Andrei Mardari / NewsMaker

Amendamentul la legea cu privire la avocatură. Ce spune ministrul Sergiu Litvinenco?

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, referindu-se la legea cu privire la avocatură, spune că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. Declarația a fost făcută de ministru în data de 18 ianuarie, după ce reprezentanții Uniunii Avocaților din RM au anunțat că declanșează greva japoneză a avocaților.

Inițial, Litvinenco a venit cu unele constatări, care potrivit lui, sunt importante de menționat. „Amendamentul dat a fost introdus în contextul adoptării modificărilor la Legea nr. 1260/2002 operate prin Legea nr.67/2021. Autorul amendamentului este Marina Tauber. Este discutabil dacă, în general, norma dată este aplicabilă. Or, atât potrivit Codului de procedură penală, cât și conform practicii de aplicare a legilor de către instanțele noastre, normele juridice cu caracter procesual din alte legi pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în Codul de procedură penală”, a comunicat ministrul.

Tot el a spus că a făcut o analiză preliminară cum a evoluat instituția imunității în cazul avocaților. „Din câte am văzut, nicio lege care a reglementat avocatura până în prezent nu a prevăzut o imunitate absolută de genul celei existente la moment”, a spus Litvinenco.

De o astfel de imunitate beneficiază în prezent deputații. „Dar, precum se știe, Parlamentul a inițiat modificarea normei respective. Acesta a obținut avizul Curții Constituționale și urmează a fi supusă votului în timpul apropiat – începând cu luna mai a acestui an. Nici judecătorii și nici procurorii nu beneficiază de astfel de privilegii”, a precizat ministrul.

Astfel, ministrul spune că, din punctul lui de vedere, nu este oportun ca imunitatea absolută să fie păstrată. Totodată, Litvinenco comunică despre formula de compromis: „Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. De ce imunitatea nu trebuie să se aplice pentru infracțiunile de corupție? Probabil e clar pentru toți și nu e nevoie de detalieri suplimentare”, a conchis Sergiu Litvinenco.

***

Amintim că Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a solicitat Parlamentului retragerea amendamentului depus de Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Totodată, reprezentanții Uniunii au anunțat că declanșează greva japoneză a avocaților prin purtarea unei banderole albe la brațul stâng, iar în cazul cazul în care Parlamentul nu va admite adresarea Uniunii aceștia spun că vor declara grevă generală.

În data de 17 ianuarie, mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat de președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Aceștia au declarat că modificările propuse atentează la independența avocatului, precum și a profesiei. Prin urmare, avocații au declarat că este nevoie „de grevă și protest” pe marginea acestui subiect.

Amendamentul înaintat de Stamate prevede excluderea aliniatului 2 din articolul 52 al legii cu privire la avocatură. Acesta are următorul conținut: „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”. În acest fel, odată cu excluderea din lege a normei propuse în document, avocații vor putea fi reținuți, supuși aducerii silite, arestați și percheziționați – fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

La rândul ei, președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a venit cu o reacție și a declarat că anume abuzurile au dus la dorința avocaților de a fi protejați. De cealaltă, Stamate a propus o soluție de compromis pentru avocați: aceștia, cel puțin până la finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor, să beneficieze de imunitate similară judecătorilor și cea care este propusă pentru deputați, cu excepția infracțiunilor de corupție și cazurilor de flagrant.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre proiectul de unire cu România inițiat de Șoșoacă: „Scopul este să discrediteze ideea unirii”

Președinta Maia Sandu susține că inițiativa legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, lansată de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, are drept scop „să discrediteze ideea unirii”. Potrivit șefei statului, proiectul, adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, a fost propus de „un agent al Moscovei”.

„Este un document propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii, nu altceva. E ca și cum eu m-aș duce mâine în Parlament cu o inițiativă legislativă în care aș scrie că vream ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. Guvernul rog să pună în aplicare. Nu așa se face unirea, noi cu toții înțelegem foarte bine”, a declarat președinta Maia Sandu.

Întrebată dacă un referendum privind unirea cu România ar putea fi organizat în viitorul apropiat, președinta a răspuns că nu consideră că Republica Moldova se află în prezent aproape de un asemenea scenariu.

Precizăm că inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit pe 24 iunie și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: