Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză. Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) pregătește, la rândul său, o reacție la acest demers al Chișinăului. Între timp, mandatul actualei componențe a APG a expirat încă acum un an, iar noi alegeri nu au fost încă stabilite din cauza unor blocaje juridice. NewsMaker explică cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției.
Inițiativa Ministerului Justiției
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat pe 9 martie Curtea Constituțională (CC), solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în Găgăuzia și numirea conducătorilor subdiviziunilor locale ale instituțiilor centrale. În special, este vizată legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”. Ministerul Justiției cere examinarea următoarei prevederi: „[De asemenea, în competența Adunării Populare intră] aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor”.
Ministerul Justiției consideră că această prevedere creează un dualism instituțional în cadrul sistemului electoral unic al Republicii Moldova. Autorii sesizării au menționat că „autonomia este o formă de autoguvernare, nu un «stat în stat», și trebuie să rămână sub controlul statului Republica Moldova”.
Totuși, articolul 111 din Constituție prevede că autonomia găgăuză are dreptul să soluționeze independent, în limitele competențelor sale, chestiuni politice, economice și culturale. De asemenea, potrivit Constituției, pentru modificarea legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” este necesară o majoritate de 3/5 (61) din voturile deputaților Parlamentului Republicii Moldova.
Comratul pregătește un răspuns. În acest scop, președintele interimar al Adunării Populare a Găgăuziei, Nicolai Ormanji, a convocat o ședință extraordinară a APG pentru data de 17 martie.
Impas electoral
Anterior, componența CEC a autonomiei era aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), legislativul local. Candidații erau propuși de ramurile judecătorească, legislativă și executivă ale autonomiei. Tot Adunarea Populară stabilea data alegerilor și opera modificări în legislația electorală locală.
În 2023, APG a desființat CEC-ul permanent al autonomiei. În 2025, instanța a anulat această decizie, însă din cauza litigiilor judiciare alegerile nu au putut fi organizate la timp. Potrivit legii, acestea trebuiau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.
După restabilirea CEC-ului local, alegerile au fost programate pentru 22 martie. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței CEC. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.
Problema nu este juridică, dar politică
Experții sunt de acord că organizarea alegerilor în autonomie este mai degrabă o problemă politică decât una juridică. Analistul politic Ian Lisnevschi consideră că părțile au dus situația la limită, iar de vină sunt atât Comratul, cât și Chișinăul. „Dar mai mult, totuși, Chișinăul. Guvernul poartă responsabilitatea pentru tot ceea ce se întâmplă în țară. În toate crizele este vinovată guvernarea. Ei trebuie să netezească colțurile, dar în loc de asta ei tensionează situația și îndepărtează autonomia. Din păcate, am pierdut Găgăuzia și am orientat-o radical împotriva Chișinăului”, consideră expertul.
Potrivit lui, autoritățile centrale ar trebui să acorde mai multă atenție dialogului cu Găgăuzia, nu să se adreseze în instanță: „Politica autorității nu include soft power – puterea blândă. Fie autoritatea centrală trece la un nou model de guvernare – european, fie rămâne în zona sistemului politic sovietic – un partid, un cuvânt, o direcție”.
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, dimpotrivă, consideră că Chișinăul încearcă să fie constructiv. „Există chestiuni în care nu pot exista interpretări diferite. Acestea sunt, inclusiv, chestiunile electorale. Moldova are anumite obligații. Nu poate o parte a țării să organizeze alegeri după alte reguli. Chișinăul, în acest caz, întreprinde pași pentru a corecta această situație”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
