Alexandru Ciudin: Un oraș inteligent este mai întâi de toate format din oameni inteligenți

Eficiența energetică nu înseamnă doar infrastructura fizică, ci și gestionarea tuturor sistemelor și fluxurilor într-o manieră care reduce consumul de energie și economisește resursele. O aglomerare urbană are atât de multe sisteme ce pot fi automatizate, digitalizate și analizate în continuu pentru a ușura viața locuitorilor, iar tehnologiile avansează atât de rapid, încât nu există limite pentru inovații.

La o adică, nici măcar banii nu sunt cea mai mare problemă, căci există mecanisme inovative de finanțare a măsurilor de eficiență energetică. Despre potențialul Republicii Moldova în dezvoltarea orașelor inteligente, am discutat cu directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Alexandru Ciudin.

– Deși peste tot în lume despre orașe inteligente sau smart cities se discută tot mai mult, conceptul rămâne a fi relativ nou pentru Republica Moldova. Care este diferența dintre orașul prezentului și un oraș din anii 2000?

Un oraș inteligent este mai întâi de toate format din oameni inteligenți. Putem implementa tehnologii moderne pentu protecția mediului, gestionarea deșeurilor, mobilitate sau transport, dar scopul final al unui oraș inteligent este să creeze condiții bune de viață pentru locuitori.

Conceptul de oraș inteligent nu este doar un termen popular și modern, ci și din ce în ce mai vital pentru dezvoltarea unui oraș, fie el mic sau mare. În prezent, concurență există nu numai între diferite companii sau producători care își dezvoltă afacerile, dar și între orașe și țări.

Orașele inteligente reprezintă, în fond, o metodă de gestionare a treburilor orășănești cu ajutorul cunoștințelor și tehnologiilor disponibile, care până recent erau de neimaginat. Tehnologia poate fi cumpărată, dar construirea unui oraș inteligent durează ani de zile, luând în considerație specificul, istoria, tradițiile culturale și, de asemenea, posibilitățile economice ale unui anumit oraș. Tendința orașelor este de a atrage cât mai mulți tineri, profesioniști și antreprenori pentru a dezvolta urba. Sunt elaborate programe de dezvoltare și strategii de a atrage mai mulți turiști și oaspeți, de a deschide mai multe instituții de învățământ, și toate acestea, pentru ca orașul să prospere și, prin urmare, statul să se dezvolte. Acesti factori obligă autoritățile locale și municipalitățile să fie inovatoare și să ofere condiții și soluții „inteligente” tinerilor, cercetătorilor și întreprinzătorilor. Orașele inteligente trebuie să implementeze cele mai noi tehnologii pentru a putea crea și îmbunătăți calitatea vieții tuturor, nu doar a unui anumit grup de oameni.

Dacă e să comparăm un oraș european din anii 2000 și unul din 2020, vom observa că 20 de ani în urmă infrastructura era una digitală. Toată infrastructura – energie, transport, ecologie, sănătate – erau dezvoltate separat, iar datele erau colectate combinat. Deci, concluzionăm că orașele inteligente au evoluat din orașele digitale, ca urmare a interconectării tuturor acestor sectoare, cu un accent sporit pe ecologie și durabilitate.

– Care este orașul inteligent de la care Chișinăul ar trebui să ia exemplu?

– Cred că orașul Chișinău nu trebuie să ia exemplu de la alte orașe. Fiecare oraș trebuie să fie inteligent, în măsura în care să poată să rezolve problemele locuitorilor săi, să le asigure un mod de viață durabil și ecologic, și să răspundă provocărilor zilnice pe care le are orice locuitor al orașului. Totodată, cred că cel mai inteligent oraș este Amsterdam. Acest oraș are un concept și o direcție clară de dezvoltare. În fiecare an aici se organizează pentru locuitori Smart City Challenge, se acordă o atenție deosebită mediului înconjurător, se promovează foarte mult transportul ecologic, locuitorii sunt îndemnați și susținuți să utilizeze mașinile electrice, bicicletele și transportul public. Pe străzi puteți găsi iluminat stradal inteligent, care monitorizează fluxul de pietoni și mașini, iar în baza datelor colectate, se reglează iluminatul automat, astfel se reduce intensitatea energetică. A fost creat un centru de informare unde fiecare poate urmări grafice, publicații și rezultatele specifice ale proiectelor inteligente.

Orașul Viena a construit un cartier inteligent – Aspern, care, de asemenea, are un sistem sofisticat de comunicare cu cetățenii săi pe subiectul dezvoltării orașului. Londra, la fel, este un exemplu de soluție inteligentă în gestionarea deșeurilor. Lista poate continua. Ne putem inspira din străinătate, dar o soluție concreta nu poate fi preluată, deoarece după cum am menționat anterior, fiecare oraș are necesitățile și specificul său.

– Cum ar fi necesar să fie colectate datele pentru ca un oraș să fie inteligent?

– Piatra de temelie a unui oraș inteligent ar trebui să fie un „hub de date” centralizat, adică un loc în care vor fi colectate toate datele din diferite surse, iar mai apoi analizate și evaluate. Aceste surse pot fi, de exemplu, lămpile LED. Cu ajutorul senzorilor amplasați în iluminatul public, se poate de colectat date, nu doar despre nivelul de poluare a aerului sau despre traficul mașinilor, dar lămpile pot fi folosite drept sursă de energie pentru încărcarea vehiculelor electrice sau chiar a telefoanelor mobile. Fiecare cetățean poate contribui la îmbunătățirea infrastructurii orașelor, de exemplu, prin instalarea contoarelor inteligente, astfel, consumatorul poate avea o imagine de ansamblu în timp real a consumului și nu trebuie să aștepte facturile de la sfârșitul lunii. De asemenea, datele pot fi colectate din imagini prin satelit sau aplicații specializate, unde rezidenții își pot nota ideile și reclamațiile.

Posibilitățile de utilizare a tehnologiilor sunt nelimitate. Senzorii și dispozitivele care colectează date și informații constituie doar o mică parte din proces. Aceste date trebuie procesate și analizate rapid, în timp real. Cel mai important lucru este că aceste date să poata fi partajate și schimbate între diferite tehnologii. Soluțiile tehnologice trebuie să permită schimbul de date nu numai între senzori și dispozitive, ci și între platforme, locații și distanțe. Prin urmare, schimbul de date pe platforme multifuncționale de informații este mai important decât însăși tehnologia. Aceasta este soluția care va duce la mai multă inovație, securitate și rezolvarea problemelor actuale.

– De ce orașele trebuie să adopte soluții digitale ca să devina inteligente?

– Există mai multe motive. Primul motiv este că tot mai mulți oameni se mută la oraș, astfel este nevoie de găsit soluții pentru a face față creșterii numărului de populație în orașe. Un alt motiv, generat de un fenomen care se întâlnește și la noi în țară, este îmbătrânirea populației, respectiv, infrastructura orașelor va avea nevoie de unele schimbări, comparativ cu situația actuală.

Un alt factor care duce la adoptarea soluțiilor digitale este dezvoltarea clasei de mijloc care are necesități din ce în ce mai mari. Nu în ultimul rând, trebuie menționate măsurile de austeritate, care duc la reducerea bugetelor orașelor. Acest lucru afectează modul în care un oraș își va cheltui banii. De exemplu, Chișinăul cheltuie foarte mulți bani din bugetul său pentru gestionarea deșeurilor.

– Cât de receptivă este populația la noile tehnologii? Trebuie să fie educată în această privință?

– Pentru generația mea și pentru generațiile următoare, educația trebuie să fie cel mai important lucru. Consider că succesul în educație va depinde în viitorul apropiat de utilizarea tehnologiilor moderne și a sistemelor informaționale. În școli, pe lângă disciplinele tradiționale, precum matematica și limba română, ar trebui să fie introduse discipline, precum programarea și educația financiară. În același timp, școala trebuie să învețe generațiile tinere cum să se comporte și ce trebuie să facă atunci când o anumită tehnologie eșuează. În general, există un paradox, pe de o parte, orașele inteligente promovează tehnologiile noi și sustenabilitatea ecologică, iar, pe de altă parte, creează o anumită dependență a oamenilor față de tehnologii și de energie.

– Ce rol poate juca orașul inteligent în sănătate sau educație?

– Un serviciu medical inteligent are la bază, mai întâi de toate, accesibilitatea datelor despre sănătatea persoanelor. Tendința actuală este de a monitoriza pacienții continuu, pentru a interveni operativ în situațiile critice. Integrarea acestor sisteme de sănătate în conceptul general al unui oraș inteligent este foarte interesantă. De exemplu, pentru a monitoriza timpul de sosire a ambulanței la pacienți. De asemenea, educația inteligentă are la bază instruirea personalizată a copiilor, deoarece fiecare elev este personalitate și percepe informația diferit. Cu ajutorul noilor tehnologii, de exemplu, fața elevului este scanată și în funcție de expresia feței sale, sistemul modifică automat planul educațional, astfel încât elevul să absoarbă cât mai bine informațiile prezentate. Aceste metode au un mare succes, în special în predarea limbilor străine.

– Care este rolul mediului de afaceri în construirea unui oraș inteligent?

– Desigur, o cooperare strânsă între mediul afaceri și administrația autorităților publice este necesară pentru implementarea noilor tehnologii. Schimbul de experiență între mediul de afaceri și primării, împărtășirea cunoștințelor, sunt cheia succesului. Un rol important îl joacă și deschiderea companiilor către noile tehnologii care permit crearea unui ecosistem urban coerent, datorită căruia eficiența gestionării orașului va crește, locuitorii vor fi mult mai fericiți, iar calitatea vieții lor mai ridicată. Această abordare creează oportunități pentru dezvoltarea orașelor inteligente și o atitudine pozitivă a locuitorilor față de soluțiile inovatoare.

– Tehnologiile inteligente pot fi implementate și în orașele mici?

– Cred că potențialul cel mai mare al orașelor mici în a implementa tehnologiile inteligente ține de domeniul transporturilor, al energiei și, de asemenea, de mediu.

– Cu toții cunoaștem că tehnologiile inteligente sunt costisitoare. Cât de rentabile sunt aceste investiții, în cât timp se răscumpără?

– Atunci când vorbim despre orașe inteligente, trebuie să utilizăm mecanisme financiare și modele de afaceri netradiționale. Un exemplu pot fi EPC-urile (Contractele de Performanță Energetică) sau contractarea Companiilor de Servicii ESCO pentru a implementa măsuri de eficiență energetică și de economisire a cheltuielilor. Aceste modele de afaceri presupun, la fel, o procedură de achiziție a serviciilor, unde companiile selectate vor face o analiză a stării actuale, spre exemplu, a unei clădiri sau a iluminatului stradal, și în baza acestei analize va propune o soluție tehnică pentru a realiza economiile necesare.

Investițiile în soluții tehnice selectate sunt finanțate din resursele proprii ale companiei. Această companie este plătită ulterior din economiile realizate. Ideea de bază este că, o perioadă de timp, orașul va achita companiei serviciile executate în baza economiilor reale pe care le are. După finalizarea proiectului, consumul de energie ar trebui să fie considerabil mai mic, având și un impact pozitiv asupra mediului.

Piața serviciilor energetice se află la un stadiu incipient în Republica Moldova, iar principala barieră până nu demult a fost abordarea reticentă a instituțiilor financiare la un asemenea model de afacere și cadrul normativ imperfect. AEE fiind o instituție responsabilă, cu atribuții în acest domeniu, am inițiat, în acest an, realizarea unei foi de parcurs în care vom identifica soluțiile și pașii care trebuie întreprinși pentru a ajusta cadrul normativ, instituțional și fiscal, și contractele de performanță energetică în sectorul public să devină o realitate. Totodată, vreau să menționez că sectorul privat are undă liberă și nu are nici o constrângere de a implementa asemenea proiecte netradiționale.

– Mobilitatea este o problemă importantă pentru orașe. Există vreo soluție optimă generală pentru orașe, care ar lucra și în Chișinău?

– Sistemele de gestionare a traficului urban utilizează deja o gamă largă de senzori, de la detectoare fizice, camere video, până la procesarea imaginii spațiale. Trebuie remarcat faptul că până și propriul vehicul sau telefonul mobil în acest concept devine un senzor inteligent care oferă date importante.

Gestionarea traficului urban va depinde din ce în ce mai mult de gestionarea corectă a diferitor tipuri de transport, vehicole, biciclete, automobile sau taxiuri. Transportul public în viitor va juca un rol foarte important, iar electromobilitatea va fi de neînlocuit, deoarece este mai puțin nocivă și nu poluează atmosfera. Cetățenii vor concepe transportul public prin prisma serviciiilor de mobilitate și vor avea cerințe din ce în ce mai mari, așa cum le au acum față de serviciile de telecomunicații. Pentru a satisface cerințele, va fi posibilă utilizarea smartphone-urilor, care pot fi întrebuințate pentru optimizarea rutelor individuale, inclusiv a plăților mobile pentru aceste servicii.

– Cu certidudine în Europa găsim multe orașe inteligente, dar în Moldova orașele tind să fie inteligente?

– Undeva poate chiar și involuntar, dar eu cred că localitățile din Republica Moldova cu pași foarte modești tind spre a deveni localități inteligente. Este evident că avem de parcurs un drum foarte lung până vom construi orașe inteligente veritabile, dar este bine că am făcut primii pași. Și această v-o comunic în cunoștință de cauză, prin prisma proiectelor pe care le-am implementat noi pe parcursul ultimilor ani.

În linii generale, localitățile din țara noastră au implementat așa tehnologii ca de exemplu, furnizarea de date deschise, iluminat inteligent, clădiri eficiente din punct de vedere energetic, sisteme de control a traficului. Multe localități au elaborat planuri de dezvoltare, inclusiv planuri de acțiuni, unde cu siguranță au prevăzut și o componentă de smart city.

Dacă e să mă refer la proiectele finanțate de AEE, pot să vă comunic că am finanțat în câteva localități sisteme de iluminat stradal care pot fi reglate de pe telefonul mobil, prin telegestiune, de asemenea, au fost construite sisteme de iluminat stradal unde au fost instalate sisteme de dimare (controlul intensității luminoase), am implementat proiecte unde au fost instalate sisteme de colectare a datelor privind temperatura de afară, umiditatea, stații radio și monitorizarea video în locuri publice, rețele wi-fi, încărcarea telefoanelor mobile din surse regenerabile, treceri de pietoni inteligente etc. La fel și orașul Chișinău, în ultima perioadă se concentrează pe conectarea diferitelor aspecte ale infrastructurii, precum energie, transport, eficiența energetică a clădirilor sau introducerea de servicii inteligente, precum sistemul de plăți electronice în transportul public. Această soluție are un potențial mare de dezvoltare în viitor. Ele pot fi combinate cu alte elemente de infrastructură, cum ar fi parcări urbane sau o rețea de închirieri de biciclete urbane.

Foarte multe proiecte din țara noastră se implementează în infrastructură, de exemplu, în gestionarea deșeurilor, energie, aprovizionare cu apa etc., și deseori se neglijează investițiile în proiecte în care locuitoriii ar putea comunica mai mult între ei, s-ar asocia în comun pentru a construi un oraș mai prietenos, astfel oamenii pur și simplu ar trai mai bine, ar câștigă mai bine, ar avea mai mult timp pentru ei și pentru familiile lor. Per ansamblu nu cred că stăm rău la capitolul ideilor inovatoare sau implementarea proiectelor pilot. Cred că totuși rămânem în urmă la implementarea pe scară largă și la replicarea ulterioară a acestor soluții, care necesită de obicei o schimbare de abordare din partea societății, și nu în ultimul rând a conducerii localităților.

– Ce credeți că le lipsește localităților din Republica Moldova pentru a deveni inteligente?

– Principala problemă este bineînteles cea financiară. O altă problemă, pe care o văd eu, este lipsa unui concept comun al localităților noastre pentru acest domeniu. Din punct de vedere tehnic, fiecare element al ecosistemului urban are propria inteligență, fie că este vorba de bănci, sistemul de gestionare a deșeurilor, iluminatul public etc. Dar aceasta nu înseamnă că aceste sisteme odată fiind instalate automat, fac orașul mai inteligent. Doar atunci când acestea sunt interconectate între ele, între mai multe sectoare, putem vorbi despre soluții inteligente. O astfel de cooperare pe orizontală este o condiție necesară pentru dezvoltarea orașelor inteligente din țara noastră.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Un grup de eurodeputați, aflați în R. Moldova pentru a monitoriza alegerile. Discuție cu Maia Sandu

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit pe 26 septembrie cu un grup de membri ai Parlamentului European, aflați în Republica Moldova pentru a monitoriza alegerile parlamentare. Șefa statului a discutat cu eurodeputații despre tentativele externe de amestec în scrutinul electoral.

Potrivit unui comunicat al Președinției, în cadrul întrevederii, Maia Sandu a atras atenția asupra „acțiunilor persistente” de influență externă care amenință procesul democratic. Președinta a menționat finanțarea ilegală a unor formațiuni politice, rețelele menite să faciliteze cumpărarea voturilor, campaniile de dezinformare, atacurile cibernetice și pregătirea potențialelor violențe drept instrumente prin care se încearcă subminarea voinței liber exprimate a alegătorilor.

Șefa statului a subliniat că autoritățile Republicii Moldova depun eforturi coordonate pentru a contracara aceste acțiuni, dar a evidențiat importanța unei monitorizări vigilente, care să scoată la iveală tentativele de manipulare și să contribuie la protejarea integrității alegerilor”, a precizat instituția prezidențială.

Amintim că conducerea Republicii Moldova, care are o orientare pro-europeană, acuză Kremlinul că pregătește o imixtiune „fără precedent” în alegerile parlamentare. Potrivit autorităților, Federația Rusă mizează pe mai multe instrumente, printre care atacuri cibernetice, sabotarea procesului de alegeri în diaspora, corupere electorală, dar și potențiale acțiuni violente.

În ultimele săptămâni, oamenii legii au făcut sute de percheziții pe cazuri de corupție electorală și finanțare ilegală. Iar pe 22 septembrie, 74 de persoane, instruite în Serbia pentru a provoca dezordini în masă în contextul scrutinului parlamentar, au fost reținute. Potrivit organelor de drept, în spatele operațiunii s-ar afla serviciile speciale ruse, iar cei vizați au legături atât cu partide politice din Republica Moldova, cât și cu grupări criminale.

Alegerile parlamentare vor fi organizate la data de 28 septembrie.

NewsMaker

„Tu ce faci duminică?”: Marș în Chișinău, organizat de PAS în ultima zi de agitație electorală (LIVE)

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) desfășoară un marș intitulat „Tu ce faci duminică?”. Participanții au pornit de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Ismail și se îndreaptă spre Parlament. Acțiunea are loc în ultima zi de agitație electorală pentru alegerile parlamentare. Printre participanți se află Igor Grosu și Dorin Recean. Corespondenta NewsMaker Ecaterina Dubasova se află la fața locului și transmite imagini live.

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare. În buletinul de vot vor figura în total 15 partide politice, 3 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Vasile Tarlev, Irina Vlah, Igor Dodon

Blocul „Patriotic” vrea reacții internaționale, după ce Vlah a fost exclusă din alegeri: „Cum se explică această tăcere?”

Blocul electoral „Patriotic” a calificat drept „o lovitură” asupra democrației excluderea Partidului Republican „Inima Moldovei”, care se regăsește în componența sa, din alegerile parlamentare. Formațiunea a cerut partenerilor internaționali ai Republicii Moldova să vină cu o reacție la această decizie.

Este o lovitură fără precedent adusă democrației și dreptului cetățenilor la un vot liber. A face acest pas în ultima zi a campaniei electorale înseamnă privarea deliberată a sute de mii de oameni de dreptul lor constituțional și subminarea gravă a încrederii în procesul electoral”, a declarat Blocul „Patriotic”.

Totodată, BEP a solicitat „explicații imediate” din partea autorităților țării și o reacție din partea partenerilor internaționali.

Unde sunt acum declarațiile despre „democrație” și „valori europene”? Cum se explică această tăcere atunci când, chiar în inima Europei, sunt încălcate flagrant principiile fundamentale ale alegerilor libere? (…) Decizia de astăzi nu este doar un atac asupra unui partid politic, ci un atac direct asupra democrației din țara noastră”, a adăugat formațiunea.

Amintim că Curtea de Apel Centru a admis, pe 25 septembrie, solicitarea Ministerului Justiției de a suspenda, temporar, activitatea Partidului Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah. Demersul a fost depus în urma unei sesizări a CEC, care a invocat neconformități financiare.

Pe 26 septembrie, Comisia Electorală Centrală a decis excluderea PRIM din cursa electorală. Partidul a declarat că decizia CEC este „abuzivă” și ar fi parte a unui „spectacol politic”.

PRIM candida la alegeri în cadrul Blocului electoral „Patriotic”, în care se mai regăsesc Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”. 25 de candidați de pe lista BEP erau din partea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

În urma excluderii candidaților PRIM, CEC a constatat că noua listă a Blocului „Patriotic” nu respectă cota de gen și l-a obligat blocul să „înlăture neconformitățile constatate în termen de 24 de ore”.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate la data de 28 septembrie.

Максим Андреев / NewsMaker

PAS – „lider” în utilizarea resurselor administrative în campania electorală: constatările Promo-LEX în prag de alegeri

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) este vizat cu cele mai multe cazuri de utilizare a resurselor administrative în campania pentru alegerile parlamentare, potrivit raportului Promo-LEX prezentat pe 26 septembrie, în ultima zi de campanie electorală. Raportul mai arată cheltuieli neraportate de aproape 700 de mii de lei în rândul mai multor concurenți electorali – bani folosiți în special pentru publicitate online, transport și plata agitatorilor. Perioada monitorizată cuprinde 11–24 septembrie.

Potrivit observatorilor, campania electorală a fost una foarte activă. În perioada raportată, concurenții electorali au desfășurat aproape 2.000 de evenimente — cu 50% mai multe decât la începutul campaniei. Cel mai des au distribuit materiale informative (68%) și s-au întâlnit cu alegătorii (22%). Cei mai activi au fost PAS și Blocul Electoral „Patriotic”.

Promo-LEX a documentat 84 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, dintre care 66 la PAS. Blocul „Patriotic” a înregistrat opt cazuri, Blocul „Alternativa” – cinci, Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – trei, iar „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și Partidul Național Moldovenesc (PNM) câte unul fiecare. Încălcările țin de atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bugetul de stat, folosirea spațiilor instituțiilor publice pentru activități electorale, implicarea primarilor și funcționarilor publici în campanie în timpul programului de lucru și organizarea întâlnirilor cu angajați din sectorul bugetar.

În perioada 8–21 septembrie, concurenții electorali au declarat venituri în valoare totală de 23,8 milioane de lei, provenite în principal din donații ale persoanelor fizice (67%), juridice (16%) și din donații materiale (10%). În aceeași perioadă, formațiunile politice au cheltuit 23 de milioane de lei, cel mai des pentru publicitate la televiziune și radio (44%), materiale promoționale (22%), publicitate online (10%) și reclame pe rețelele sociale (7%). Totodată, concurenții nu au raportat cheltuieli de cel puțin 693 de mii de lei, bani folosiți pentru publicitate pe rețelele sociale, transport, deplasări peste hotare și remunerații pentru agitatori. Cele mai mari neconcordanțe au fost depistate la PAS (43% din sumă).

Printre alte nereguli observate se numără: plasarea publicității în locuri interzise, implicarea unor terți (inclusiv rețele coordonate din Rusia și ONG-uri), precum și utilizarea limbajului instigator la ură, cu declarații homofobe, sexiste și xenofobe din partea unor politicieni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Foto: AUR Moldova

Partidul condus de Simion anunță retragerea AUR din alegerile din Moldova. Volosatîi răspunde: „Fraților…”

Pe 26 septembrie, Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din România, condus de George Simion, a anunțat „retragerea AUR din competiția electorală din Republica Moldova”. Totodată, partidul a urat succes tuturor celor rămași în cursa electorală din 28 septembrie. La scurt timp, Boris Volosatîi, care deschide lista AUR Moldova la alegerile parlamentare, a ținut să precizeze că partidul nu se retrage. „AUR din Republica Moldova este un partid independent. Nu suntem o filială a AUR România”, a comunicat partidul, condus de Boris Volosatîi.

Vineri, Partidul AUR din România a anunțat „retragerea AUR din competiția electorală din Republica Moldova”. „Am fost acuzați de vrute și nevrute, dar nu vrem să fragmentăm și mai mult votul pentru alegerile din data de 28 septembrie. Îndemnul este să se meargă masiv la vot și să se voteze contra partidelor care se identifică fie ca pro-ruse, fie așa zis pro-europene. AUR se retrage deci din această cursă. (…) Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile altui stat”, a declarat deputata AUR din România, Cristina Emanuela Dascălu.

„Sperăm că vom avea o guvernare pro-românească și pro-europeană. (…) Succes tuturor celor rămași în competiția electorală”, a spus un alt membru al partidului AUR din România.

Boris Volosatîi, care deschide lista AUR Moldova la alegerile parlamentare, a scris pe pagina sa de Facebook că partidul nu se retrage: „Fraților, nu ne retragem. Nu suntem o filială a AUR România. Suntem un partid înregistrat legal și prezent în cursa electorală”.

„Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați. (…) AUR din Republica Moldova este un partid independent. Nu suntem o filială a AUR România, ci succesor de drept al Partidului Popular Românesc, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 31 decembrie 2013. (…) Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt”, se arată într-o declarație oficială a Partidului AUR din Republica Moldova.

Menționăm că Boris Volosatîi, ex-director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, a fost deputat în Parlamentul României pe listele AUR. În noiembrie 2022, Volosatîi a devenit noul președinte al AUR Moldova.

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare. În buletinul de vot vor figura în total 15 partide politice, 3 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: