EPA-EFE

Alegeri parlamentare anticipate în Israel, pentru a patra oară în doi ani

Alegătorii din Israel se vor duce la urne pentru a patra oară în doi ani, după ce principalele două partide din coaliţia de guvernare nu au adoptat la timp legea bugetului naţional, declanșând dizolvarea automată a legislativului israelian, scrie adevărul.ro.

Alegerile vor fi organizate în martie 2021, la doar 12 luni după precedentul scrutin. Israelul traversează o criză politică de proporţii în ultimii ani, iar la precedentele alegeri niciun partid nu a obţinut o victorie clară. Rezultatul a fost o coaliţie instabilă între Likud, partidul lui Benjamin Netanyahu, şi Kahol Lavan (Albastru-Alb, denumire bazată pe culorile steagului israelian), formaţiunea condusă de principalul rival al lui Netanyahu, Benny Gantz, scrie BBC News.

Knesset-ul, legislativul israelian, a fost dizolvat automat conform prevederilor legale după expirarea termenului limită de adoptare a bugetului de stat. O tentativă pe ultima sută de metri de a evita acest deznodământ a eşuat, în ciuda aşteptărilor analiştilor politici.

Partidul lui Benny Gantz a propus ca ultimă soluţie un compromis: votarea a două bugete separate, unul la sfârşitul lunii decembrie, celălalt la începutul lunii ianuarie. Parlamentarii au respins propunerea cu 49 de voturi la 47.

Netanyahu şi Gantz s-au învinovăţit reciproc pentru reizbucnirea crizei politice din Israel.

„Nu vreau aceste alegeri. Likud nu a vrut aceste alegeri. Am votat iar şi iar împotriva alegerilor. Din păcate, Benny Gantz nu s-a ţinut de înţelegerea pe care a făcut-o cu noi”, a declarat Netanyahu, care a adăugat că Likud „va câştiga categoric” alegerile.

Gantz i-a răspuns lui Netanyahu, catalogându-i declaraţia drept un şir lung de minciuni. Acesta susţine că Netanyahu îşi doreşte organizarea unui nou scrutin pentru a evita procesul în care este acuzat de corupţie.

În aprilie, Netanyahu şi Gantz au căzut de acord asupra unei înţelegeri menite să pună capăt, cel puţin pentru o perioadă, crizei politice din Israel. Cei doi au acceptat să fie pe rând premieri, Netanyahu ocupând funcţia până în noiembrie 2021 când ar fi trebuit să-i cedeze poziţia lui Gantz.

Netanyahu pare să fi profitat în problema adoptării bugetului de o prevedere specială din acordul încheiat de Likud şi Kahol Lavan. Mai exact, acordul prevedea ca, în cazul în care unul dintre partide declanşează alegeri anticipate, poziţia de premier să-i revină liderului celuilalt partid pentru o perioadă de interimat de trei luni, cu excepţia cazului în care nu este adoptat bugetul de stat.

Sondajele recente arată că sprijinul popular pentru partidul lui Benny Gantz a scăzut considerabil. Pe de altă parte, nici Likud nu stă foarte bine, chiar dacă sondajele indică faptul că în urma alegerilor ar redeveni cel mai mare partid al ţării. Netanyahu, însă, este aşteptat din nou în tribunal începând cu februarie, când va fi reluat procesul în care este acuzat de corupţie. Între timp, acesta se confruntă cu proteste stradale constante şi cu pandemia de COVID-19. Mai mult, un fost parlamentar Likud, Gideon Saar, şi-a format propriul partid de dreapta care ar putea eroda baza politică a lui Netanyahu la alegerile din martie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: