Andrei Mardari / NewsMaker

Amendamentul la legea cu privire la avocatură. Ce spune ministrul Sergiu Litvinenco?

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, referindu-se la legea cu privire la avocatură, spune că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. Declarația a fost făcută de ministru în data de 18 ianuarie, după ce reprezentanții Uniunii Avocaților din RM au anunțat că declanșează greva japoneză a avocaților.

Inițial, Litvinenco a venit cu unele constatări, care potrivit lui, sunt importante de menționat. „Amendamentul dat a fost introdus în contextul adoptării modificărilor la Legea nr. 1260/2002 operate prin Legea nr.67/2021. Autorul amendamentului este Marina Tauber. Este discutabil dacă, în general, norma dată este aplicabilă. Or, atât potrivit Codului de procedură penală, cât și conform practicii de aplicare a legilor de către instanțele noastre, normele juridice cu caracter procesual din alte legi pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în Codul de procedură penală”, a comunicat ministrul.

Tot el a spus că a făcut o analiză preliminară cum a evoluat instituția imunității în cazul avocaților. „Din câte am văzut, nicio lege care a reglementat avocatura până în prezent nu a prevăzut o imunitate absolută de genul celei existente la moment”, a spus Litvinenco.

De o astfel de imunitate beneficiază în prezent deputații. „Dar, precum se știe, Parlamentul a inițiat modificarea normei respective. Acesta a obținut avizul Curții Constituționale și urmează a fi supusă votului în timpul apropiat – începând cu luna mai a acestui an. Nici judecătorii și nici procurorii nu beneficiază de astfel de privilegii”, a precizat ministrul.

Astfel, ministrul spune că, din punctul lui de vedere, nu este oportun ca imunitatea absolută să fie păstrată. Totodată, Litvinenco comunică despre formula de compromis: „Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. De ce imunitatea nu trebuie să se aplice pentru infracțiunile de corupție? Probabil e clar pentru toți și nu e nevoie de detalieri suplimentare”, a conchis Sergiu Litvinenco.

***

Amintim că Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a solicitat Parlamentului retragerea amendamentului depus de Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Totodată, reprezentanții Uniunii au anunțat că declanșează greva japoneză a avocaților prin purtarea unei banderole albe la brațul stâng, iar în cazul cazul în care Parlamentul nu va admite adresarea Uniunii aceștia spun că vor declara grevă generală.

În data de 17 ianuarie, mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat de președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Aceștia au declarat că modificările propuse atentează la independența avocatului, precum și a profesiei. Prin urmare, avocații au declarat că este nevoie „de grevă și protest” pe marginea acestui subiect.

Amendamentul înaintat de Stamate prevede excluderea aliniatului 2 din articolul 52 al legii cu privire la avocatură. Acesta are următorul conținut: „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”. În acest fel, odată cu excluderea din lege a normei propuse în document, avocații vor putea fi reținuți, supuși aducerii silite, arestați și percheziționați – fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

La rândul ei, președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a venit cu o reacție și a declarat că anume abuzurile au dus la dorința avocaților de a fi protejați. De cealaltă, Stamate a propus o soluție de compromis pentru avocați: aceștia, cel puțin până la finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor, să beneficieze de imunitate similară judecătorilor și cea care este propusă pentru deputați, cu excepția infracțiunilor de corupție și cazurilor de flagrant.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FSEȘ/Facebook

Sindicatele din educație cer creșteri salariale de cel puțin 20–30%, după întâlnirea cu Tofan: „Majorarea de 14% anunțată nu este suficientă”

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) consideră insuficientă majorarea salarială de 14% discutată pentru 2027 și insistă asupra unei creșteri de cel puțin 20–30%. Poziția a fost reiterată pe 1 septembrie, în urma negocierilor cu Guvernul, la care a participat și premierul Vasile Tofan.

Discuțiile au vizat situația salariilor din sistem, plata unică de 4 mii de lei promisă angajaților și modificările la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Sindicatele susțin că o majorare de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Potrivit datelor prezentate de FSEȘ, în 2025 salariul mediu pe economie a fost de 15.594 de lei, în timp ce în învățământ a constituit 12.942 de lei, diferența fiind de aproximativ 17%. În primul trimestru al anului 2026, decalajul ar fi crescut la 18,5%: 15.987 de lei față de 13.090 de lei.

„Datele Biroului Național de Statistică arată o diferență constantă de 17–19% între salariul mediu din educație și media pe economie. Exemplul concret al unui tânăr specialist demonstrează clar că majorarea de 14% anunțată nu este suficientă. Dacă în 2026 salariul brut unui debutant este de 10 780 lei, în 2027, cu compensație și majorarea de 14%, acesta ar ajunge la 13 490 lei. Creșterea nu reduce decalajul, ci doar îl menține”, susține FSEȘ.

În aceste condiții, Federația anunță că va continua să ceară o majorare salarială de cel puțin 20–30%. Subiectul urmează să fie discutat în continuare cu Guvernul pe parcursul lunii septembrie.

În ceea ce privește plata unică de 4.000 de lei pentru angajații din educație și cercetare, sindicatele și Guvernul au convenit ca aceasta să fie reglementată printr-o hotărâre de Guvern până pe 10 septembrie.

Potrivit FSEȘ, urmează să fie achitate și alte plăți negociate anterior, inclusiv prima anuală și plățile pentru materiale didactice.

Amintim, premierul Vasile Tofan a anunțat, pe 19 noiembrie că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, iar până atunci angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor primi, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei. Oficialul și-a cerut atunci scuze că majorările promise pentru 1 septembrie au fost amânate până la începutul anului viitor. Detalii – AICI.

Cum vor crește salariile din educație în 2027 am explicat – AICI.

Ce cred profesorii despre cei 4 mii de lei și creșterile salariale promise, am scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: