picusonline.it

Amenzile pentru funcționarii care practică vânatul ilegal ar putea crește de peste 3 ori. PAS propune modificarea legii

Persoanele care practică vânatul ilegal, pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea risca amenzi mai mari, inclusiv închisoare de la 3 până la 5 ani. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, pe 31 ianuarie. Parlamentarul a anunțat că a înregistrat în Parlament un proiect de lege care prevede modificarea articolului 233 din Codul penal, în acest sens.

Potrivit lui Lilian Carp, dacă proiectul va fi votat, în Moldova ar putea fi interzisă, pe viitor, vânătoarea cu folosirea vehiculelor de teren și a altor mijloace de transport, precum și folosirea dronelor cu termovizoare și a armelor cu termovizoare.

Amenzile pentru persoanele care vor încălca aceste prevederi ar putea crește și ele. Astfel, în cazul persoanelor fizice, care au cauzat daune ce depășesc 200 de unități contravenționale, echivalentul a 10 mii de lei, amenzile vor începe de la 500 la 850 de unități contravenționale, echivalentul a 25 mii lei și, respectiv, 42.500 lei. Totodată, aceștia ar putea fi obligați să presteze muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau chiar ar putea risca închisoare de până la 3 ani.

În cazul persoanelor juridice, care cauzat daune ce depășesc 200 de unități contravenționale, amenzile vor pornit, potrivit proiectului de lege, de la 2 mii până la 4 mii unități contravenționale (de la 100 mii lei până la 200 mii lei), cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

De sancțiuni mai dure ar putea avea parte și persoanele publice, cele cu răspundere publică sau cu demnitate publică. Dacă prejudiciile cauzate vor depăși 200 de unități convenționale, acestea vor risca amendă de 2300 până la 4500 de unități convenționale, adică echivalentul a 115 mii lei și, respectiv – 225 de mii de lei. Totodată, acestea ar putea fi private de dreptul de a ocupa anumite funcții până la 3 ani sau chiar ar putea risca cu închisoare, de la 3 până a 5 ani.

„Vedem această practică de vânătoare ilegală care, din păcate, mai ales în ajun de sărbători, își intensifică activitatea. Se folosesc tot mai mult utilaje sofisticate în procesul de vânătoare. Ne dorim să stopăm această activitate ilegală. Cea mai gravă răspundere va fi pentru cei care au o anumită funcție în stat și care trebuie să protejeze legile, dar nu să le încalce”, a declarat Lilian Carp.

De precizat că, dacă legea va fi votată, atunci amenzile aplicate în cazul funcționarilor ar putea crește de peste trei ori. În prezent, braconajul săvârșită de o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană publică ori de o persoană cu funcție de demnitate publică se pedepsește cu amendă în mărime de la 700 la 1000 de unități convenționale (echivalentul a 35 de mii de lei și, respectiv, 50 de mii de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani sau cu închisoare de la 3 la 5 ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un angajat al Inspectoratului General de Carabinieri, acuzat că ar fi impus copii „să-i facă masaj”. Reacția instituției

Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane în cadrul Inspectoratului General de Carabineri (IGC), ar fi supus mai mulți minori unor tratamente degradante în perioada în care activa prin cumul în calitate de profesor la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă. Acesta i-ar fi impus „să-i facă masaj”. Afirmațiile au fost făcute de președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, care susține că Catlabuga nu ar fi fost sancționat pentru faptele sale, întrucât s-a eliberat din funcție. Contactat de NM, Inspectoratul General al Carabinierilor a declarat că Catlabuga este un „angajat exemplar” și că nu deține informații despre cazul menționat de politician.

Ștefan Gligor a menționat că, în perioada octombrie 2022 – august 2024, Andrei Catlabuga, șef al Secției de formare profesională al Direcției resurse umane din cadrul IGC, a fost angajat prin cumul în calitate de pedagog social la Centrul de plasament al Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă pe lângă Direcția generală pentru protecția copilului.

Potrivit politicianului, Comisia disciplinară din cadrul Direcției generale pentru protecția copilului ar fi întocmit un raport privind încălcări disciplinare admise de Catlabuga. Documentul, care datează din 23 august 2024, ar constata că acesta, în turele de noapte, intra în dormitorul copiilor și le solicita „să-i facă masaj până adoarme”.

Copiii fiind intervievați de către psiholog și metodistă s-au plâns că Catlabuga impunea copiii ”să-i facă masaj” – „aproape de fiecare dată când Catlabuga este în tură de noapte”. La fel, copiii au povestit că știu și despre alte cazuri în care acesta le cerea băieților din plasament să facă masaj și dacă-l refuzau acesta aplica violența fizică sau îi amenința cu violență fizică. Mai mult au existat și cazuri când copiii aflați sub presiunea psihologică și tratamente degadante din partea lui Catlabuga au părăsit Complexul și refuzau să se întoarcă în complex pe motiv că sunt bătuți și impuși să-i facă masaj”, a menționat Gligor.

Liderul Partidului Schimbării a mai spus că, în încercarea de a se apăra, Andrei Catlabuga ar fi denigrat copiii, invocând inclusiv acțiuni violente și cuvinte necenzurate, însă, în urma audierii de către pedagogii sociali, acuzațiile nu s-ar fi adeverit, iar minorii au fost caracterizați pozitiv.

Raportul Comisiei a constatat existența abaterii disciplinare comise de Catlabuga, însă luând în considerație faptul că acesta a depus o cerere de demisie din funcția deținută, Comisia s-a limitat cu regret doar la cererea de demisie. (…) Deși la finele anului 2024 conducerea IGC a mimat niște acțiuni de investigare a activității lui Catlabuga la Centrul de plasament, văzând că informația nu a devenit publică, acesta activează în continuare în funcție de conducere”, a adăugat Ștefan Gligor.

Totodată, politicianul a spus că cazurile de abuz și tratamente degradante în raport cu minorii sunt inadmisibile, trebuie raportate și făcute publice „în caz de inacțiune din partea poliției și procuraturii”.

Impunitatea – lipsa pedepsei pentru astfel de abuzuri – este o diagnoză pentru noi ca stat și societate și un indiciu ferm al degradării morale a organelor de drept, care trebuie impuse să aplice și să respecte legea”, a subliniat el.

Reacția IGC

NM a solicitat un comentariu la afirmațiile lui Gligor de la Inspectoratul General al Carabinierilor.

Reprezentanții instituției au declarat că Andrei Catlabuga este caracterizat drept un „angajat exemplar”, „fără abateri disciplinare”.

Cu referire la perioada în care ar fi activat în calitate de pedagog social în cadrul Centrului de Plasament, nu deținem, deocamdată, informații. Urmează să ne documentăm suplimentar, iar ulterior vom reveni cu o reacție”, au adăugat aceștia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: