Ambasadorul Letoniei, despre extinderea UE: „Vor fi acceptate doar țări pregătite. Nimeni nu își dorește noi probleme”

Mai multe țări membre ale UE nu își doresc în acest moment extinderea Uniunii, iar cele care ar accepta în perspectivă această inițiativă ar accepta doar state pregătite pentru aderare, care să nu le aducă „noi probleme”. Declarația a fost făcută de către ambasadorul Letoniei în Ucraina Juris Poikans, într-un interviu pentru portalul „Evropeiskaya pravda”.

Diplomatul a remarcat că, înainte de aderare la UE, Letonia a întreprins toți pașii necesari, fără să aștepte „morcovi sau încurajări”. În contextul perspectivelor de aderare a Ucrainei la UE, acesta a amintit, drept exemplu al țării sale, că intenția de a deveni membru al UE s-a reflectat în politica externă a Letoniei încă din 1995. Letonia a aderat la UE în 2004.

„La început de drum, deseori ni se spunea: mai așteptați, încă nu e momentul. Însă am făcut tot necesarul pentru a deveni membri și chiar mai mult decât se aștepta din partea noastră. Și am făcut asta fără să așteptăm „morcovi sau încurajări”, a declarat ambasadorul leton.

Juris Poikans a sugerat că Ucraina ar trebui să implementeze reforme similare: „Atunci Ucraina va avea toate motivele să declare că își dorește mai mult decât pur și simplu acordul de asociere cu UE”.

Ambasadorul a mai declarat că membrii UE, care acceptă inițiativa extinderii uniunii vor să vadă în componența acesteia țări pregătite pentru aderare: „Acele țări care nu sunt împotriva extinderii vor să vadă în calitate de membri noi ai UE țări pregătite pentru aderare. Nimeni nu își dorește noi probleme”, a declarat acesta și a menționat că o parte din membrii UE „nu văd deocamdată motive pentru extinderea Uniunii”.

În aprilie, secretarul pentru afaceri europene din cadrul MAE-ului Franței Clément Beaune a declarat că susținerea Kievului „nu înseamnă aderarea Ucrainei la UE” și că „pentru Ucraina nu există perspective serioase pentru aderare”. După această declarație, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a declarat că țara sa „nu se poate simți în UE și NATO ca în ospeție” și că aceasta a meritat să devină membru al ambelor organizații.

***

Amintim că, pe 27 august, ziua când Republica Moldova a marcat 30 de ani de independență, la invitație președintei țării Maia Sandu, la Chișinău au venit președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.

În cadrul conferinței comune de presă, președintele Poloniei Andrzej Duda a menționat că Moldova și Ucraina sunt cele mai apropiate țări de UE și parteneri regionali. „Suntem adepții politicii ușilor deschise în UE, ai primirii următoarelor țări”, a menționat Duda.

Iar liderul ucrainean a menționat că se așteaptă ca Polonia și România să fie printre țările care să susțină apropierea Moldovei și Ucrainei de UE.  „În 19 iulie, președinții Moldovei, Ucrainei și Georgiei au lansat proiectul Trio Asociat, care vizează apropierea statelor noastre de UE. Ne așteptăm la sprijinul acestei inițiative de către Polonia, România și alte state-membre ale UE. Următorul pas ar trebui să devină recunoașterea perspectivei europene a țărilor din Trio Asociat”, a menționat Zelenski.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sursa: Realitatea.md

Primărița din Durlești rămâne în arest. Curtea de Apel a respins recursul avocatului său

Curtea de Apel Centru a respins pe 16 martie recursul avocatului primăriței din Durlești, Eleonora Șaran, iar aceasta rămâne în arest preventiv în dosarul privind înstrăinarea ilegală a unor terenuri ale administrației publice locale. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă, de către purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel Centru.

Amintim că pe 27 februarie CNA și procurorii Procuraturii municipiului Chișinău au efectuat peste 50 de percheziții într-un dosar privind deposedarea Primăriei Durlești de mai multe terenuri intravilane. Potrivit anchetatorilor, aleșii și funcționarii locali ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate, facilitând atribuirea ilegală a terenurilor, care ulterior erau cumpărate la un preț simbolic de 100.000 de lei și revândute unor beneficiari reali cu sume cuprinse între 38.000 și 39.000 de euro — adesea dezvoltatori imobiliari interesați de proiecte de construcție. Prejudiciul estimat depășește 15 milioane de lei.

În urma descinderilor au fost reținute opt persoane. Pe 1 martie, patru suspecți au fost plasați în arest la domiciliu pentru 30 de zile, iar alți patru — printre care primarul Eleonora Șaran și viceprimarul Mihail Enachi — în arest preventiv în Penitenciarul 13. În dosarul sunt vizați și ingineri cadastrali, șeful adjunct al Serviciului cadastral teritorial Chișinău și consilieri locali.

Primărița a respins acuzațiile, calificând reținerea drept „abuzivă și ilegală” și susținând că dosarul ar fi instrumentat politic. Avocatul său, Sorin Tighinean, a declarat că „nu există absolut nicio probă care să demonstreze vinovăția” clientei sale și că dosarul nu conține elemente care să demonstreze existența vreunui prejudiciu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: