Ambasadorul Letoniei, despre extinderea UE: „Vor fi acceptate doar țări pregătite. Nimeni nu își dorește noi probleme”

Mai multe țări membre ale UE nu își doresc în acest moment extinderea Uniunii, iar cele care ar accepta în perspectivă această inițiativă ar accepta doar state pregătite pentru aderare, care să nu le aducă „noi probleme”. Declarația a fost făcută de către ambasadorul Letoniei în Ucraina Juris Poikans, într-un interviu pentru portalul „Evropeiskaya pravda”.

Diplomatul a remarcat că, înainte de aderare la UE, Letonia a întreprins toți pașii necesari, fără să aștepte „morcovi sau încurajări”. În contextul perspectivelor de aderare a Ucrainei la UE, acesta a amintit, drept exemplu al țării sale, că intenția de a deveni membru al UE s-a reflectat în politica externă a Letoniei încă din 1995. Letonia a aderat la UE în 2004.

„La început de drum, deseori ni se spunea: mai așteptați, încă nu e momentul. Însă am făcut tot necesarul pentru a deveni membri și chiar mai mult decât se aștepta din partea noastră. Și am făcut asta fără să așteptăm „morcovi sau încurajări”, a declarat ambasadorul leton.

Juris Poikans a sugerat că Ucraina ar trebui să implementeze reforme similare: „Atunci Ucraina va avea toate motivele să declare că își dorește mai mult decât pur și simplu acordul de asociere cu UE”.

Ambasadorul a mai declarat că membrii UE, care acceptă inițiativa extinderii uniunii vor să vadă în componența acesteia țări pregătite pentru aderare: „Acele țări care nu sunt împotriva extinderii vor să vadă în calitate de membri noi ai UE țări pregătite pentru aderare. Nimeni nu își dorește noi probleme”, a declarat acesta și a menționat că o parte din membrii UE „nu văd deocamdată motive pentru extinderea Uniunii”.

În aprilie, secretarul pentru afaceri europene din cadrul MAE-ului Franței Clément Beaune a declarat că susținerea Kievului „nu înseamnă aderarea Ucrainei la UE” și că „pentru Ucraina nu există perspective serioase pentru aderare”. După această declarație, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a declarat că țara sa „nu se poate simți în UE și NATO ca în ospeție” și că aceasta a meritat să devină membru al ambelor organizații.

***

Amintim că, pe 27 august, ziua când Republica Moldova a marcat 30 de ani de independență, la invitație președintei țării Maia Sandu, la Chișinău au venit președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.

În cadrul conferinței comune de presă, președintele Poloniei Andrzej Duda a menționat că Moldova și Ucraina sunt cele mai apropiate țări de UE și parteneri regionali. „Suntem adepții politicii ușilor deschise în UE, ai primirii următoarelor țări”, a menționat Duda.

Iar liderul ucrainean a menționat că se așteaptă ca Polonia și România să fie printre țările care să susțină apropierea Moldovei și Ucrainei de UE.  „În 19 iulie, președinții Moldovei, Ucrainei și Georgiei au lansat proiectul Trio Asociat, care vizează apropierea statelor noastre de UE. Ne așteptăm la sprijinul acestei inițiative de către Polonia, România și alte state-membre ale UE. Următorul pas ar trebui să devină recunoașterea perspectivei europene a țărilor din Trio Asociat”, a menționat Zelenski.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Incident la întâlnirea Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda: o femeie acuză ca a fost cenzurată și intimidată

O moldoveancă stabilită în Irlanda acuză că i-a fost închis microfonul și că i s-a parafrazat întrebarea în timpul întâlnirii președintei Maia Sandu cu diaspora din Dublin, pe 8 aprilie, după ce a ridicat cazul Ludmila Vartic și a cerut răspundere din partea statului. Olesea Stamati, activistă în sistemul public irlandez de 18 ani, a reușit totuși să se facă auzită înainte ca microfonul să îi fie luat, iar Maia Sandu i-a răspuns că violența împotriva femeilor este „o problemă foarte gravă” și că „cei care se fac vinovați vor fi sancționați”. Stamati a calificat incidentul cu microfonul  drept „inacceptabil și inadmisibil” acuzând că ambasadoarea a intervenit în mod abuziv.

Luând cuvântul în fața președintei, Olesea Stamati a reproșat statului moldovean că a gestionat neprofesionist cazul Ludmila Vartic și că investigațiile inițiale au lăsat de dorit. Aceasta a subliniat că nu ar fi ales să fie prezentă la întâlnire dacă nu ar fi simțit că subiectul trebuie ridicat la cel mai înalt nivel.

„Cazul lui Mila Vartic nu ar fi fost cunoscut dacă nu ieșea în spațiul public. A eșuat statul, a eșuat poliția — pentru că s-au făcut investigații la fața locului foarte neprofesioniste. A eșuat administrația. Vrem să știm care a fost motivul și cine sunt vinovații de acest lucru”, a declarat Stamati.

Activista a adresat întrebări directe președintei despre rolul poliției și al instituțiilor responsabile de combaterea violenței, și a criticat comunicatul de presă al Președinției în care se spunea că „comunitatea a eșuat”, respingând această formulare.

„Dumneavoastră ați ieșit cu un comunicat de presă și ați spus că comunitatea a eșuat. Nu, draga noastră președintă — a eșuat statul. Și cum vreți pe viitor?”, a spus Stamati.

Înainte ca Stamati să își termine expunerea, o angajată a ambasadei i-a luat microfonul. Stamati a postat ulterior pe rețelele de socializare că gestul a fost „inacceptabil și inadmisibil” și că președinta nu a intervenit pentru a opri ce ea a numit un abuz.

„Aș vrea să atrag atenția doamnei ambasadoare care mi-a închis gura de câteva ori și care mi-a parafrazat întrebarea — mulțumesc, dar nu era nevoie. De asemenea îi mulțumesc doamnei Alina, angajată a ambasadei, care mi-a luat microfonul. Expunerea mea a fost de mai puțin de 4 minute, nu cred că era cazul să-mi luați microfonul și să-mi închideți gura. Îmi pare rău că doamna președintă nu a intervenit la acest abuz — asta nu-i democrație, asta-i abuz de putere”, a scris Stamati.

Răspunsul Maiei Sandu

Președinta a recunoscut că violența împotriva femeilor este o problemă profundă în Moldova și a dat asigurări că cazul Vartic va fi investigat până la capăt.

„Violența femeilor este o problemă grea în țara noastră și am spus asta de fiecare dată. Eu cred că nu este suficient să adopți Convenția de la Istanbul, nu este suficient să creezi instituții, pentru că astea sunt chestii de mentalitate. Trebuie să ajungem ca femeile să aibă încredere și să știe că trebuie să vorbească despre asta. Dacă nu au încredere în poliție, să meargă la primar. Dacă nu au încredere în primar, să meargă la directorul școlii. Dacă nu au încredere în directorul școlii, să știe liniile la care pot să telefoneze. Aveți angajamentul meu că acest caz va fi investigat și cei care se fac vinovați vor fi sancționați”, a declarat Sandu.

Președinta a mai precizat că nimeni nu a criticat faptul că subiectul a fost adus în atenția publică, ci că mesajul instituțional a fost să nu se speculeze pe marginea cazului.

NM a solicitat un comentariu atât de la instituția prezidențială cât și de la Ambasada Moldovei în Irlanda, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

Întâlnirea cu diaspora din Dublin a avut loc în cadrul unei vizite oficiale a Maiei Sandu în Irlanda pe 8 aprilie, în cursul căreia aceasta s-a întâlnit cu Președinta Catherine Connolly și cu Prim-ministrul Micheál Martin.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. Pe 15 martie, Arina Țurcanu-Donțu, avocata mamei și a surorii Ludmilei Vartic, a anunțat că familia victimei a solicitat mutarea anchetei la Chișinău. Recent, prin ordinul procurorului general, cauza penală a fost retrasă din gestiunea Procuraturii Hîncești și transmisă pentru examinare la Chișinău.

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: