Ambasadorul Letoniei, despre extinderea UE: „Vor fi acceptate doar țări pregătite. Nimeni nu își dorește noi probleme”

Mai multe țări membre ale UE nu își doresc în acest moment extinderea Uniunii, iar cele care ar accepta în perspectivă această inițiativă ar accepta doar state pregătite pentru aderare, care să nu le aducă „noi probleme”. Declarația a fost făcută de către ambasadorul Letoniei în Ucraina Juris Poikans, într-un interviu pentru portalul „Evropeiskaya pravda”.

Diplomatul a remarcat că, înainte de aderare la UE, Letonia a întreprins toți pașii necesari, fără să aștepte „morcovi sau încurajări”. În contextul perspectivelor de aderare a Ucrainei la UE, acesta a amintit, drept exemplu al țării sale, că intenția de a deveni membru al UE s-a reflectat în politica externă a Letoniei încă din 1995. Letonia a aderat la UE în 2004.

„La început de drum, deseori ni se spunea: mai așteptați, încă nu e momentul. Însă am făcut tot necesarul pentru a deveni membri și chiar mai mult decât se aștepta din partea noastră. Și am făcut asta fără să așteptăm „morcovi sau încurajări”, a declarat ambasadorul leton.

Juris Poikans a sugerat că Ucraina ar trebui să implementeze reforme similare: „Atunci Ucraina va avea toate motivele să declare că își dorește mai mult decât pur și simplu acordul de asociere cu UE”.

Ambasadorul a mai declarat că membrii UE, care acceptă inițiativa extinderii uniunii vor să vadă în componența acesteia țări pregătite pentru aderare: „Acele țări care nu sunt împotriva extinderii vor să vadă în calitate de membri noi ai UE țări pregătite pentru aderare. Nimeni nu își dorește noi probleme”, a declarat acesta și a menționat că o parte din membrii UE „nu văd deocamdată motive pentru extinderea Uniunii”.

În aprilie, secretarul pentru afaceri europene din cadrul MAE-ului Franței Clément Beaune a declarat că susținerea Kievului „nu înseamnă aderarea Ucrainei la UE” și că „pentru Ucraina nu există perspective serioase pentru aderare”. După această declarație, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a declarat că țara sa „nu se poate simți în UE și NATO ca în ospeție” și că aceasta a meritat să devină membru al ambelor organizații.

***

Amintim că, pe 27 august, ziua când Republica Moldova a marcat 30 de ani de independență, la invitație președintei țării Maia Sandu, la Chișinău au venit președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.

În cadrul conferinței comune de presă, președintele Poloniei Andrzej Duda a menționat că Moldova și Ucraina sunt cele mai apropiate țări de UE și parteneri regionali. „Suntem adepții politicii ușilor deschise în UE, ai primirii următoarelor țări”, a menționat Duda.

Iar liderul ucrainean a menționat că se așteaptă ca Polonia și România să fie printre țările care să susțină apropierea Moldovei și Ucrainei de UE.  „În 19 iulie, președinții Moldovei, Ucrainei și Georgiei au lansat proiectul Trio Asociat, care vizează apropierea statelor noastre de UE. Ne așteptăm la sprijinul acestei inițiative de către Polonia, România și alte state-membre ale UE. Următorul pas ar trebui să devină recunoașterea perspectivei europene a țărilor din Trio Asociat”, a menționat Zelenski.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: