Amenzile pentru corupere electorală au depășit 2 milioane de lei. Precizările CNA

Dacă până pe 23 octombrie amenzile pentru corupere electorală ajungeau la circa 1 mln lei, pe 30 octombrie cifra depășește 2 milioane de lei. Informația a fost comunicată de Centrul Național Anticorupție (CNA). Instituția a adăugat că are spre examinare circa 1000 de procese-verbale de constatare a coruperii electorale și a amintit că este prevăzută o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei pentru comiterea acestei contravenții. 

Centrul Național Anticorupție a anunțat, în dimineața zilei de 30 octombrie, că a aplicat până în prezent amenzi în valoare de peste 2 milioane de lei pentru corupere electorală.

„La această etapă instituția are spre examinare circa 1000 de procese-verbale de constatare a contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod Contravențional – coruperea electorală pasivă, recepționate de la Poliție. Potrivit legislației în vigoare, pentru comiterea acestei contravenții, se prevede o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei”, au adăugat reprezentanții Centrului.

Potrivit instituției, coruperea electorală pasivă prevede constatarea faptelor de pretindere, acceptare sau primire, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor.

„Persoana care a săvârșit fapta contravențională este liberată de răspundere contravenţională dacă s-a autodenunţat şi/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârşirii faptei de corupere electorală. De asemenea, reamintim că persoanele care oferă bani pentru a influența rezultatele unui scrutin riscă de la un an până la 5 ani de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei, iar finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise se pedepsește cu până la 6 ani de închisoare și cu amendă de peste 67 de mii de lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, instituțiile de drept pot aplica sechestru pe bunurile persoanei”, au comunicat reprezentanții Centrului.

***

În septembrie 2024, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează o schemă de corupție electorală desfășurată de organizația criminală Șor, condusă de Ilan Șor, pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Oamenii legii au stabilit peste 130 000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației criminale. Acestea au roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral. În același timp, se estimează că la finalizarea anchetelor numărul celor implicați în schema infracțională va depăși cifra de 300 000 de oameni.

Potrivit forțelor de ordine, în perioada septembrie – octombrie, la membrii rețelei infracționale au ajuns, prin transferuri a PSB Bank – o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale, peste 39 milioane de dolari. Banii le erau acordați pentru a vota un anumit candidat la alegeri și opțiunea „Nu” la referendum.

Pe 28 octombrie, procurorul general a declarat că schema prin care moldovenilor li se deschid conturi bancare în Rusia, pentru a primi transferuri bănești, „a fost elaborată de serviciile speciale rusești”. Ion Munteanu a adăugat că una din tacticile dezvoltate de „arhitecții acestei scheme uriașe este să copleșească organul de urmărire penală și cel de constatare cu un volum de documente”. Potrivit lui Munteanu, pentru a avea succes în investigarea acestor fenomene, organele de urmărire penală și de investigație din Republica Moldova au utilizat inclusiv agenți sub acoperire. Până acum, în cadrul fenomenului de corupție electorală, au fost efectuate peste 800 de percheziții și reținute mai mult de 28 de persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: