Radio Chișinău

Amenzi usturătoare pentru petroliști. Cea mai mare trece de 190 de milioane de lei

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în sumă de circa 480 milioane de lei pentru șase companii petroliere din Moldova: Bemol, Dontario, Lukoil, Petrom, Rompetrol și Tirex Petrol. S-a întâmplat după ce, în cadrul unei investigații, s-a constatat că companiile au încheiat un acord anti concurențial cu scopul de a coordona prețurile de comercializare a benzinei, motorinei și a gazului lichefiat, în perioada martie 2019-ianuarie 2021. Precizările au fost făcute de președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, în cadrul unei conferințe de presă din 3 iulie.

În 2021, Consiliul Concurenței a inițiat o investigație privind încălcarea Legii concurenței de către întreprinderile care activează pe piața de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere: Rompetrol, Tirex Petrol, Bemol, Dontario, Lukoil și Petrom. Potrivit lui Gherțescu, perioada investigată a cuprins intervalul martie 2019 – ianuarie 2021.

În perioada investigată, cele șase companii vizate au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu aceleași valori. Aceste modificări au avut loc atât consecutiv, când una sau mai multe companii afișau prețurile pe panou, dar și concomitent, atunci când toate sau majoritatea companiilor adoptau aceste modificări înainte de afișarea pe panou. În același timp, în unele cazuri au fost constatate perioade când au avut loc unele modificări de prețuri fără acest comportament paralel, fără ca modificările să fie similare la cele șase companii. Prin urmare, în urma analizei informațiilor acumulate în cadrul investigației, Consiliul Concurenței a ajuns la concluzia că între cele șase companii a avut loc un acord anticoncurențial, care viza coordonarea prețurilor pe această piață”, a menționat acesta.

Președintele Consiliului Concurenței a comunicat că întreprinderile vizate au negat existența vreunei practici concertate. „Ca argumente care au fost invocate de către companii: întreprinderile s-au referit la deferiți factori economici, la diferiți indicatori economici în activitatea lor. Au invocat faptul că ceea ce avea loc pe piață era adaptarea inteligentă a companiilor, una după alta. Și respectiv toți acești factori care au fost invocați, factorii economici care au fost invocați de către companii, în opinia întreprinderilor, a dus la aceste modificări paralele, în multe cazuri similare, ale prețurilor”, a adăugat el.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu a reținut argumentele aduse de petroliști.

Acest argumente nu au fost reținute. De ce? În primul rând, întreprinderile nu au reușit să aducă argumente economice plauzibile pentru același comportament pe piață. În condițiile unor indicatori economici diferiți pentru fiecare companie – și aici ne referim și la costuri diferite, și la stocuri diferite la fiecare din întreprinderi în perioadele respective, și la reglementările existente în acea perioadă, care făcea legătura între prețuri și rata rentabilității acelor întreprinderi, care a fost obligatorie – Consiliul Concurenței a constat că astfel de comportament paralel ar fi fost imposibil în lipsa unei înțelegeri pe piață.

Mai mult decât atât, argumentele privind așa-numita adaptare inteligentă a companiilor, una față de alta, nu puteau fi reținute deoarece întreprinderile nu au reușit să explice clar în ce consta acest mecanism de adaptare inteligentă, cum anume el funcționa la fiecare întreprindere și, cel mai important, cum un astfel de mecanism care, în opinia companiilor, a fost adoptat independent la fiecare din ele, a dus la același comportament pe piață, la aceleași modificări ale prețurilor. Respectiv, Consiliul Concurenței a considerat că întreprinderile nu au reușit să explice prin argumente coerente și plauzibile, așa cum este cerut și în jurisprudența europeană, cum cum anume această presupusă adaptare inteligentă a condus la comportamentul similar pe piață”, a explicat Alexei Gherțescu.

De asemene, Gherțescu a menționat că, în perioada iunie-decembrie 2020, nu au avut loc schimbări pe piață, iar în urma analizei informației despre activitatea economică a celor șase întreprinderi și a celei despre situația pe piețe internaționale, Consiliul Concurenței a ajuns la concluzia că astfel de lipsă de modificare, la fel, ar fi fost imposibilă în lipsa unei înțelegeri între întreprinderi.

Astfel, în cadrul ședinței din 28 iunie, plenul Consiliului Concurenței a constat că cele șase companii au încălcat interzicerea acordurilor îndreptate spre stabilirea directă sau indirectă a prețurilor de cumpărare sau de vânzare sau oricăror alte condiții de tranzacționare.

Totodată, Consiliul Concurenței a dispus aplicarea următoarelor amenzi:

– Bemol (29 milioane de lei);
– Dontario (1,1 milioane de lei);
– Lukoil (180 milioane de lei);
– Petrom (77,8 milioane de lei);
– Rompetrol (191 milioane de lei);
– Tirex Petrol (1,5 milioane de lei).

Decizia Consiliului Concurenței poate fi contestată în termen de 30 de zile în instanța de judecată.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: