parlament.md

„Am reușit să adun toate semnăturile necesare”. Stamate, despre inițiativa de investigare a Legii amnistiei

Deputata neafiliată Olesea Stamate a anunțat că a adunat semnăturile necesare pentru înregistrarea proiectului, care prevede crearea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei. Deputata a spus că a depus proiectul la secretariatul Parlamentului și că „imediat ce va intra în procedura legislativă, va fi propus pentru a fi inclus în ordinea de zi a plenului Parlamentului”. „Sper foarte mult ca toți colegii din Parlament să susțină introducerea în ordinea de zi a acestui proiect”, a comunicat Stamate în timpul unui briefing de presă.

„Am reușit să adun toate semnăturile necesare pentru a înregistra proiectul de hotărâre a Parlamentului cu privire la crearea comisiei de anchetă parlamentară pe marginea eliberării deținuților condamnați la detențiune pe viață. (…) Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au semnat proiectul de hotărâre”, a comunicat Stamate pe 8 mai.

Deputata a mai spus că a depus proiectul, pe 7 mai, la secretariatul Parlamentului și „imediat ce va intra în procedura legislativă va fi propus pentru a fi inclus în ordinea de zi a plenului Parlamentului”. „Sper foarte mult ca toți colegii din Parlament să susțină introducerea în ordinea de zi a acestui proiect, astfel încât să putem elucida tot adevărul cu privire la atât procesul de elaborare, promovare și modificare a Legii amnistiei, cât și cu privire la implementarea acesteia de către autoritățile responsabile”, a adăugat Stamate.

Amintim că în luna aprilie 2025, Olesea Stamate a propus instituirea unei comisii de anchetă care să investigheze legea și amendamentele la Legea amnistiei, care au provocat critici în societate și au dus la excluderea sa din PAS. Parlamentara a declarat că este cea mai interesată de stabilirea adevărului în acest caz. Stamate a anunțat despre elaborarea unui proiect de hotărâre privind „instituirea Comisiei de anchetă privind controlul parlamentar al circumstanțelor care au stat la baza recentelor eliberări ale condamnaților la detențiune pe viață” și i-a îndemnat pe deputați să-i susțină inițiativa. „Proiectul este deschis pentru semnare. Orice deputat îl poate susține”, comunica Stamate.

***

Amintim că pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Daniel Vodă

Vodă respinge criticile: Guvernul a numit transparent judecătorii constituționali

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a făcut numirile sale pentru funcțiile de judecători la Curtea Constituțională (CC) în mod „transparent” – contrar criticilor apărute în spațiul public. El a menționat că propunerile Guvernului – Sergiu Litvinenco și Domnica Manole – au fost anunțate din timp, iar numirile lor au fost aprobate în ședință publică. Vodă a mai spus că legislația în vigoare nu obligă Guvernul să organizeze concurs pentru selectarea magistraților CC. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 24 iunie.

Guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională. Anunțul privind intenția de numire a fost făcut public din timp de către prim-ministru, iar decizia a fost supusă votului într-o ședință guvernamentală transmisă la fel public, așa cum prevede legislația în vigoare. (…) Actuala lege privind Curtea Constituțională, aprobată inclusiv în urma consultărilor cu experți naționali, dar și la nivel european, prevede expres că Guvernul are dreptul de a desemna doi judecători fără a impune obligativitatea unui concurs public – fapt care era insinuat în spațiul public mai devreme. Este o practică, apropo, regăsită și în alte democrații consolidate, cum este, de exemplu, Franța, Germania sau România, unde numirile la Curtea Constituțională sunt realizate direct de autoritățile competente”, a declarat Daniel Vodă.

Acesta a menționat că Guvernul își asumă decizia privind numirile în funcții de judecător la CC ca pe „un act de responsabilitate instituțională, menit să consolideze independența și eficiența Curții Constituționale”. „Și respinge orice insinuare că aceste numiri ar avea o altă motivație decât respectarea legii și protejarea ordinii constituționale”, a adăugat Vodă.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023.

Pe 19 iunie, Dorin Recean a anunțat că propunerile Guvernului pentru funcția de judecători CC sunt Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. În aceiași zi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comunicat că legislativul va înainta numirea Liubei Șova și Nicolae Roșca în calitate de judecători CC.

Pe 23 iunie, Centru de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte șapte organizații ale societății civile, a publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Înalte Curți. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. Astfel, semnatarii au solicitat instituțiilor să asigure respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în calitate de judecători ai CC.

Pe 24 iunie, Cabinetul de miniștri, reunit în ședință, a aprobat cu unanimitate de voturi numirile lui Manole și Litvinenco în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Aceștia își vor prelua mandatul din data de 17 august.

Tot pe 24 iunie, și Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe Ion Malanciuc în funcția de judecător al Înaltei Curți. Malanciuc a fost numit în urma unui concurs organizate de CSM, la care doar el și-a depus dosarul.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: