EPA-EFE

Alegeri parlamentare anticipate în Israel, pentru a patra oară în doi ani

Alegătorii din Israel se vor duce la urne pentru a patra oară în doi ani, după ce principalele două partide din coaliţia de guvernare nu au adoptat la timp legea bugetului naţional, declanșând dizolvarea automată a legislativului israelian, scrie adevărul.ro.

Alegerile vor fi organizate în martie 2021, la doar 12 luni după precedentul scrutin. Israelul traversează o criză politică de proporţii în ultimii ani, iar la precedentele alegeri niciun partid nu a obţinut o victorie clară. Rezultatul a fost o coaliţie instabilă între Likud, partidul lui Benjamin Netanyahu, şi Kahol Lavan (Albastru-Alb, denumire bazată pe culorile steagului israelian), formaţiunea condusă de principalul rival al lui Netanyahu, Benny Gantz, scrie BBC News.

Knesset-ul, legislativul israelian, a fost dizolvat automat conform prevederilor legale după expirarea termenului limită de adoptare a bugetului de stat. O tentativă pe ultima sută de metri de a evita acest deznodământ a eşuat, în ciuda aşteptărilor analiştilor politici.

Partidul lui Benny Gantz a propus ca ultimă soluţie un compromis: votarea a două bugete separate, unul la sfârşitul lunii decembrie, celălalt la începutul lunii ianuarie. Parlamentarii au respins propunerea cu 49 de voturi la 47.

Netanyahu şi Gantz s-au învinovăţit reciproc pentru reizbucnirea crizei politice din Israel.

„Nu vreau aceste alegeri. Likud nu a vrut aceste alegeri. Am votat iar şi iar împotriva alegerilor. Din păcate, Benny Gantz nu s-a ţinut de înţelegerea pe care a făcut-o cu noi”, a declarat Netanyahu, care a adăugat că Likud „va câştiga categoric” alegerile.

Gantz i-a răspuns lui Netanyahu, catalogându-i declaraţia drept un şir lung de minciuni. Acesta susţine că Netanyahu îşi doreşte organizarea unui nou scrutin pentru a evita procesul în care este acuzat de corupţie.

În aprilie, Netanyahu şi Gantz au căzut de acord asupra unei înţelegeri menite să pună capăt, cel puţin pentru o perioadă, crizei politice din Israel. Cei doi au acceptat să fie pe rând premieri, Netanyahu ocupând funcţia până în noiembrie 2021 când ar fi trebuit să-i cedeze poziţia lui Gantz.

Netanyahu pare să fi profitat în problema adoptării bugetului de o prevedere specială din acordul încheiat de Likud şi Kahol Lavan. Mai exact, acordul prevedea ca, în cazul în care unul dintre partide declanşează alegeri anticipate, poziţia de premier să-i revină liderului celuilalt partid pentru o perioadă de interimat de trei luni, cu excepţia cazului în care nu este adoptat bugetul de stat.

Sondajele recente arată că sprijinul popular pentru partidul lui Benny Gantz a scăzut considerabil. Pe de altă parte, nici Likud nu stă foarte bine, chiar dacă sondajele indică faptul că în urma alegerilor ar redeveni cel mai mare partid al ţării. Netanyahu, însă, este aşteptat din nou în tribunal începând cu februarie, când va fi reluat procesul în care este acuzat de corupţie. Între timp, acesta se confruntă cu proteste stradale constante şi cu pandemia de COVID-19. Mai mult, un fost parlamentar Likud, Gideon Saar, şi-a format propriul partid de dreapta care ar putea eroda baza politică a lui Netanyahu la alegerile din martie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sursa: Observator News

Salarii mai mari pentru bugetari de la 1 ianuarie

Bugetarii cu salarii mai mici de 6 300 de lei vor primi compensații suplimentare, astfel încât veniturile lor să ajungă la nivelul salariului minim pe economie. Parlamentul a votat în prima lectură modificări la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Ajustările sunt determinate de majorarea salariului minim pe țară, care va constitui 6 300 de lei începând cu anul 2026. Astfel, salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar, calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic decât 6 300 de lei, vor beneficia de plăți compensatorii. Aceasta va acoperi diferența până la 6 300 de lei și va fi recalculată în funcție de orele efectiv lucrate.

Noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Potrivit proiectului de lege, salariul minim în sectorul bugetar a crescut constant în ultimii ani – de la 2 000 de lei în 2020, până la 6 300 de lei în 2026.

Proiectul de lege mai prevede acordarea unui spor cu caracter specific pentru activitățile speciale de organizare și coordonare a planificării managementului crizelor și al crizelor majore realizate de personalul Centrului Național de Management al Crizelor. De asemenea, documentul include acordarea unor clase de salarizare suplimentare angajaților Centrului.

Proiectul urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Pentru anul următor, salariul mediu este estimat să ajungă la 17.400 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 1.300 de lei – peste 11% comparativ cu 2025.

Amintim că, Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026. Salariul minim pe economie va constitui 6 300 de lei în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 800 de lei față de anul curent. În același timp, sindicatele solicită ca acesta să fie majorat la 8 050 lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: