Radio Chișinău

Amenzi usturătoare pentru petroliști. Cea mai mare trece de 190 de milioane de lei

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în sumă de circa 480 milioane de lei pentru șase companii petroliere din Moldova: Bemol, Dontario, Lukoil, Petrom, Rompetrol și Tirex Petrol. S-a întâmplat după ce, în cadrul unei investigații, s-a constatat că companiile au încheiat un acord anti concurențial cu scopul de a coordona prețurile de comercializare a benzinei, motorinei și a gazului lichefiat, în perioada martie 2019-ianuarie 2021. Precizările au fost făcute de președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, în cadrul unei conferințe de presă din 3 iulie.

În 2021, Consiliul Concurenței a inițiat o investigație privind încălcarea Legii concurenței de către întreprinderile care activează pe piața de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere: Rompetrol, Tirex Petrol, Bemol, Dontario, Lukoil și Petrom. Potrivit lui Gherțescu, perioada investigată a cuprins intervalul martie 2019 – ianuarie 2021.

În perioada investigată, cele șase companii vizate au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu aceleași valori. Aceste modificări au avut loc atât consecutiv, când una sau mai multe companii afișau prețurile pe panou, dar și concomitent, atunci când toate sau majoritatea companiilor adoptau aceste modificări înainte de afișarea pe panou. În același timp, în unele cazuri au fost constatate perioade când au avut loc unele modificări de prețuri fără acest comportament paralel, fără ca modificările să fie similare la cele șase companii. Prin urmare, în urma analizei informațiilor acumulate în cadrul investigației, Consiliul Concurenței a ajuns la concluzia că între cele șase companii a avut loc un acord anticoncurențial, care viza coordonarea prețurilor pe această piață”, a menționat acesta.

Președintele Consiliului Concurenței a comunicat că întreprinderile vizate au negat existența vreunei practici concertate. „Ca argumente care au fost invocate de către companii: întreprinderile s-au referit la deferiți factori economici, la diferiți indicatori economici în activitatea lor. Au invocat faptul că ceea ce avea loc pe piață era adaptarea inteligentă a companiilor, una după alta. Și respectiv toți acești factori care au fost invocați, factorii economici care au fost invocați de către companii, în opinia întreprinderilor, a dus la aceste modificări paralele, în multe cazuri similare, ale prețurilor”, a adăugat el.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu a reținut argumentele aduse de petroliști.

Acest argumente nu au fost reținute. De ce? În primul rând, întreprinderile nu au reușit să aducă argumente economice plauzibile pentru același comportament pe piață. În condițiile unor indicatori economici diferiți pentru fiecare companie – și aici ne referim și la costuri diferite, și la stocuri diferite la fiecare din întreprinderi în perioadele respective, și la reglementările existente în acea perioadă, care făcea legătura între prețuri și rata rentabilității acelor întreprinderi, care a fost obligatorie – Consiliul Concurenței a constat că astfel de comportament paralel ar fi fost imposibil în lipsa unei înțelegeri pe piață.

Mai mult decât atât, argumentele privind așa-numita adaptare inteligentă a companiilor, una față de alta, nu puteau fi reținute deoarece întreprinderile nu au reușit să explice clar în ce consta acest mecanism de adaptare inteligentă, cum anume el funcționa la fiecare întreprindere și, cel mai important, cum un astfel de mecanism care, în opinia companiilor, a fost adoptat independent la fiecare din ele, a dus la același comportament pe piață, la aceleași modificări ale prețurilor. Respectiv, Consiliul Concurenței a considerat că întreprinderile nu au reușit să explice prin argumente coerente și plauzibile, așa cum este cerut și în jurisprudența europeană, cum cum anume această presupusă adaptare inteligentă a condus la comportamentul similar pe piață”, a explicat Alexei Gherțescu.

De asemene, Gherțescu a menționat că, în perioada iunie-decembrie 2020, nu au avut loc schimbări pe piață, iar în urma analizei informației despre activitatea economică a celor șase întreprinderi și a celei despre situația pe piețe internaționale, Consiliul Concurenței a ajuns la concluzia că astfel de lipsă de modificare, la fel, ar fi fost imposibilă în lipsa unei înțelegeri între întreprinderi.

Astfel, în cadrul ședinței din 28 iunie, plenul Consiliului Concurenței a constat că cele șase companii au încălcat interzicerea acordurilor îndreptate spre stabilirea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau oricăror alte condiții de tranzacționare.

Totodată, Consiliul Concurenței a dispus aplicarea următoarelor amenzi:

– Bemol (29 milioane de lei);
– Dontario (1,1 milioane de lei);
– Lukoil (180 milioane de lei);
– Petrom (77,8 milioane de lei);
– Rompetrol (191 milioane de lei);
– Tirex Petrol (1,5 milioane de lei).

Decizia Consiliului Concurenței poate fi contestată în termen de 30 de zile în instanța de judecată.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi reguli pentru BNM: consultări la numirea conducerii și implicarea șefului statului la demitere

Procedura de numire a membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost modificată. Pe 2 aprilie, Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect în acest sens. La numirea membrilor organelor de conducere va fi necesară consultarea președintelui Parlamentului, guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în funcție de postul pentru care este înaintată candidatura. În procedura de demitere va fi implicat și președintele Republicii Moldova.

Conform reprezentanților Parlamentului, documentul a fost elaborat de Banca Națională, sub egida Fondului Monetar Internațional, și este promovat de Ministerul Finanțelor. Modificările legislative vizează detalierea unor aspecte referitoare la componența organelor de conducere, procedura de numire și demitere a membrilor acestora, calificarea, durata mandatelor și atribuțiile lor.

Astfel, în momentul numirii membrilor organelor de conducere, este necesară consultarea președintelui Parlamentului, guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în funcție de postul pentru care este înaintată candidatura. Va fi elaborat un aviz în care se va menționa dacă persoana propusă îndeplinește condițiile.

În procedura de demitere va fi implicat și președintele Republicii Moldova. Astfel, pe lângă demiterea cu votul a 2/3 din numărul de deputați, va fi necesară și o decizie a șefului statului.

Conform reprezentanților Parlamentului, a fost exclus din componența Consiliului de supraveghere a BNM un membru care face parte și din Comitetul executiv. Este vorba despre viceguvernatorul Băncii Naționale. În același timp, membrii Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv sunt numiți în funcție pe un termen de 5 ani, iar membrii Comitetului executiv – pe un termen de 7 ani, în ambele cazuri cu posibilitatea reînnoirii mandatului. 

Alte propuneri legislative vizează atribuțiile și desfășurarea ședințelor Consiliului de supraveghere, precum și regimul rezervelor obligatorii.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Dispozitivele aferente Consiliului de supraveghere se vor aplica membrilor numiți după intrarea în vigoare a legii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: