Amenzile pentru coruperea electorală au depășit cifra de 7 milioane de lei

Până pe 22 noiembrie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a aplicat amenzi de peste 7 milioane de lei pentru corupere electorală pasivă, sancționând persoane cu sume între 25 000 și 37 500 de lei. Instituția continuă analiza altor cazuri similare transmise de poliție și a reamintit că cei care se autodenunță pot scăpa de sancțiuni.

Centrul Național Anticorupție a anunțat că, până pe 22 noiembrie, a aplicat amenzi în valoare de peste 7 milioane de lei pe marginea proceselor-verbale, venite de la poliție, după ce a constatat contravenția de „corupere electorală pasivă”.

„Este vorba despre amenzi de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei, per caz, persoanele fiind sancționate pentru pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor. (…) De notat că, persoana care a săvârșit fapta contravențională este liberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de corupere electorală”, a precizat instituția.

În prezent, au adăugat reprezentanții instituției, CNA examinează și alte procese-verbale venite de la poliție.

Amintim, în raportul precedent al CNA se anunța despre amenzi de peste 6 milioane de lei pentru contravenția de „corupere electorală pasivă”. Detalii AICI.

***

În septembrie 2024, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează o schemă de corupție electorală desfășurată de organizația criminală Șor, condusă de Ilan Șor, pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Au fost stabilite peste 130 000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației criminale. Acestea au roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral.

Potrivit forțelor de ordine, în perioada septembrie – octombrie, la membrii rețelei infracționale au ajuns, prin transferuri a PSB Bank – o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale, peste 39 milioane de dolari. Banii le erau acordați pentru a vota un anumit candidat la alegeri și opțiunea „Nu” la referendum.

Pe 28 octombrie, procurorul general a declarat că schema prin care moldovenilor li se deschideau conturi bancare în Rusia, pentru a primi transferuri bănești, „a fost elaborată de serviciile speciale rusești”. Ion Munteanu a adăugat că una din tacticile dezvoltate de „arhitecții acestei scheme uriașe este să copleșească organul de urmărire penală și cel de constatare cu un volum de documente”. Potrivit lui Munteanu, pentru a avea succes în investigarea acestor fenomene, organele de urmărire penală și de investigație din Republica Moldova au utilizat inclusiv agenți sub acoperire. Până pe 28 octombrie, în cadrul fenomenului de corupție electorală, au fost efectuate peste 800 de percheziții și reținute mai mult de 28 de persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova vrea să fie membru UE cu drepturi depline. Maia Sandu: Nu am fost abordați niciodată pentru o altă modalitate de aderare

Președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău pledează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie, după ce presa internațională a scris că Bruxelles-ul ia în considerare să permită statelor candidate să intre în blocul comunitar fără drepturi depline de vot la început.

Noi susținem, bineînțeles, aderarea Republicii Moldova cu drepturi depline. Și repet: nu am avut niciodată, nu am fost abordați niciodată de reprezentanți ai Uniunii Europene despre o altă modalitate de aderare. (…) Continuăm să discutăm și continuăm să promovăm poziția noastră – Republica Moldova să adere cu drepturi depline”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai spus că, actualmente, în rândul statelor membre ale UE există o discuție despre modul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene.

Vreau să fie foarte clar aici: această discuție pornește evident de la problemele cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană, atunci când un stat membru sau două state membre opresc decizii importante pentru că au acest drept de veto. Și în momentul în care se pune în discuție extinderea Uniunii Europene, iar asta înseamnă că vor fi mai multe state membre, e clar și e normal ca statele membre să-și pună problema cum va funcționa procesul de luare a deciziilor. Noi ne dorim să aderăm cu drepturi depline și sperăm că Uniunea Europeană va identifica mecanismele corecte, așa încât procesul de luare a deciziilor să nu poată fi blocat de un stat sau altul. Ne dorim să aderăm la o Uniune Europeană care este funcțională, care poate să ia decizii”, a adăugat ea.

Amintim că, pe 16 ianuarie, Politico a relatat că Bruxelles-ul ar analiza posibilitatea de a permite țărilor candidate să adere la UE fără drepturi de vot depline, la început. Potrivit publicației, inițiativa este luată în considerare pentru a atenua îngrijorările statelor membre că extinderea blocului comunitar va complica luarea deciziilor care necesită acord unanim. Îngrijorările au apărut în contextul în care guvernele populiste, precum cele din Ungaria și Slovacia, au pus în mod repetat veto la anumite hotărâri — ceea ce face procesul decizional mai dificil și lent.

Printre competențele care ar putea fi limitate se numără dreptul de a bloca sancțiuni și alte hotărâri care necesită acordul tuturor statelor UE.

Comisia Europeană ia în calcul scenariul acordării drepturilor de vot depline noilor membri ai blocului comunitar după ce UE își „va reforma modul de funcționare”, potrivit Politico.

***

Republica Moldova a devenit țară candidată la aderare la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar doi ani mai târziu a început oficial negocierile de aderare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: