarea sau refuzul de eliberare a autorizației de mediu pentru gestionarea deșeurilor se emite pe baza propunerilor din avizul Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Astfel, conform avizului Inspectoratului pentru Protecția Mediului nr. 1212 din 26.08.2022, pentru a fi posibilă obținerea autorizației de mediu pentru gestionarea deșeurilor de către SATD „Uzina Metalurgică Moldovenească”, este necesar înlăturarea neconformităților constatate în procesul-verbal din 23 august. Mai mult, instituția menționează că este necesară ajustarea condițiilor tehnice de mediu la legislația de mediu a Republicii Moldova.

Prin urmare, în temeiul art. 6 alin. (8) din Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, art. 25 alin. (11) din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, art. 3 lit. a) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, Agenția de Mediu comunică despre refuzul de a elibera autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor (pentru activitatea de colectare și tratare a deșeurilor de metale feroase și neferoase în amplasamentul din or. Rîbnița)”, se arată în document.

La sfîrșitul lunii iunie, autorizația de mediu temporară pentru Uzina Metalurgică de la Rîbniţa a fost prelungită pentru încă două luni. Decizia a fost luată de Comisia pentru Situaţii Excepţionale și potrivit ministrei mediului Iuliana Cantaragiu, a constituit un compromis pentru a obține un preț redus la energia electrică. Mai exact, prin decizia Comisiei pentru Situaţii  Excepţionale, Uzina de la Rîbniţa a primit două autorizaţii – una de  gestionare a deşeurilor și una de emisie a poluanților în atmosferă de  la surse fixe.

La începutul lunii iunie, uzina a depus o cerere pentru a obține autorizația de mediu pentru o perioadă de 5 ani. Solicitarea urma a fi examinată în termen de 90 de  zile. Uzina  metalurgică de la Râbnița este unul dintre principalii finanțatori ai  bugetului regiunii separatiste din stânga Nistrului. Potrivit unui  raport al pretinsului minister al dezvoltării economice de la Tiraspol,  la sfârșitul anului trecut, vânzările uzinei au fost de peste 400  milioane de dolari. Ceea ce reprezintă jumătate din cifra totală a  exporturilor regiunii transnistrene, notează TVR Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce planul de reintegrare, elaborat în parteneriat cu UE și SUA, nu este făcut public? Vicepremier: „Aspectele sensibile necesită și discreție”

Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite, totuși strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, după ședința Guvernului de astăzi. Oficialul explică că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

„Într-adevăr, lucrăm activ la o strategie sau la un road map de reintegrare, dar după cum cunoașteți, aspectele sensibile necesită și discreție, pentru a putea soluționa sau a pune pe hârtie mai multe lucruri care ar putea avea un efect în timp. Nu putem, de cele mai multe ori, să vorbim în timp real despre acțiunile care sunt întreprinse, fiindcă acest lucru ar putea prejudicia rezultatul final. Sigur că se lucrează în acest sens și, la momentul potrivit, în spațiul public vor fi prezentate rezultatele acestor activități”, a spus oficialul.

Întrebat dacă soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi pusă pe masa discuțiilor la pachet cu negocierile de pace ruso-ucrainene, vicepremierul a spus că acest punct de vedere ar putea fi privit prin prisma securității regionale.

„Nu ne dorim să fim parte la un pachet de reglementare a conflictului. Am putea să privim din punct de vedere al unui pachet de securitate regională, dar acest lucru ar implica doar retragerea forțelor militare ruse din regiune. Cât privește reglementarea propriu-zisă în contextul Republicii Moldova, vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple într-un proces de negocieri, care ar implica atât partea transnistreană – suntem convinși că trebuie să facem lucrul ăsta – dar în cooperare cu partenerii care ne susțin, cum ar fi, în primul rând, Uniunea Europeană, Statele Unite”, a mai spus vicepremierul.

Valeriu Chiveri a reiterat încă o dată că formatul „5+2” nu mai este valabil. Oficialul a spus că este foarte dificil de imaginat că doi actori importanți ai procesului de reglementare, care se află în prezent într-un conflict armat direct, ar putea continua să fie parte a reglementării unui alt conflict. „Într-o perspectivă previzibilă, acest format nu poate fi considerat unul capabil să susțină în continuare procesul de negociere”, a mai subliniat vicepremierul.

***

Reamintim, formatul „5+2” –  care includea reprezentanți ai Republicii Moldova și ai regiunii transnistrene (părți), ai OSCE, Rusiei și Ucrainei (mediatori) și ai UE și SUA (observatori) – a fost suspendat după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, negocierile au loc în formatul „1+1”, adică discuții directe între Chișinău și Tiraspol, fără implicarea mediatorilor și observatorilor internaționali.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: