EPA-EFE

Alegeri parlamentare anticipate în Israel, pentru a patra oară în doi ani

Alegătorii din Israel se vor duce la urne pentru a patra oară în doi ani, după ce principalele două partide din coaliţia de guvernare nu au adoptat la timp legea bugetului naţional, declanșând dizolvarea automată a legislativului israelian, scrie adevărul.ro.

Alegerile vor fi organizate în martie 2021, la doar 12 luni după precedentul scrutin. Israelul traversează o criză politică de proporţii în ultimii ani, iar la precedentele alegeri niciun partid nu a obţinut o victorie clară. Rezultatul a fost o coaliţie instabilă între Likud, partidul lui Benjamin Netanyahu, şi Kahol Lavan (Albastru-Alb, denumire bazată pe culorile steagului israelian), formaţiunea condusă de principalul rival al lui Netanyahu, Benny Gantz, scrie BBC News.

Knesset-ul, legislativul israelian, a fost dizolvat automat conform prevederilor legale după expirarea termenului limită de adoptare a bugetului de stat. O tentativă pe ultima sută de metri de a evita acest deznodământ a eşuat, în ciuda aşteptărilor analiştilor politici.

Partidul lui Benny Gantz a propus ca ultimă soluţie un compromis: votarea a două bugete separate, unul la sfârşitul lunii decembrie, celălalt la începutul lunii ianuarie. Parlamentarii au respins propunerea cu 49 de voturi la 47.

Netanyahu şi Gantz s-au învinovăţit reciproc pentru reizbucnirea crizei politice din Israel.

„Nu vreau aceste alegeri. Likud nu a vrut aceste alegeri. Am votat iar şi iar împotriva alegerilor. Din păcate, Benny Gantz nu s-a ţinut de înţelegerea pe care a făcut-o cu noi”, a declarat Netanyahu, care a adăugat că Likud „va câştiga categoric” alegerile.

Gantz i-a răspuns lui Netanyahu, catalogându-i declaraţia drept un şir lung de minciuni. Acesta susţine că Netanyahu îşi doreşte organizarea unui nou scrutin pentru a evita procesul în care este acuzat de corupţie.

În aprilie, Netanyahu şi Gantz au căzut de acord asupra unei înţelegeri menite să pună capăt, cel puţin pentru o perioadă, crizei politice din Israel. Cei doi au acceptat să fie pe rând premieri, Netanyahu ocupând funcţia până în noiembrie 2021 când ar fi trebuit să-i cedeze poziţia lui Gantz.

Netanyahu pare să fi profitat în problema adoptării bugetului de o prevedere specială din acordul încheiat de Likud şi Kahol Lavan. Mai exact, acordul prevedea ca, în cazul în care unul dintre partide declanşează alegeri anticipate, poziţia de premier să-i revină liderului celuilalt partid pentru o perioadă de interimat de trei luni, cu excepţia cazului în care nu este adoptat bugetul de stat.

Sondajele recente arată că sprijinul popular pentru partidul lui Benny Gantz a scăzut considerabil. Pe de altă parte, nici Likud nu stă foarte bine, chiar dacă sondajele indică faptul că în urma alegerilor ar redeveni cel mai mare partid al ţării. Netanyahu, însă, este aşteptat din nou în tribunal începând cu februarie, când va fi reluat procesul în care este acuzat de corupţie. Între timp, acesta se confruntă cu proteste stradale constante şi cu pandemia de COVID-19. Mai mult, un fost parlamentar Likud, Gideon Saar, şi-a format propriul partid de dreapta care ar putea eroda baza politică a lui Netanyahu la alegerile din martie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Скриншот

Salariile din domeniul ordinii publice nu vor fi majorate cu 20%? Ministrul Finanțelor: „Trebuie să reieșim din realități”

Salariile angajaților din domeniul ordinii publice vor fi majorate după stingerea datoriilor pentru concediile neutilizate și înregistrarea creșterii economice. Precizarea a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unor declarații de presă din 10 decembrie, după ce sindicaliștii au solicitat o majorare de 20%.

Andrian Gavriliță a declarat că la întrevederea din ajun cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova a discutat despre noua lege a salarizării la care lucrează autoritățile, menționând că aceasta ar urma să aducă „mai multă corectitudine”.

Ministrul Finanțelor a mai spus că conversația a vizat și angajații din domeniul ordinii publice.

Dacă vorbim de domeniul ordinii publice, am discutat și subiectul faptului că avem acumulate concedii neutilizate istorice. Fiind monetizate, ar fi vorba de circa 800 milioane lei. În acest an, noi am prevăzut cel puțin 400. Și am avut o înțelegere că până să intrăm în majorări salariale trebuie să ne asigurăm că închidem toate datoriile pe concedii, astfel încât să nu majorăm datorii, dar să intrăm în majorări când nu mai avem aceste datorii. Cred că a fost o discuție bună și am avut o înțelegere. Pentru că, de fapt, mi-ar plăcea și mie să cred că nici nu cu 20%, și nu doar acolo. Dar trebuie să reieșim din realități și să avem aceste majorări urmare a creșterii economice”, a declarat el.

Amintim că, recent, Federația Sindicatelor „Sindlex” a cerut majorarea salariilor funcționarilor din domeniul ordinii publice și securității statului cu 20%. Organizația consideră că această creștere ar apropia actualele salarii de cel mediu pe economie pentru 2026, prognozat în valoare de 17 400 lei, potrivit Moldova 1.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: