parlament.md

„Am reușit să adun toate semnăturile necesare”. Stamate, despre inițiativa de investigare a Legii amnistiei

Deputata neafiliată Olesea Stamate a anunțat că a adunat semnăturile necesare pentru înregistrarea proiectului, care prevede crearea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei. Deputata a spus că a depus proiectul la secretariatul Parlamentului și că „imediat ce va intra în procedura legislativă, va fi propus pentru a fi inclus în ordinea de zi a plenului Parlamentului”. „Sper foarte mult ca toți colegii din Parlament să susțină introducerea în ordinea de zi a acestui proiect”, a comunicat Stamate în timpul unui briefing de presă.

„Am reușit să adun toate semnăturile necesare pentru a înregistra proiectul de hotărâre a Parlamentului cu privire la crearea comisiei de anchetă parlamentară pe marginea eliberării deținuților condamnați la detențiune pe viață. (…) Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au semnat proiectul de hotărâre”, a comunicat Stamate pe 8 mai.

Deputata a mai spus că a depus proiectul, pe 7 mai, la secretariatul Parlamentului și „imediat ce va intra în procedura legislativă va fi propus pentru a fi inclus în ordinea de zi a plenului Parlamentului”. „Sper foarte mult ca toți colegii din Parlament să susțină introducerea în ordinea de zi a acestui proiect, astfel încât să putem elucida tot adevărul cu privire la atât procesul de elaborare, promovare și modificare a Legii amnistiei, cât și cu privire la implementarea acesteia de către autoritățile responsabile”, a adăugat Stamate.

Amintim că în luna aprilie 2025, Olesea Stamate a propus instituirea unei comisii de anchetă care să investigheze legea și amendamentele la Legea amnistiei, care au provocat critici în societate și au dus la excluderea sa din PAS. Parlamentara a declarat că este cea mai interesată de stabilirea adevărului în acest caz. Stamate a anunțat despre elaborarea unui proiect de hotărâre privind „instituirea Comisiei de anchetă privind controlul parlamentar al circumstanțelor care au stat la baza recentelor eliberări ale condamnaților la detențiune pe viață” și i-a îndemnat pe deputați să-i susțină inițiativa. „Proiectul este deschis pentru semnare. Orice deputat îl poate susține”, comunica Stamate.

***

Amintim că pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Figaro

Noua Caledonie, teritoriu francez, ar putea deveni stat. Însă nu va obține independență deplină

Susținătorii și opozanții independenței teritoriului francez de peste mări Noua Caledonie, situat pe un arhipelag din Oceanul Pacific, au semnat pe 12 iulie un acord „istoric” privind crearea unui nou stat. Acordul prevede că Noua Caledonie va obține autonomie, dar nu și independență deplină față de Franța. Înainte ca documentul privind noul stat să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Parlamentul Franței și prin referendum în Noua Caledonie.

Potrivit ziarului Le Figaro, acordul prevede că Noua Caledonie va rămâne sub controlul Franței, dar va obține statutul de stat, consacrat în Constituția franceză. „Nu există analogii pentru un astfel de aranjament statal în lume”, notează publicația, adăugând că acordul va fi supus unui referendum, care va avea loc în 2026. Ulterior, în Noua Caledonie vor avea loc alegeri.

Acordul prevede că locuitorii Noii Caledonii vor avea dreptul la dublă cetățenie — caledoniană și franceză — însă cetățenia caledoniană va fi inseparabilă de cea franceză. Statul Noua Caledonie va primi competența de a-și construi în mod independent relațiile internaționale, iar Franța se angajează să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică a noului stat.

În plus, acordul stabilește un plan de redresare a economiei insulei, care include, printre altele, reluarea și extinderea extracției și prelucrării nichelului — principala resursă naturală a teritoriului.

Conform DW, Franța a instaurat controlul asupra Noii Caledonii în anul 1853, iar în 1946 i-a acordat acestui teritoriu colonial statutul de posesiune franceză de peste mări. Noua Caledonie este al treilea cel mai important producător de nichel din lume, însă industria se află în stare de criză, iar unul din cinci locuitori ai teritoriului trăiește sub pragul sărăciei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: