Al cincilea avion, mai multe zboruri și un orar mai flexibil. Planurile Wizz Air pentru Republica Moldova

Compania low-cost din Ungaria Wizz Air continuă să își dezvolte baza de la Chișinău și, începând din septembrie, va staționa aici al cincilea avion — un Airbus A321neo. Noua aeronavă va permite creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare și un orar mai comod pentru pasageri. La conferința de presă din 14 mai și într-o discuție cu NM, directorul comercial Wizz Air, Jan Malin, a vorbit despre planurile companiei pentru Republica Moldova și a explicat cum reușește compania low-cost să mențină tarife accesibile.

Al cincilea avion pentru baza Wizz Air de la Chișinău

În acest an, Wizz Air intenționează să își consolideze poziția pe piața moldovenească și să transporte aproape 3 milioane de pasageri spre și dinspre Moldova — cu 74% mai mult decât anul trecut. În acest scop, transportatorul pune accent pe creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare existente, pentru a oferi pasagerilor mai multă flexibilitate în planificarea călătoriilor. Acest lucru va deveni posibil datorită plasării la Chișinău a celui de-al cincilea avion — Airbus A321neo, care urmează să sosească la mijlocul lunii septembrie.

Compania va mări numărul de zboruri pe zece rute solicitate. Spre Paris (Beauvais), Wizz Air va zbura de zece ori pe săptămână în loc de șapte, iar spre Berlin — de nouă ori în loc de șapte. Zborurile spre Bologna, Veneția, Bruxelles (Charleroi), Praga și Milano (Bergamo) vor deveni zilnice, iar frecvența zborurilor spre Verona și Larnaca va crește de la trei la cinci pe săptămână, iar spre Nisa — de la două la trei.

Compania explică că majorarea frecvenței zborurilor ar trebui să facă rețeaua mai fiabilă. Scopul principal este ca pe rutele-cheie pasagerii să poată zbura mai des, iar în unele cazuri să aleagă între un zbor de dimineață și unul de seară. Potrivit lui Jan Malin, acest lucru este deosebit de important pentru cei care călătoresc în interes de serviciu și doresc, de exemplu, să meargă într-un alt oraș pentru o singură zi.

„Cu al cincilea avion, cota noastră de piață va depăși 60%. 35 de destinații în 16 țări — aceasta este o alegere mare pentru Moldova. Cinci avioane înseamnă mai multe zboruri, mai mulți pasageri, fiabilitate mai mare și punctualitate mai mare”, a spus Jan Malin, adăugând că în Moldova Wizz Air depășește deja propriul indicator țintă de fiabilitate operațională: 99,7% față de obiectivul de 99,5%.

Cum menține compania aeriană tarife accesibile

Wizz Air se dezvoltă activ nu doar în Moldova, ci și în Europa Centrală și de Est. Ultimii ani au fost dificili pentru întreaga industrie a aviației: pandemia, războiul din Ucraina, instabilitatea geopolitică, precum și problemele cu lanțurile de aprovizionare și producția de motoare au exercitat presiuni asupra companiilor aeriene din toată Europa. Cu toate acestea, compania low-cost continuă să crească. După pandemie, compania s-a extins de mai mult de două ori, iar în 2026 se așteaptă la o creștere a rețelei de aproximativ 30%. În anii următori, Wizz Air intenționează să mențină un ritm de creștere de 10–20%.

Astăzi, transportatorul gestionează 40 de baze și o flotă de peste 260 de avioane, efectuând zilnic aproximativ 1.100 de zboruri în întreaga rețea. Totodată, după cum subliniază compania, principala sa strategie competitivă rămâne aceeași — să ofere pasagerilor zboruri accesibile. Pentru aceasta, Wizz Air mizează pe costuri operaționale reduse. Unul dintre factorii cheie este flota unică Airbus și noile avioane economice, care consumă mai puțin combustibil și permit transportul mai multor pasageri per zbor.

În plus, compania utilizează intens avioanele pe parcursul zilei: potrivit lui Jan Malin, în medie aeronavele Wizz Air zboară aproximativ 12,5 ore pe zi. Aceasta permite o distribuire mai eficientă a costurilor de deținere a avionului. Un rol important îl joacă și alte elemente ale modelului low-cost: vânzarea biletelor prin intermediului site-ului și aplicației, servicii suplimentare, grad ridicat de ocupare a zborurilor, externalizarea unor procese și colaborarea cu aeroporturi unde transportatorul se poate dezvolta pe termen lung.

„Nu încercăm să concurăm în ceea ce privește calitatea șampaniei sau clasa întâi. Pe rutele europene, oamenii au nevoie să ajungă în siguranță și la timp dintr-un oraș în altul — la cel mai mic preț. Acesta este modul în care concurăm. Dacă avem cele mai mici costuri, putem oferi cele mai mici tarife. Tot ceea ce facem la Wizz Air este orientat spre reducerea costurilor”, a explicat Jan Malin.

Potrivit acestuia, un astfel de model permite companiei să crească și, în același timp, să mențină tarife accesibile pentru pasageri. Compania low-cost investește, de asemenea, în piețele unde își dezvoltă bazele, angajează personal local și colaborează cu parteneri locali. În Moldova, Wizz Air are în prezent aproximativ 140 de angajați, iar adăugarea celui de-al cincilea avion la Chișinău ar trebui să creeze încă aproximativ 14 locuri de muncă directe. În total, compania are peste 10.000 de angajați.

„Acum suntem aici pentru a dezvolta Moldova”

În discuția cu NM, Jan Malin a explicat că decizia de a adăuga al cincilea avion este legată de rezultatele bune ale bazei moldovenești. Potrivit acestuia, dacă piața nu ar fi corespuns așteptărilor Wizz Air, compania nu ar fi direcționat capacități suplimentare aici. Cu atât mai mult cu cât plasarea unui nou avion reprezintă o investiție costisitoare: nu este vorba doar de aeronavă în sine, ci și de investiții în echipaje și locuri de muncă.

Directorul comercial a subliniat că în prezent Wizz Air dorește să dezvolte în Moldova nu doar numărul de zboruri, ci calitatea întregii rețele de rute. Compania mizează pe rute stabile, orar convenabil și o frecvență mai mare a zborurilor. Rute noi sunt posibile și în viitor, dar, potrivit lui Malin, acestea ar trebui să apară atunci când rețeaua devine suficient de matură și stabilă.

„Ideea este să ne asigurăm că avem rutele potrivite cu orarul potrivit. Când aceste rute vor deveni mai mature, vom putea adăuga altele noi. Acum este mai degrabă vorba despre calitate și profunzime, decât despre lărgimea rețelei”, a explicat directorul comercial Wizz Air.

Răspunzând la întrebarea despre concurența dintre Chișinău și Iași și alte aeroporturi din regiune, Jan Malin a precizat că compania nu privește dezvoltarea unui aeroport ca pe un mijloc de a slăbi altul. Potrivit acestuia, Wizz Air analizează cererea în întreaga rețea, însă extinderea de astăzi vizează în mod specific Moldova.

Compania recunoaște, de asemenea, că rutele din Chișinău sunt astăzi importante nu doar pentru pasagerii moldoveni. Acestea sunt utilizate și de ucraineni care, din cauza războiului, aleg aeroporturile din Moldova și România pentru călătoriile în Europa. Prin urmare, dezvoltarea bazei de la Chișinău oferă un „dublu efect” — pentru pasagerii din Moldova și pentru traficul regional.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Генштаб ВСУ

Ucraina va primi drone de €6 mlrd din prima tranșă a creditului UE de €90 mlrd

Circa două treimi din prima tranșă de 9,1 miliarde de euro din creditul Uniunii Europene pentru Ucraina vor fi destinate achiziționării de drone de la producători ucraineni. Politico, care citează doi oficiali UE familiarizați cu planurile, scrie că Comisia Europeană pregătește un memorandum de înțelegere în care vor fi expuse condițiile privind acordarea și utilizarea banilor.

Memorandumul de înțelegere ar urma să fie prezentat marți, 19 mai, iar după aprobarea sa de către UE și Rada Supremă a Ucrainei, fondurile ar putea deveni disponibile spre utilizare la mijlocul lunii iunie.

Din prima tranșă a creditului de 90 de miliarde de euro, pe care UE a decis să îl acorde garantându-l cu propriul buget, 5,9 miliarde de euro vor fi direcționate către achiziția de drone pentru Ucraina de către Bruxelles. Ulterior, Comisia Europeană va transfera Kievului restul de 3,2 miliarde de euro, pe care guvernul ucrainean le va putea folosi pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru plata militarilor. „Comisia intenționează să efectueze prima tranșă cât mai curând posibil în trimestrul al doilea al anului 2026. Aceasta va fi folosită pentru achiziționarea de drone în Ucraina pentru Ucraina”, a confirmat pentru Politico un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Creditul UE, care va fi acordat în mod egal în acest an și anul viitor, va acoperi două treimi din deficitul bugetar estimat al Ucrainei, evaluat la 135 de miliarde de euro. Săptămâna viitoare, când miniștrii de finanțe ai statelor din G7 se vor reuni, Comisia Europeană va continua să solicite Canadei, Japoniei, Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii să acopere partea rămasă a deficitului, a declarat unul dintre oficiali.

Cu ajutorul dronelor, Forțele Armate ale Ucrainei elimină aproximativ 80% din efectivele inamice de pe linia frontului. În condițiile deficitului de soldați și ale eforturilor de a proteja viețile militarilor aflați deja pe front, Ucraina dezvoltă intens și utilizarea complexelor robotizate terestre (NRC). „Infanteriștii pot și trebuie retrași din linia focului. Obiectivul nostru pentru 2026 este să înlocuim până la 30% din efectivele umane din cele mai dificile sectoare ale frontului prin tehnologii”, a declarat Nicolai Zinchevici, comandantul primei unități de NRC din Ucraina, în aprilie.

Dronele au devenit principalul tip de armament nu doar pe front, ci și în operațiunile la distanțe medii și lungi, notează The Moscow Times. Pe front, acestea distrug depozite, rute logistice și sisteme de apărare antiaeriană ale armatei ruse. Astfel, este afectată aprovizionarea trupelor ruse de pe linia frontului și este facilitată acțiunea dronelor cu rază lungă de acțiune, care, încă de anul trecut, desfășoară atacuri masive asupra infrastructurii energetice și de export a Rusiei, inclusiv asupra rafinăriilor, terminalelor portuare, depozitelor de petrol, precum și asupra uzinelor militare și chimice.

Moldova1.md

VIDEO Apelul lui Satoshi înainte de finala Eurovision: „Mobilizați-i pe cei din diaspora. E momentul nostru”

Vlad Sabajuc, cu numele de scenă Satoshi, s-a adresat cetățenilor Republicii Moldova înainte de finala Eurovision, care va avea loc pe 16 mai. Interpretul a cerut susținerea cetățenilor stabiliți peste hotare, precum și sprijinul celor de acasă în mobilizarea diasporei.

„Pe 16 mai votăm 16. Haideți să o facem. E momentul nostru. (…) Eu vă promit să transmit toată energia pe care o am și pe care o transmite poporul nostru. (…) Mobilizați-i pe cei din diasporă. Cei de acasă – anunțați-vă rudele. Voi, cei care sunteți peste hotare, mulțumim mult pentru suport: vă mai chem încă o dată să vă adunați, să-i puneți pe toți la cale și să demonstrăm cât de puternici și uniți putem să fim noi. (…) Dragi compatrioți din toată lumea, vă chem să ne unim întru a ne proslăvi țara”, a declarat interpretul.

Conform regulilor, telespectatorii din Republica Moldova nu își pot susține reprezentantul de acasă. În schimb, diaspora poate susține reprezentantul Republicii Moldova, participând la vot din țara în care se află.

Vezi mai jos mai multe detalii:

Marea finală va avea loc pe 16 mai, începând cu ora 22:00, și va reuni 25 de țări. Republica Moldova, reprezentată de Satoshi cu piesa „Viva, Moldova!”, s-a calificat în urma primei semifinale. În finală s-au calificat și România și Ucraina.

Tudor Mardei / Newsmaker

Moldova ar putea reglementa inteligența artificială până la sfârșitul anului. Ministru: „Ca stat, nu am fost pregătiți”

Inteligența artificială va fi reglementată în Republica Moldova. Un termen-limită în acest sens este sfârșitul anului 2026. Precizările au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker de către ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu.

În timpul interviului, NewsMaker l-a întrebat pe ministru despre Sub-consiliul pentru inteligență artificială, lansat în aprilie anul curent, și despre importanța acestuia. Oficialul a declarat că inteligența artificială, deja existentă, reprezintă viitorul nostru, iar „astăzi, din păcate, ca stat nu am fost pregătiți pentru acest lucru”. „De aceea, elaborăm strategii, planuri de acțiune. Aici ne ajută foarte mult sectorul privat, pentru că singuri nu am fi reușit să facem față acestui proces”, a adăugat Osmochescu. Potrivit ministrului, după ce sectorul privat va oferi feedback asupra strategiei, se va merge mai departe cu anumite măsuri de modificare a legislației.

Osmochescu a spus că statul ar putea folosi inteligența artificială „începând de la legislație sau de la armonizarea legislației cu Uniunea Europeană”. La întrebarea dacă Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării folosește inteligența artificială în activitatea sa, Osmochescu a răspuns: „Eu personal o folosesc. (…) În general, este folosită puțin la nivel individual. În principal, o folosim, dar în ansamblu foarte puțin”.

Întrebat dacă vede aceasta ca o lege privind inteligența artificială în Republica Moldova, Osmochescu a răspuns: „Da. Și anumite activități pentru acțiuni ulterioare”.

La întrebarea dacă această lege va încuraja folosirea inteligenței artificiale, dacă se vor întreprinde acțiuni astfel încât companiile să o folosească sau vor fi atrase companii care deja activează în acest domeniu, ministrul a declarat: „Și una, și alta. Pentru că noi, ca minister, nu putem face acest lucru singuri, ci doar împreună cu companiile”.

În ceea ce privește termenul-limită pentru reglementarea inteligenței artificiale în Moldova, Osmochescu a spus că procesul va începe în acest an. „Pentru noi, termenul-limită este sfârșitul anului, deoarece aceasta face parte și din discuțiile noastre cu Uniunea Europeană pe componenta de legislație. Este așa-numitul articol 10 din negocierile noastre cu Uniunea Europeană. Și acolo vom fi pregătiți să închidem toate negocierile până la sfârșitul anului, pentru că am implementat tot ce era necesar. De implementat a rămas doar inteligența artificială”, a adăugat el.

Interviul integral cu ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, va putea fi urmărit pe NewsMaker pe 19 mai.

Frankfurt, Hesse, Germany - April 17, 2018: Many coins of various cryptocurrencies

Cum s-a transformat tranzacționarea criptomonedelor în Moldova într-un dosar penal pentru escrocherie. Povestea unui trader dat în urmărire

Aceasta este o istorie despre cum tranzacționarea criptomonedelor în Republica Moldova s-a transformat într-un dosar penal pentru escrocherie. O relatăm din perspectiva principalului personaj, Mihail Paduca, dar și pe baza informațiilor oferite de procurori. El este acuzat de escrocherie. Mai exact, că ar fi cumpărat criptomonede în valoare de 360 de mii de dolari, bani care ar fi fost obținuți prin înșelăciune de la un bărbat de 60 de ani. Paduca susține însă că acuzațiile sunt nedrepte și că banii pe care autoritățile încearcă să îi confişte au fost câștigați legal. Deși activitatea sa se află, în mod evident, într-o zonă gri, am ales să prezentăm această poveste fără concluzii sau presupuneri. Totul a început cu o scrisoare trimisă redacției NewsMaker.

Mihail Paduca este autorul mai multor canale de YouTube și al cel puțin unui canal de Telegram, unde publică diverse tipuri de conținut – de la practici spirituale până la ceea ce el numește demascarea ilegalităților din justiția moldovenească. El utilizează activ instrumente bazate pe inteligență artificială pentru generarea de conținut. În timpul discuției cu noi, a lăsat impresia unei persoane obișnuite, ajunse într-o situație complicată.

La PCCOCS, NM a primit confirmarea că dosarul penal despre care vorbește Paduca există. Procurorii au declarat că în cauză figurează „mai multe persoane, inclusiv unul dintre liderii unui grup criminal organizat”, care a fost recunoscut de instanță drept învinuit în lipsă, dat în urmărire și plasat în arest preventiv.

Totodată, procuratura a precizat că în acest dosar au fost formulate acuzații și împotriva lui Mihail Paduca, precum și a concubinei sale, despre care NM a solicitat informații. Reprezentanții PCCOCS au adăugat că nu pot oferi alte detalii, întrucât acestea ar putea prejudicia ancheta.

Criptomonedele nu sunt interzise în Moldova, însă legislația actuală face utilizarea lor destul de dificilă. Formal, în țară pot fi efectuate tranzacții cu criptomonede în valoare de până la 50 de mii de lei pe lună. Totodată, în Republica Moldova este interzisă activitatea caselor de schimb cripto, iar băncile moldovenești blochează frecvent orice tranzacții legate de criptomonede, astfel încât investirea banilor dintr-un card bancar în cripto este practic imposibilă.

În realitate, utilizatorii cumpără criptomonede prin servicii P2P, schimbând bani fiat (mijloace legale de plată) pe active digitale de la alți utilizatori, cu intermedierea platformelor de schimb cripto.

Tranzacționarea criptomonedelor și primul dosar penal

Mihail a povestit că a început să se ocupe de criptomonede acum aproximativ doi ani, după ce a urmat un curs specializat de tranzacționare P2P (schimb direct între utilizatori). La început, potrivit lui, activitatea nu i-a creat probleme. Însă, după un timp, din cauza volumului mare de tranzacții, banca i-a blocat conturile.

Pentru a-și continua activitatea, Paduca a început să cumpere carduri bancare goale de la terțe persoane, pe bază de recipisă. „Din cauza numărului mare de tranzacții, banca mi-a blocat cardurile. Am început să le cumpăr. La curs ni s-a spus că poți cumpăra carduri goale de la oameni, pe bază de recipisă, și să continui să lucrezi. Așa și făceam: cumpăram, lucram, totul era în regulă”, a relatat el.

După o perioadă, Mihail a atras atenția organelor de drept. Pe numele său a fost deschis primul dosar penal. „Pe atunci încă mă aflam în Moldova. Eram la fața locului, le-am arătat totul angajaților, ei au verificat și au înțeles că lucrez cinstit. Dosarul a fost închis”, își amintește acesta. La scurt timp după aceea, Paduca a plecat peste hotare.

Aflat în afara Republicii Moldova, Mihail a decis să continue tranzacționarea criptomonedelor. Împreună cu concubina sa, a contractat un credit bancar în valoare de 960 de mii de lei (pe numele acesteia). Din acești bani, cuplul a investit 21 de mii de dolari în tranzacționarea futures pe platforma de criptomonede Binance. În urma unor tranzacții reușite, potrivit lui Paduca, suma inițială a crescut până la 176 de mii de dolari.

„Acolo totul este transparent, fără nicio înșelăciune. Sunt bani câștigați cinstit, nu fonduri ale unor persoane escrocate, așa cum susțin procurorii. Am toate documentele confirmative”, insistă el.

Schema „triunghiul”

În paralel cu tranzacționarea pe bursă, Paduca a continuat să se ocupe de schimburile P2P. Prin intermediul platformei Binance, a fost contactat de un utilizator care s-a prezentat drept Roman. Acesta i-a spus că se află peste hotare și i-a propus o schemă de schimb: o rudă a lui Roman din Moldova transmite bani cash persoanelor de încredere ale lui Paduca, iar acesta, la rândul său, transferă criptomonedă în contul lui Roman.

Întrucât Mihail nu avea atunci suficiente active digitale disponibile, în tranzacție au fost implicați intermediari: concubina sa ridica banii cash, îi transmitea partenerului de schimb, acesta îi transfera lui Mihail USDT, iar Paduca îi trimitea ulterior lui Roman.

„Pe Binance nimeni nu verifică partenerii de tranzacție față în față sau la telefon. Vezi că banii au intrat în cont și eliberezi criptomoneda. Mai departe este deja treaba poliției să urmărească mișcarea USDT”, explică Mihail specificul activității.

Potrivit lui, după acest algoritm au fost realizate trei schimburi reușite, în valoare totală de aproximativ 35–36 de mii de dolari. Roman confirma primirea fondurilor și niciuna dintre părți nu avea pretenții.

Situația s-a schimbat radical în timpul celei de-a patra tentative de schimb. La întâlnirea cu concubina lui Paduca nu a venit un curier, ci poliția împreună cu un bărbat de 60 de ani. Ulterior s-a aflat că acesta fusese victima unor escroci, care l-au deposedat prin înșelăciune de 360 de mii de dolari. Ancheta a concluzionat că infractorii au folosit schema „triunghiul”. Aceștia obțineau acces de la distanță la dispozitivele victimelor sau le câștigau încrederea, după care transferau banii prin traderi P2P legali, precum Paduca, transformând numerarul sau fondurile fiat în criptomonedă.

„Când am încercat să-i demonstrez procurorului că și eu sunt o victimă și le-am trimis capturi de ecran, procurorul a declarat: «Asta doar confirmă complicitatea dumneavoastră cu Roman». Unde este logica? Dacă aș fi fost în complicitate cu Roman, de ce i-aș fi trimis criptomoneda mea? Pur și simplu aș fi păstrat banii pentru mine”, se revoltă Paduca.

În urma incidentului, concubina lui Mihail a fost reținută și a petrecut două luni în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău (ulterior a fost eliberată). Pe numele lui Paduca, care se afla peste hotare, a fost deschis un dosar penal. El este acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari, infracțiune care se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare. Mihail a fost dat în urmărire.

În cadrul dosarului penal, ARBI, subdiviziune a Centrul Național Anticorupție, a blocat contul lui Mihail de pe Binance, unde se aflau 176 de mii de dolari obținuți din tranzacțiile futures.

Tentativa de a-și demonstra nevinovăția

Mihail susține că a încercat în repetate rânduri să ia legătura cu conducerea ARBI, căreia i-a trimis atât scrisori electronice, cât și oficiale, însă timp de opt luni nu ar fi primit niciun răspuns. Potrivit lui, organele de drept refuză să analizeze lanțurile de tranzacții din blockchain, care ar putea demonstra că criptomoneda a ajuns în conturile adevăraților escroci și nu a rămas la el. Anchetatorii consideră însă că simplul transfer al criptomonedei către Roman reprezintă o dovadă a unei înțelegeri criminale.

„Înainte să mă declare escroc, ei sunt obligați să verifice: am transferat eu criptomoneda sau nu. Dacă am transferat-o, atunci nu ar trebui să existe pretenții față de mine. Trebuie căutat cel către care au mers banii mai departe. Din cauza incompetenței organelor, le este mai simplu să închidă un om și să-i distrugă viața decât să verifice tranzacțiile. Blockchain-ul este în acces public!”, insistă el.

Paduca refuză să revină în Republica Moldova, temându-se de un arest pe care îl consideră neîntemeiat. El și-a creat mai multe canale de YouTube, unde încearcă să își facă public cazul. Între timp, concubina sa a fost nevoită să plece în Germania pentru a îngriji persoane în vârstă, astfel încât să poată achita lunar peste 14 mii de lei pentru creditul ale cărui fonduri au fost sechestrate de stat.

Cu o lună în urmă, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege care legalizează utilizarea criptomonedelor în Republica Moldova. În special, legislația va introduce noțiunea de furnizor de servicii legate de criptoactive. Astfel de furnizori vor putea păstra criptoactive, efectua schimburi, transferuri și alte operațiuni cu criptomonede. Furnizori vor putea deveni companii înregistrate în Moldova, precum și bănci, depozitarul central și alte organizații financiare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Sesizarea opoziției privind numirea lui Popescu și Recean în funcția de emisari speciali, respinsă de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de opoziția parlamentară prin care aceștia contestau constituționalitatea decretelor prezidențiale de numire a lui Nicu Popescu și Dorin Recean în funcția de emisari speciali ai președintei Maia Sandu. În decizia pronunțată pe 14 mai, Curtea a explicat că această chestiune nu ține de constituționalitate, ci de legalitatea unor acte administrative.

Curtea a explicat că nu orice act cu caracter individual emis de o autoritate constituțională intră în sfera controlului de constituționalitate, această competență fiind limitată la actele care privesc funcții de rang constituțional cu un rol fundamental pentru ordinea juridică. Întrucât funcția de emisar special nu este prevăzută de Constituție și nu are un rol fundamental în ordinea constituțională, Curtea a concluzionat că sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

„Decretele Președintelui Republicii Moldova nr. 420 din 31 octombrie 2025 și nr. 468 din 10 decembrie 2025, care constituie obiecte ale sesizării, au caracter individual și vizează desemnarea unor emisari speciali. Aceste funcții nu sunt stabilite de Constituție și nu au un rol fundamental în ordinea constituțională a statului. Prin urmare, Curtea nu poate declanșa controlul de constituționalitate al acestor Decrete, deoarece chestiunile sesizate de autorii sesizării țin de legalitatea actelor administrative. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond”, potrivit explicațiilor din decizie.

Sesizarea fusese depusă la 19 decembrie 2025 de liderul socialiștilor, Igor Dodon, deputatul blocului Alternativa, Gaik Vartanean, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și deputata comunistă, Diana Caraman. Aceștia susțineau că Maia Sandu a încălcat principiul legalității și al separării puterilor în stat prin crearea funcției de emisar special prin acte infralegale, fără a exista o bază legală adoptată de Parlament.

„Autorii sesizării subliniază că, potrivit Constituției, atribuțiile Președintelui Republicii Moldova sunt stabilite în mod limitativ și nicio dispoziție constituțională nu-i acordă dreptul de a crea funcții noi cu caracter politico-administrativ, cu competențe în domeniul politicii externe, al dezvoltării sau al rezilienței statului, în afara cadrului legal adoptat de Parlament. De asemenea, autorii susțin că baza juridică a acestor funcții se regăsește într-un Regulament al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, aprobat prin decret prezidențial, fapt contrar principiului legalității. Ei consideră că este încălcat principiul separației puterilor în stat prin extinderea nejustificată a rolului Președintelui Republicii Moldova”, acestea sunt câteva dintre argumentele opoziției din sesizarea lor la CC.

Amintim că pe 31 octombrie 2025 Maia Sandu l-a desemnat pe fostul ministru de Externe Nicolae Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, iar pe 10 decembrie l-a numit pe fostul premier Dorin Recean emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Ambele funcții sunt neremunerate. Președinția declarase atunci că funcția de emisar special este prevăzută în regulamentul Aparatului Președintelui și reprezintă o practică uzuală în numeroase state, inclusiv Franța și SUA. Dodon calificase numirile drept anticonstituționale și amenințase cu inițierea procedurii de impeachment, recunoscând însă că fracțiunea nu dispune de suficiente voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: