Andrei Mardari / NewsMaker

Amendamentul la legea cu privire la avocatură. Ce spune ministrul Sergiu Litvinenco?

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, referindu-se la legea cu privire la avocatură, spune că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. Declarația a fost făcută de ministru în data de 18 ianuarie, după ce reprezentanții Uniunii Avocaților din RM au anunțat că declanșează greva japoneză a avocaților.

Inițial, Litvinenco a venit cu unele constatări, care potrivit lui, sunt importante de menționat. „Amendamentul dat a fost introdus în contextul adoptării modificărilor la Legea nr. 1260/2002 operate prin Legea nr.67/2021. Autorul amendamentului este Marina Tauber. Este discutabil dacă, în general, norma dată este aplicabilă. Or, atât potrivit Codului de procedură penală, cât și conform practicii de aplicare a legilor de către instanțele noastre, normele juridice cu caracter procesual din alte legi pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în Codul de procedură penală”, a comunicat ministrul.

Tot el a spus că a făcut o analiză preliminară cum a evoluat instituția imunității în cazul avocaților. „Din câte am văzut, nicio lege care a reglementat avocatura până în prezent nu a prevăzut o imunitate absolută de genul celei existente la moment”, a spus Litvinenco.

De o astfel de imunitate beneficiază în prezent deputații. „Dar, precum se știe, Parlamentul a inițiat modificarea normei respective. Acesta a obținut avizul Curții Constituționale și urmează a fi supusă votului în timpul apropiat – începând cu luna mai a acestui an. Nici judecătorii și nici procurorii nu beneficiază de astfel de privilegii”, a precizat ministrul.

Astfel, ministrul spune că, din punctul lui de vedere, nu este oportun ca imunitatea absolută să fie păstrată. Totodată, Litvinenco comunică despre formula de compromis: „Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. De ce imunitatea nu trebuie să se aplice pentru infracțiunile de corupție? Probabil e clar pentru toți și nu e nevoie de detalieri suplimentare”, a conchis Sergiu Litvinenco.

***

Amintim că Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a solicitat Parlamentului retragerea amendamentului depus de Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Totodată, reprezentanții Uniunii au anunțat că declanșează greva japoneză a avocaților prin purtarea unei banderole albe la brațul stâng, iar în cazul cazul în care Parlamentul nu va admite adresarea Uniunii aceștia spun că vor declara grevă generală.

În data de 17 ianuarie, mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat de președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate la legea cu privire la avocatură. Aceștia au declarat că modificările propuse atentează la independența avocatului, precum și a profesiei. Prin urmare, avocații au declarat că este nevoie „de grevă și protest” pe marginea acestui subiect.

Amendamentul înaintat de Stamate prevede excluderea aliniatului 2 din articolul 52 al legii cu privire la avocatură. Acesta are următorul conținut: „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”. În acest fel, odată cu excluderea din lege a normei propuse în document, avocații vor putea fi reținuți, supuși aducerii silite, arestați și percheziționați – fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.

La rândul ei, președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, a venit cu o reacție și a declarat că anume abuzurile au dus la dorința avocaților de a fi protejați. De cealaltă, Stamate a propus o soluție de compromis pentru avocați: aceștia, cel puțin până la finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor, să beneficieze de imunitate similară judecătorilor și cea care este propusă pentru deputați, cu excepția infracțiunilor de corupție și cazurilor de flagrant.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: