Al cincilea avion, mai multe zboruri și un orar mai flexibil. Planurile Wizz Air pentru Republica Moldova

Compania low-cost din Ungaria Wizz Air continuă să își dezvolte baza de la Chișinău și, începând din septembrie, va staționa aici al cincilea avion — un Airbus A321neo. Noua aeronavă va permite creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare și un orar mai comod pentru pasageri. La conferința de presă din 14 mai și într-o discuție cu NM, directorul comercial Wizz Air, Jan Malin, a vorbit despre planurile companiei pentru Republica Moldova și a explicat cum reușește compania low-cost să mențină tarife accesibile.

Al cincilea avion pentru baza Wizz Air de la Chișinău

În acest an, Wizz Air intenționează să își consolideze poziția pe piața moldovenească și să transporte aproape 3 milioane de pasageri spre și dinspre Moldova — cu 74% mai mult decât anul trecut. În acest scop, transportatorul pune accent pe creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare existente, pentru a oferi pasagerilor mai multă flexibilitate în planificarea călătoriilor. Acest lucru va deveni posibil datorită plasării la Chișinău a celui de-al cincilea avion — Airbus A321neo, care urmează să sosească la mijlocul lunii septembrie.

Compania va mări numărul de zboruri pe zece rute solicitate. Spre Paris (Beauvais), Wizz Air va zbura de zece ori pe săptămână în loc de șapte, iar spre Berlin — de nouă ori în loc de șapte. Zborurile spre Bologna, Veneția, Bruxelles (Charleroi), Praga și Milano (Bergamo) vor deveni zilnice, iar frecvența zborurilor spre Verona și Larnaca va crește de la trei la cinci pe săptămână, iar spre Nisa — de la două la trei.

Compania explică că majorarea frecvenței zborurilor ar trebui să facă rețeaua mai fiabilă. Scopul principal este ca pe rutele-cheie pasagerii să poată zbura mai des, iar în unele cazuri să aleagă între un zbor de dimineață și unul de seară. Potrivit lui Jan Malin, acest lucru este deosebit de important pentru cei care călătoresc în interes de serviciu și doresc, de exemplu, să meargă într-un alt oraș pentru o singură zi.

„Cu al cincilea avion, cota noastră de piață va depăși 60%. 35 de destinații în 16 țări — aceasta este o alegere mare pentru Moldova. Cinci avioane înseamnă mai multe zboruri, mai mulți pasageri, fiabilitate mai mare și punctualitate mai mare”, a spus Jan Malin, adăugând că în Moldova Wizz Air depășește deja propriul indicator țintă de fiabilitate operațională: 99,7% față de obiectivul de 99,5%.

Cum menține compania aeriană tarife accesibile

Wizz Air se dezvoltă activ nu doar în Moldova, ci și în Europa Centrală și de Est. Ultimii ani au fost dificili pentru întreaga industrie a aviației: pandemia, războiul din Ucraina, instabilitatea geopolitică, precum și problemele cu lanțurile de aprovizionare și producția de motoare au exercitat presiuni asupra companiilor aeriene din toată Europa. Cu toate acestea, compania low-cost continuă să crească. După pandemie, compania s-a extins de mai mult de două ori, iar în 2026 se așteaptă la o creștere a rețelei de aproximativ 30%. În anii următori, Wizz Air intenționează să mențină un ritm de creștere de 10–20%.

Astăzi, transportatorul gestionează 40 de baze și o flotă de peste 260 de avioane, efectuând zilnic aproximativ 1.100 de zboruri în întreaga rețea. Totodată, după cum subliniază compania, principala sa strategie competitivă rămâne aceeași — să ofere pasagerilor zboruri accesibile. Pentru aceasta, Wizz Air mizează pe costuri operaționale reduse. Unul dintre factorii cheie este flota unică Airbus și noile avioane economice, care consumă mai puțin combustibil și permit transportul mai multor pasageri per zbor.

În plus, compania utilizează intens avioanele pe parcursul zilei: potrivit lui Jan Malin, în medie aeronavele Wizz Air zboară aproximativ 12,5 ore pe zi. Aceasta permite o distribuire mai eficientă a costurilor de deținere a avionului. Un rol important îl joacă și alte elemente ale modelului low-cost: vânzarea biletelor prin intermediului site-ului și aplicației, servicii suplimentare, grad ridicat de ocupare a zborurilor, externalizarea unor procese și colaborarea cu aeroporturi unde transportatorul se poate dezvolta pe termen lung.

„Nu încercăm să concurăm în ceea ce privește calitatea șampaniei sau clasa întâi. Pe rutele europene, oamenii au nevoie să ajungă în siguranță și la timp dintr-un oraș în altul — la cel mai mic preț. Acesta este modul în care concurăm. Dacă avem cele mai mici costuri, putem oferi cele mai mici tarife. Tot ceea ce facem la Wizz Air este orientat spre reducerea costurilor”, a explicat Jan Malin.

Potrivit acestuia, un astfel de model permite companiei să crească și, în același timp, să mențină tarife accesibile pentru pasageri. Compania low-cost investește, de asemenea, în piețele unde își dezvoltă bazele, angajează personal local și colaborează cu parteneri locali. În Moldova, Wizz Air are în prezent aproximativ 140 de angajați, iar adăugarea celui de-al cincilea avion la Chișinău ar trebui să creeze încă aproximativ 14 locuri de muncă directe. În total, compania are peste 10.000 de angajați.

„Acum suntem aici pentru a dezvolta Moldova”

În discuția cu NM, Jan Malin a explicat că decizia de a adăuga al cincilea avion este legată de rezultatele bune ale bazei moldovenești. Potrivit acestuia, dacă piața nu ar fi corespuns așteptărilor Wizz Air, compania nu ar fi direcționat capacități suplimentare aici. Cu atât mai mult cu cât plasarea unui nou avion reprezintă o investiție costisitoare: nu este vorba doar de aeronavă în sine, ci și de investiții în echipaje și locuri de muncă.

Directorul comercial a subliniat că în prezent Wizz Air dorește să dezvolte în Moldova nu doar numărul de zboruri, ci calitatea întregii rețele de rute. Compania mizează pe rute stabile, orar convenabil și o frecvență mai mare a zborurilor. Rute noi sunt posibile și în viitor, dar, potrivit lui Malin, acestea ar trebui să apară atunci când rețeaua devine suficient de matură și stabilă.

„Ideea este să ne asigurăm că avem rutele potrivite cu orarul potrivit. Când aceste rute vor deveni mai mature, vom putea adăuga altele noi. Acum este mai degrabă vorba despre calitate și profunzime, decât despre lărgimea rețelei”, a explicat directorul comercial Wizz Air.

Răspunzând la întrebarea despre concurența dintre Chișinău și Iași și alte aeroporturi din regiune, Jan Malin a precizat că compania nu privește dezvoltarea unui aeroport ca pe un mijloc de a slăbi altul. Potrivit acestuia, Wizz Air analizează cererea în întreaga rețea, însă extinderea de astăzi vizează în mod specific Moldova.

Compania recunoaște, de asemenea, că rutele din Chișinău sunt astăzi importante nu doar pentru pasagerii moldoveni. Acestea sunt utilizate și de ucraineni care, din cauza războiului, aleg aeroporturile din Moldova și România pentru călătoriile în Europa. Prin urmare, dezvoltarea bazei de la Chișinău oferă un „dublu efect” — pentru pasagerii din Moldova și pentru traficul regional.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Parlamentul Republicii Moldova

Moldova, în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat măsura

Parlamentul a instituit starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura, solicitată de Guvern, a fost susținută de 54 de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, în ședința plenară din 22 septembrie.

Premierul Vasile Tofan s-a prezentat în plenul Parlamentului pentru a solicita aprobarea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

Oficialul a declarat că măsura este necesară din cauza mai multor riscuri care se suprapun și care ar putea afecta Republica Moldova. El a precizat că țara nu riscă, în prezent, să rămână fără gaze, energie electrică, carburanți sau apă, însă autoritățile au nevoie de instrumente suplimentare pentru a putea interveni rapid în cazul agravării situației.

Printre riscurile menționate de premier se numără creșterea prețurilor la gaze și carburanți, problemele de aprovizionare cu motorină, seceta și scăderea producției hidroenergetice, precum și situația dificilă a sistemului energetic din regiune, în special în contextul războiului din Ucraina.

Șeful Guvernului a spus că aceste riscuri sunt interconectate. „Gazul influențează termoficarea și producția de electricitate, apa influențează hidroenergia, electricitatea ține în funcțiune pompele de apă”, a explicat el.

Potrivit lui Tofan, actuala stare de alertă, care expiră pe 25 septembrie, nu oferă suficiente instrumente în cazul în care mai multe probleme apar simultan. Starea de urgență ar permite autorităților să cumpere mai rapid echipamente, să instaleze generatoare sau sisteme de stocare și, în situații extreme, să adopte unele măsuri temporare în domeniul reglementării și fiscalității.

Sunt instrumente de rezervă. Sper să nu avem nevoie de ele”, a declarat Tofan.

După dezbateri și mai multe luări de cuvânt, instituirea stării de urgență a fost adoptată cu votul a 54 de deputați PAS. 20 de parlamentari din opoziție au votat împotrivă, iar 22 s-au abținut.

Amintim că Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic astăzi, 22 septembrie, în urma deciziei Consiliului Național de Securitate.

Moldova 1

„Teleradio-Moldova” are un nou director general. Cine este Ecaterina Cheptanaru

Ecaterina Cheptanaru a câștigat concursul pentru funcția de director general al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM). Consiliul de Supraveghere al TRM, care a organizat concursul, a desemnat-o câștigătoare astăzi, 22 septembrie, după desfășurarea probei interviurilor.

În ultima etapă a concursului au ajuns Ecaterina Cheptanaru, Dorin Scobioală și Sergiu Sandulescu. Directorul general adjunct al TRM, Andrei Zapșa, care s-a calificat, de asemenea, în finală, s-a retras în ziua desfășurării interviurilor.

Interviurile s-au desfășurat cu ușile închise.

Ecaterina Cheptănaru a obținut cel mai mare punctaj acordat de membrii Consiliului de Supraveghere – 8,76 puncte, câștigând astfel concursul. Dorin Scobioală a obținut 6,94 puncte, iar Sergiu Sandulescu – 5,88 puncte, scrie Moldova 1.

Potrivit Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de director general al „Teleradio-Moldova”, câștigător este declarat candidatul care obține cel mai mare punctaj din partea membrilor Consiliului de Supraveghere, dar nu mai puțin de 7 puncte.

Cine este Ecaterina Cheptanaru

Ecaterina Cheptanaru este licențiată în politologie și are două masterate: în relații internaționale și studii diplomatice, respectiv în comunicare instituțională. De asemenea, a urmat un program de instruire la Școala de Jurnalism din Moldova.

De-a lungul timpului, a lucrat la TV „Canal Regional”, unde a fost realizatoarea seriei „Moldova-Europa”, iar între 2017 și 2019 a ocupat funcția de șefă a studioului central al postului. În perioada 2014–2025 a fost autoarea proiectului „Punți către Europa” de la Realitatea TV, iar între aprilie și iulie 2025 a ocupat funcția de directoare generală adjunctă a „Moldova 1”.

***

Amintim că concursul pentru funcția de director general al TRM a fost marcat de controverse. Etapa interviurilor, la care s-au calificat Dorin Scobioală, Ecaterina Cheptanaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, a fost amânată în iulie, după ce Serviciul de Informații și Securitate a solicitat verificări suplimentare în privința candidaților. În august, SIS a informat Consiliul de Supraveghere despre identificarea unor „factori de risc” în privința lui Zapșa și Scobioală. Pe 2 septembrie, membrii Consiliului au audiat explicațiile candidaților și au decis să-i readmită în concurs.

Funcția de director general al TRM a devenit vacantă după ce, pe 18 mai, Vlad Țurcanu a demisionat pe fondul scandalului legat de punctajul acordat de juriul național la Eurovision. În tot acest timp, Țurcanu a asigurat interimatul funcției.

După plecarea sa de la conducerea „Teleradio-Moldova”, și directorii adjuncți, Andrei Zapșa și Cornel Ciobanu, își vor înceta mandatele.

***

Directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul de supraveghere și dezvoltare urmează să anunțe data ședinței în care vor fi examinate dosarele și desfășurate interviurile publice.

Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

screenshot

„M-am rugat personal la premierul Korețki, Zelenski și Șmîhal”: Tofan, despre situația hidrologică de pe Nistru

Premierul Vasile Tofan a declarat că a discutat personal cu conducerea Ucrainei despre situația lacului de acumulare de la Novodnestrovsk și despre continuarea deversării unui debit de 50 de metri cubi pe secundă către Republica Moldova. „M-am rugat personal la premierul Korețki, președintele Zelenski și ministrul Energiei Șmîhal”, a spus Tofan, adăugând că este recunoscător părții ucrainene că, până acum, continuă deversările la acest nivel. Declarațiile au fost făcute în plenul Parlamentului, unde Tofan a venit să solicite declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

„Toată lumea poate verifica care sunt intrările de apă în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. (…) Puteți vedea că, în ultimul timp, au intrat câte 22 de metri cubi de apă acolo, pentru că a fost foarte puțină zăpadă în Carpați. De la asta, lacul a ajuns de la un nivel normal, de 120 de metri, la un nivel de 111 metri. Ca să înțelegeți, riscurile tehnologice încep deja la 112 metri”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, „unicul motiv din care Ucraina a continuat să deverseze din acest lac 50 de metri cubi, în timp ce are aport de 18 metri cubi, ține de relația foarte de încredere și apropiată pe care o avem cu partea ucraineană”.

„Efectiv, trebuie să recunosc: m-am rugat personal la premierul Korețki și la președintele Zelenski, când a venit, și la ministrul de Energie Șmîhal. Am spus că „vă rog frumos, nu le dați cel mai bun argument rușilor și să ne lăsați fără apă. O să fie cea mai bună cartă pe care puteți să li-o dați rușilor ca Chișinăul să rămână fără apă”. Ei ne-au auzit și de asta continuă să deverseze 50 de metri cubi pe secundă, în timp ce lacul lor a ajuns la un nivel de apă la minim istoric. Vă spun mai mult, nivelul la care au ajuns ei acum pune într-un pericol foarte mare orașul Hotin, care se alimentează din lac acolo. Chiar sunt foarte recunoscător părții ucrainene că până acum a continuat deversările la acest nivel”, a mai spus Tofan.

***

Pe 21 septembrie, Ministerul Mediului al Republicii Moldova a declarat că situația hidrologică din bazinul fluviului Nistru rămâne dificilă, din cauza debitelor reduse de apă care ajung în lacul de acumulare Novodnestrovsk. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi. Astfel, cantitatea de apă evacuată a fost cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi mai mare decât cea care a intrat în lac. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri. Potrivit estimărilor, în 20 de zile acesta a scăzut cu aproximativ 68 de centimetri, până la 111,15 metri.

Potrivit ecopresa.md, la ședința Comisiei Nistrene din 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea deversărilor din lacul de acumulare Novodnistrovsk de la 60 la 22 m³/s, în timp ce Republica Moldova a cerut un debit de cel puțin 50 m³/s.

Lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina este principala sursă de alimentare a râului Nistru.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: