Americanii şi ruşii încep negocieri „complicate” cu privire la Ucraina

Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată”, în data de 9 ianuarie seara, cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina, relatează Agerpres.ro.

„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.

Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. În data de 10 ianuarie ar trebui să urmeze o zi de negocieri.

Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.

În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.

Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.

Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.

„Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.

Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina. Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.

Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.

Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei. Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.

Dar americanii au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă. „Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Justiției

Fostul șef al CNA, Iulian Rusu, desemnat membru în comisia Vetting: alături de cine va evalua judecătorii și procurorii

Parlamentul a desemnat noi membri ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, printre care și Iulian Rusu, ex-șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), implicat într-un scandal după ce fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a făcut dezvăluiri despre un presupus „șantaj cu informații compromițătoare” asupra judecătorilor.

În urma hotărârilor aprobate de Parlament, Gerrit-Marc Sprenger, Marcel van de Wetering și Iulian Rusu au fost desemnați în calitate de membri ai Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Candidaturile lui Gerrit-Marc Sprenger și Marcel van de Wetering au fost propuse de partenerii de dezvoltare, iar candidatura lui Iulian Rusu a fost propusă de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Potrivit unui comunicat al Legislativului, Marcel van de Wetering are o experiență de peste 30 de ani în domeniul justiției, pe care a obținut-o activând în Regatul Țărilor de Jos. Iar Gerrit-Marc Sprenger a fost, anterior, observator al procesului de vetting a judecătorilor și procurorilor desfășurat în Albania.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford, având titlul de magistru în drept. Are o experiență profesională vastă, de peste 20 de ani, activând inclusiv în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției și director al Centrului Național Anticorupție.

Totodată, Pierangelo Padova, Laura Oana Ștefan și Ion Graur au fost desemnați în calitate de membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. Candidaturile lui Pierangelo Padova și Laura Oana Ștefan au fost propuse de partenerii de dezvoltare, iar cea a lui Ion Graur – de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pierangelo Padova a activat mai mulți ani în sistemul de drept din Republica Italiană. Laura Oana Ștefan are o experiență de peste 20 de ani în domeniul dreptului, activând atât în sectorul public, cât și cel privat. De asemenea, a fost expert pentru diverse instituții internaționale, printre care Comisia Europeană, Banca Mondială, PNUD. Ion Graur are o experiență vastă în domeniul dreptului și, anterior, a fost expert în mai multe organizații internaționale, printre care Consiliul Europei.

Comisiile de evaluare sunt formate din câte nouă membri, numiți cu votul a 3/5 din deputații aleși, iar cinci dintre aceștia sunt propuși de partenerii de dezvoltare. Cinci dintre ei sunt propuși de partenerii de dezvoltare.

***

Amintim că în aprilie, fFosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. „Eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară”, a precizat ea, adăugând că i-a avertizat că, dacă „vor continua cu metodele incorecte”, le va intenta dosare penale. Dragalin a afirmat că „ei aveau informație cât de cât compromițătoare” cu privire la judecători, iar această informație „se folosea ca să fie șantajați, să acționeze într-un anumit mod”.

Între timp, în urma declarațiilor fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.

Iulian Rusu a fost director al Centrului Național Anticorupție (CNA). A fost numit în funcție, pentru un mandat de cinci ani, în februarie 2023. Candidatura lui a fost propusă de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost susținută cu votul a 57 de deputați. În octombrie 2023, Iulian Rusu și-a dat demisia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: