EPA-EFE

Alegeri parlamentare anticipate în Israel, pentru a patra oară în doi ani

Alegătorii din Israel se vor duce la urne pentru a patra oară în doi ani, după ce principalele două partide din coaliţia de guvernare nu au adoptat la timp legea bugetului naţional, declanșând dizolvarea automată a legislativului israelian, scrie adevărul.ro.

Alegerile vor fi organizate în martie 2021, la doar 12 luni după precedentul scrutin. Israelul traversează o criză politică de proporţii în ultimii ani, iar la precedentele alegeri niciun partid nu a obţinut o victorie clară. Rezultatul a fost o coaliţie instabilă între Likud, partidul lui Benjamin Netanyahu, şi Kahol Lavan (Albastru-Alb, denumire bazată pe culorile steagului israelian), formaţiunea condusă de principalul rival al lui Netanyahu, Benny Gantz, scrie BBC News.

Knesset-ul, legislativul israelian, a fost dizolvat automat conform prevederilor legale după expirarea termenului limită de adoptare a bugetului de stat. O tentativă pe ultima sută de metri de a evita acest deznodământ a eşuat, în ciuda aşteptărilor analiştilor politici.

Partidul lui Benny Gantz a propus ca ultimă soluţie un compromis: votarea a două bugete separate, unul la sfârşitul lunii decembrie, celălalt la începutul lunii ianuarie. Parlamentarii au respins propunerea cu 49 de voturi la 47.

Netanyahu şi Gantz s-au învinovăţit reciproc pentru reizbucnirea crizei politice din Israel.

„Nu vreau aceste alegeri. Likud nu a vrut aceste alegeri. Am votat iar şi iar împotriva alegerilor. Din păcate, Benny Gantz nu s-a ţinut de înţelegerea pe care a făcut-o cu noi”, a declarat Netanyahu, care a adăugat că Likud „va câştiga categoric” alegerile.

Gantz i-a răspuns lui Netanyahu, catalogându-i declaraţia drept un şir lung de minciuni. Acesta susţine că Netanyahu îşi doreşte organizarea unui nou scrutin pentru a evita procesul în care este acuzat de corupţie.

În aprilie, Netanyahu şi Gantz au căzut de acord asupra unei înţelegeri menite să pună capăt, cel puţin pentru o perioadă, crizei politice din Israel. Cei doi au acceptat să fie pe rând premieri, Netanyahu ocupând funcţia până în noiembrie 2021 când ar fi trebuit să-i cedeze poziţia lui Gantz.

Netanyahu pare să fi profitat în problema adoptării bugetului de o prevedere specială din acordul încheiat de Likud şi Kahol Lavan. Mai exact, acordul prevedea ca, în cazul în care unul dintre partide declanşează alegeri anticipate, poziţia de premier să-i revină liderului celuilalt partid pentru o perioadă de interimat de trei luni, cu excepţia cazului în care nu este adoptat bugetul de stat.

Sondajele recente arată că sprijinul popular pentru partidul lui Benny Gantz a scăzut considerabil. Pe de altă parte, nici Likud nu stă foarte bine, chiar dacă sondajele indică faptul că în urma alegerilor ar redeveni cel mai mare partid al ţării. Netanyahu, însă, este aşteptat din nou în tribunal începând cu februarie, când va fi reluat procesul în care este acuzat de corupţie. Între timp, acesta se confruntă cu proteste stradale constante şi cu pandemia de COVID-19. Mai mult, un fost parlamentar Likud, Gideon Saar, şi-a format propriul partid de dreapta care ar putea eroda baza politică a lui Netanyahu la alegerile din martie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Toate cele 27 de state ale UE au adoptat un acord pentru începerea negocierilor de aderare pentru primul cluster cu Moldova și Ucraina. Ursula von der Leyen: „O recunoaștere a muncii depuse”

UE va deschide oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, au anunțat pe 12 iunie președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Antonio Costa și Ursula von der Leyen. Decizia urmează să fie luată formal pe 15 iunie, la Luxemburg, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale. Toate cele 27 de state membre au adoptat în unanimitate poziția comună de negocieri pentru deschiderea primului grup de capitole — clusterul „Valori fundamentale”, care acoperă principiile de bază ale UE, de la statul de drept la instituții democratice puternice. Conferința va fi condusă de partea moldovenească de prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat pe 12 iunie că UE a făcut „un pas major înainte”, după ce toate cele 27 de state membre au convenit să deschidă primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense. Extinderea este o alegere strategică, prin apropierea națiunilor noastre, consolidăm pacea, securitatea și prosperitatea pe întreg continentul. Extinderea rămâne unul dintre cele mai mari succese ale UE și cea mai bună investiție în viitorul nostru comun”, a scris von der Leyen pe rețeaua X.

Într-un comunicat comun, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Antonio Costa și Ursula von der Leyen, au precizat că pe 15 iunie, la prima Conferință Interguvernamentală, va fi deschis clusterul „Valori fundamentale” — coloana vertebrală a procesului de aderare, care acoperă valorile și principiile de bază ale UE, de la statul de drept la instituții democratice puternice.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că decizia confirmă recunoașterea reformelor realizate de Moldova și încrederea celor 27 de state membre în țară și în cetățenii săi.

„Această decizie confirmă recunoașterea reformelor realizate și a progreselor înregistrate de țara noastră, dar și încrederea celor 27 de state membre ale UE în Moldova și în cetățenii ei”, a declarat Gherasimov.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: