Eficiența energetică nu înseamnă doar infrastructura fizică, ci și gestionarea tuturor sistemelor și fluxurilor într-o manieră care reduce consumul de energie și economisește resursele. O aglomerare urbană are atât de multe sisteme ce pot fi automatizate, digitalizate și analizate în continuu pentru a ușura viața locuitorilor, iar tehnologiile avansează atât de rapid, încât nu există limite pentru inovații.
La o adică, nici măcar banii nu sunt cea mai mare problemă, căci există mecanisme inovative de finanțare a măsurilor de eficiență energetică. Despre potențialul Republicii Moldova în dezvoltarea orașelor inteligente, am discutat cu directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Alexandru Ciudin.
– Deși peste tot în lume despre orașe inteligente sau smart cities se discută tot mai mult, conceptul rămâne a fi relativ nou pentru Republica Moldova. Care este diferența dintre orașul prezentului și un oraș din anii 2000?
– Un oraș inteligent este mai întâi de toate format din oameni inteligenți. Putem implementa tehnologii moderne pentu protecția mediului, gestionarea deșeurilor, mobilitate sau transport, dar scopul final al unui oraș inteligent este să creeze condiții bune de viață pentru locuitori.
Conceptul de oraș inteligent nu este doar un termen popular și modern, ci și din ce în ce mai vital pentru dezvoltarea unui oraș, fie el mic sau mare. În prezent, concurență există nu numai între diferite companii sau producători care își dezvoltă afacerile, dar și între orașe și țări.
Orașele inteligente reprezintă, în fond, o metodă de gestionare a treburilor orășănești cu ajutorul cunoștințelor și tehnologiilor disponibile, care până recent erau de neimaginat. Tehnologia poate fi cumpărată, dar construirea unui oraș inteligent durează ani de zile, luând în considerație specificul, istoria, tradițiile culturale și, de asemenea, posibilitățile economice ale unui anumit oraș. Tendința orașelor este de a atrage cât mai mulți tineri, profesioniști și antreprenori pentru a dezvolta urba. Sunt elaborate programe de dezvoltare și strategii de a atrage mai mulți turiști și oaspeți, de a deschide mai multe instituții de învățământ, și toate acestea, pentru ca orașul să prospere și, prin urmare, statul să se dezvolte. Acesti factori obligă autoritățile locale și municipalitățile să fie inovatoare și să ofere condiții și soluții „inteligente” tinerilor, cercetătorilor și întreprinzătorilor. Orașele inteligente trebuie să implementeze cele mai noi tehnologii pentru a putea crea și îmbunătăți calitatea vieții tuturor, nu doar a unui anumit grup de oameni.
Dacă e să comparăm un oraș european din anii 2000 și unul din 2020, vom observa că 20 de ani în urmă infrastructura era una digitală. Toată infrastructura – energie, transport, ecologie, sănătate – erau dezvoltate separat, iar datele erau colectate combinat. Deci, concluzionăm că orașele inteligente au evoluat din orașele digitale, ca urmare a interconectării tuturor acestor sectoare, cu un accent sporit pe ecologie și durabilitate.
– Care este orașul inteligent de la care Chișinăul ar trebui să ia exemplu?
– Cred că orașul Chișinău nu trebuie să ia exemplu de la alte orașe. Fiecare oraș trebuie să fie inteligent, în măsura în care să poată să rezolve problemele locuitorilor săi, să le asigure un mod de viață durabil și ecologic, și să răspundă provocărilor zilnice pe care le are orice locuitor al orașului. Totodată, cred că cel mai inteligent oraș este Amsterdam. Acest oraș are un concept și o direcție clară de dezvoltare. În fiecare an aici se organizează pentru locuitori Smart City Challenge, se acordă o atenție deosebită mediului înconjurător, se promovează foarte mult transportul ecologic, locuitorii sunt îndemnați și susținuți să utilizeze mașinile electrice, bicicletele și transportul public. Pe străzi puteți găsi iluminat stradal inteligent, care monitorizează fluxul de pietoni și mașini, iar în baza datelor colectate, se reglează iluminatul automat, astfel se reduce intensitatea energetică. A fost creat un centru de informare unde fiecare poate urmări grafice, publicații și rezultatele specifice ale proiectelor inteligente.
Orașul Viena a construit un cartier inteligent – Aspern, care, de asemenea, are un sistem sofisticat de comunicare cu cetățenii săi pe subiectul dezvoltării orașului. Londra, la fel, este un exemplu de soluție inteligentă în gestionarea deșeurilor. Lista poate continua. Ne putem inspira din străinătate, dar o soluție concreta nu poate fi preluată, deoarece după cum am menționat anterior, fiecare oraș are necesitățile și specificul său.
– Cum ar fi necesar să fie colectate datele pentru ca un oraș să fie inteligent?
– Piatra de temelie a unui oraș inteligent ar trebui să fie un „hub de date” centralizat, adică un loc în care vor fi colectate toate datele din diferite surse, iar mai apoi analizate și evaluate. Aceste surse pot fi, de exemplu, lămpile LED. Cu ajutorul senzorilor amplasați în iluminatul public, se poate de colectat date, nu doar despre nivelul de poluare a aerului sau despre traficul mașinilor, dar lămpile pot fi folosite drept sursă de energie pentru încărcarea vehiculelor electrice sau chiar a telefoanelor mobile. Fiecare cetățean poate contribui la îmbunătățirea infrastructurii orașelor, de exemplu, prin instalarea contoarelor inteligente, astfel, consumatorul poate avea o imagine de ansamblu în timp real a consumului și nu trebuie să aștepte facturile de la sfârșitul lunii. De asemenea, datele pot fi colectate din imagini prin satelit sau aplicații specializate, unde rezidenții își pot nota ideile și reclamațiile.
Posibilitățile de utilizare a tehnologiilor sunt nelimitate. Senzorii și dispozitivele care colectează date și informații constituie doar o mică parte din proces. Aceste date trebuie procesate și analizate rapid, în timp real. Cel mai important lucru este că aceste date să poata fi partajate și schimbate între diferite tehnologii. Soluțiile tehnologice trebuie să permită schimbul de date nu numai între senzori și dispozitive, ci și între platforme, locații și distanțe. Prin urmare, schimbul de date pe platforme multifuncționale de informații este mai important decât însăși tehnologia. Aceasta este soluția care va duce la mai multă inovație, securitate și rezolvarea problemelor actuale.
– De ce orașele trebuie să adopte soluții digitale ca să devina inteligente?
– Există mai multe motive. Primul motiv este că tot mai mulți oameni se mută la oraș, astfel este nevoie de găsit soluții pentru a face față creșterii numărului de populație în orașe. Un alt motiv, generat de un fenomen care se întâlnește și la noi în țară, este îmbătrânirea populației, respectiv, infrastructura orașelor va avea nevoie de unele schimbări, comparativ cu situația actuală.
Un alt factor care duce la adoptarea soluțiilor digitale este dezvoltarea clasei de mijloc care are necesități din ce în ce mai mari. Nu în ultimul rând, trebuie menționate măsurile de austeritate, care duc la reducerea bugetelor orașelor. Acest lucru afectează modul în care un oraș își va cheltui banii. De exemplu, Chișinăul cheltuie foarte mulți bani din bugetul său pentru gestionarea deșeurilor.
– Cât de receptivă este populația la noile tehnologii? Trebuie să fie educată în această privință?
– Pentru generația mea și pentru generațiile următoare, educația trebuie să fie cel mai important lucru. Consider că succesul în educație va depinde în viitorul apropiat de utilizarea tehnologiilor moderne și a sistemelor informaționale. În școli, pe lângă disciplinele tradiționale, precum matematica și limba română, ar trebui să fie introduse discipline, precum programarea și educația financiară. În același timp, școala trebuie să învețe generațiile tinere cum să se comporte și ce trebuie să facă atunci când o anumită tehnologie eșuează. În general, există un paradox, pe de o parte, orașele inteligente promovează tehnologiile noi și sustenabilitatea ecologică, iar, pe de altă parte, creează o anumită dependență a oamenilor față de tehnologii și de energie.
– Ce rol poate juca orașul inteligent în sănătate sau educație?
– Un serviciu medical inteligent are la bază, mai întâi de toate, accesibilitatea datelor despre sănătatea persoanelor. Tendința actuală este de a monitoriza pacienții continuu, pentru a interveni operativ în situațiile critice. Integrarea acestor sisteme de sănătate în conceptul general al unui oraș inteligent este foarte interesantă. De exemplu, pentru a monitoriza timpul de sosire a ambulanței la pacienți. De asemenea, educația inteligentă are la bază instruirea personalizată a copiilor, deoarece fiecare elev este personalitate și percepe informația diferit. Cu ajutorul noilor tehnologii, de exemplu, fața elevului este scanată și în funcție de expresia feței sale, sistemul modifică automat planul educațional, astfel încât elevul să absoarbă cât mai bine informațiile prezentate. Aceste metode au un mare succes, în special în predarea limbilor străine.
– Care este rolul mediului de afaceri în construirea unui oraș inteligent?
– Desigur, o cooperare strânsă între mediul afaceri și administrația autorităților publice este necesară pentru implementarea noilor tehnologii. Schimbul de experiență între mediul de afaceri și primării, împărtășirea cunoștințelor, sunt cheia succesului. Un rol important îl joacă și deschiderea companiilor către noile tehnologii care permit crearea unui ecosistem urban coerent, datorită căruia eficiența gestionării orașului va crește, locuitorii vor fi mult mai fericiți, iar calitatea vieții lor mai ridicată. Această abordare creează oportunități pentru dezvoltarea orașelor inteligente și o atitudine pozitivă a locuitorilor față de soluțiile inovatoare.
– Tehnologiile inteligente pot fi implementate și în orașele mici?
– Cred că potențialul cel mai mare al orașelor mici în a implementa tehnologiile inteligente ține de domeniul transporturilor, al energiei și, de asemenea, de mediu.
– Cu toții cunoaștem că tehnologiile inteligente sunt costisitoare. Cât de rentabile sunt aceste investiții, în cât timp se răscumpără?
– Atunci când vorbim despre orașe inteligente, trebuie să utilizăm mecanisme financiare și modele de afaceri netradiționale. Un exemplu pot fi EPC-urile (Contractele de Performanță Energetică) sau contractarea Companiilor de Servicii ESCO pentru a implementa măsuri de eficiență energetică și de economisire a cheltuielilor. Aceste modele de afaceri presupun, la fel, o procedură de achiziție a serviciilor, unde companiile selectate vor face o analiză a stării actuale, spre exemplu, a unei clădiri sau a iluminatului stradal, și în baza acestei analize va propune o soluție tehnică pentru a realiza economiile necesare.
Investițiile în soluții tehnice selectate sunt finanțate din resursele proprii ale companiei. Această companie este plătită ulterior din economiile realizate. Ideea de bază este că, o perioadă de timp, orașul va achita companiei serviciile executate în baza economiilor reale pe care le are. După finalizarea proiectului, consumul de energie ar trebui să fie considerabil mai mic, având și un impact pozitiv asupra mediului.
Piața serviciilor energetice se află la un stadiu incipient în Republica Moldova, iar principala barieră până nu demult a fost abordarea reticentă a instituțiilor financiare la un asemenea model de afacere și cadrul normativ imperfect. AEE fiind o instituție responsabilă, cu atribuții în acest domeniu, am inițiat, în acest an, realizarea unei foi de parcurs în care vom identifica soluțiile și pașii care trebuie întreprinși pentru a ajusta cadrul normativ, instituțional și fiscal, și contractele de performanță energetică în sectorul public să devină o realitate. Totodată, vreau să menționez că sectorul privat are undă liberă și nu are nici o constrângere de a implementa asemenea proiecte netradiționale.
– Mobilitatea este o problemă importantă pentru orașe. Există vreo soluție optimă generală pentru orașe, care ar lucra și în Chișinău?
– Sistemele de gestionare a traficului urban utilizează deja o gamă largă de senzori, de la detectoare fizice, camere video, până la procesarea imaginii spațiale. Trebuie remarcat faptul că până și propriul vehicul sau telefonul mobil în acest concept devine un senzor inteligent care oferă date importante.
Gestionarea traficului urban va depinde din ce în ce mai mult de gestionarea corectă a diferitor tipuri de transport, vehicole, biciclete, automobile sau taxiuri. Transportul public în viitor va juca un rol foarte important, iar electromobilitatea va fi de neînlocuit, deoarece este mai puțin nocivă și nu poluează atmosfera. Cetățenii vor concepe transportul public prin prisma serviciiilor de mobilitate și vor avea cerințe din ce în ce mai mari, așa cum le au acum față de serviciile de telecomunicații. Pentru a satisface cerințele, va fi posibilă utilizarea smartphone-urilor, care pot fi întrebuințate pentru optimizarea rutelor individuale, inclusiv a plăților mobile pentru aceste servicii.
– Cu certidudine în Europa găsim multe orașe inteligente, dar în Moldova orașele tind să fie inteligente?
– Undeva poate chiar și involuntar, dar eu cred că localitățile din Republica Moldova cu pași foarte modești tind spre a deveni localități inteligente. Este evident că avem de parcurs un drum foarte lung până vom construi orașe inteligente veritabile, dar este bine că am făcut primii pași. Și această v-o comunic în cunoștință de cauză, prin prisma proiectelor pe care le-am implementat noi pe parcursul ultimilor ani.
În linii generale, localitățile din țara noastră au implementat așa tehnologii ca de exemplu, furnizarea de date deschise, iluminat inteligent, clădiri eficiente din punct de vedere energetic, sisteme de control a traficului. Multe localități au elaborat planuri de dezvoltare, inclusiv planuri de acțiuni, unde cu siguranță au prevăzut și o componentă de smart city.
Dacă e să mă refer la proiectele finanțate de AEE, pot să vă comunic că am finanțat în câteva localități sisteme de iluminat stradal care pot fi reglate de pe telefonul mobil, prin telegestiune, de asemenea, au fost construite sisteme de iluminat stradal unde au fost instalate sisteme de dimare (controlul intensității luminoase), am implementat proiecte unde au fost instalate sisteme de colectare a datelor privind temperatura de afară, umiditatea, stații radio și monitorizarea video în locuri publice, rețele wi-fi, încărcarea telefoanelor mobile din surse regenerabile, treceri de pietoni inteligente etc. La fel și orașul Chișinău, în ultima perioadă se concentrează pe conectarea diferitelor aspecte ale infrastructurii, precum energie, transport, eficiența energetică a clădirilor sau introducerea de servicii inteligente, precum sistemul de plăți electronice în transportul public. Această soluție are un potențial mare de dezvoltare în viitor. Ele pot fi combinate cu alte elemente de infrastructură, cum ar fi parcări urbane sau o rețea de închirieri de biciclete urbane.
Foarte multe proiecte din țara noastră se implementează în infrastructură, de exemplu, în gestionarea deșeurilor, energie, aprovizionare cu apa etc., și deseori se neglijează investițiile în proiecte în care locuitoriii ar putea comunica mai mult între ei, s-ar asocia în comun pentru a construi un oraș mai prietenos, astfel oamenii pur și simplu ar trai mai bine, ar câștigă mai bine, ar avea mai mult timp pentru ei și pentru familiile lor. Per ansamblu nu cred că stăm rău la capitolul ideilor inovatoare sau implementarea proiectelor pilot. Cred că totuși rămânem în urmă la implementarea pe scară largă și la replicarea ulterioară a acestor soluții, care necesită de obicei o schimbare de abordare din partea societății, și nu în ultimul rând a conducerii localităților.
– Ce credeți că le lipsește localităților din Republica Moldova pentru a deveni inteligente?
– Principala problemă este bineînteles cea financiară. O altă problemă, pe care o văd eu, este lipsa unui concept comun al localităților noastre pentru acest domeniu. Din punct de vedere tehnic, fiecare element al ecosistemului urban are propria inteligență, fie că este vorba de bănci, sistemul de gestionare a deșeurilor, iluminatul public etc. Dar aceasta nu înseamnă că aceste sisteme odată fiind instalate automat, fac orașul mai inteligent. Doar atunci când acestea sunt interconectate între ele, între mai multe sectoare, putem vorbi despre soluții inteligente. O astfel de cooperare pe orizontală este o condiție necesară pentru dezvoltarea orașelor inteligente din țara noastră.
