Colaj/G4media.ro

Analiză: 12 români conduc instituții-cheie de la Chișinău și consiliază Guvernul Republicii Moldova

Două instituții-cheie din Republica Moldova sunt conduse de români care au făcut carieră la București și și-au luat ulterior cetățenia moldovenească. Este vorba despre Banca Națională de la Chișinău și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor. În paralel, mai mulți experți români de nivel înalt – foști miniștri și șefi de instituții – joacă roluri cheie în guvernul Republicii Moldova, scrie G4media.

Șefi români la instituții din Republica Moldova numiți de Chișinău

Anca Dragu – șefa Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Senatoarea USR Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în România, a fost numită în 22 decembrie de Parlamentul de la Chișinău guvernator al Băncii Naționale. Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu în ziua în care fostul guvernator Octavian Armașu a fost revocat din funcție. Anca Dragu a lucrat mai mult de 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional și a fost ministru al finanțelor publice în Guvernul României. În 2020 a fost aleasă președinte al Senatului României.

Daniel-Marius Staicu, șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. În noiembrie 2022, Staicu a fost numit de către Guvernul Republicii Moldova în funcția de director al Serviciului pe un termen de 5 ani. Anterior, Daniel-Marius Staicu a fost șef al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România. În 2021, Staicu fusese numit în funcția de director în cadrul Direcția conformitate Victoriabank – grupul financiar deținut de Banca Transilvania. Anterior, el a fost ofițer specialist la Serviciul pentru Investigarea Fraudelor din Poliția Română.

Șefi români numiți de UE

Cosmin Dinescu. Uniunea Europeană l-a numit în aprilie 2023 pe diplomatul român Cosmin Dinescu drept șef al Misiunii UE în Republica Moldova (EU Partnership Mission – EUPM). Cosmin Dinescu, diplomat de carieră cu gradul de ambasador, are o experiență de două decenii și jumătate în diplomație. Dinescu a fost secretar general al MAE, ambasador în Lituania și Croația, director general pentru afaceri juridice.

Misiunea civilă trimisă la Chișinău e o premieră pentru UE și e formată din experți în diferite domenii care consiliază autoritățile moldovene pe următoarele direcții: Securitate cibernetică și combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării, Consolidarea structurilor de gestionare a crizelor axate pe securitatea internă, Furnizarea de echipamente necesare pentru gestionarea crizelor.

Înalți consilieri pe lângă guvernul moldovean, numiți de UE

Daniel Funeriu. Fost ministru al Educației în România, autorul celei mai profunde reforme în învățământ. În 1999 a obținut titlul științific de doctor în chimie la Universitatea din Strasbourg sub îndrumarea lui J.- M. Lehn, Laureat al Premiului Nobel. A lucrat apoi la Institutul de Cercetare Scripps din La Jolla (California) și Institutul Național de Știință și Tehnologii Industriale Avansate din Amagasaki (Japonia), Universitatea Tehnică din Munchen. În 2009 a devenit membru al Parlamentului European, apoi Ministru al Educației în România. A fost și consilier prezidențial.

Dragoș Ciuparu. A fost șeful Cercetării din România. Este inginer chimist de profesie și are un doctorat obținut la Universitatea Paris 7 „Denis Diderot”. A petrecut aproape 7 ani în cadrul Departamentului de Inginerie Chimică al Universității Yale, mai întâi ca cercetător postdoctoral, iar mai târziu ca cercetător științific. La sfârșitul anului 2005 s-a întors la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, România, înființând un nou grup de cercetare și obținând titlul de profesor.

Nicolae Grigore. E consilier pentru sectorul Servicii Financiare la Banca Națională a Moldovei. A activat anterior în cadrul Băncii Naționale a României și cu o experiență de peste 20 de ani în supravegherea prudențială și lupta contra spălării banilor.

Gabriela Scutea. Lucrează pe lângă Ministerul Justiției și Procuratura Generală din Moldova. A fost procuror general al României. Are o carieră de 27 de ani ca procuror în România.

Alexandru Săndulescu. A fost șeful ANRE în România. A obținut diploma de masterat în domeniul energetic la Universitatea Tehnică din București, și doctoratul în piețele energetice, și a făcut studii în domeniul reglementării utilităților la Universitatea Gainesville, Florida și Universitatea Sherbrooke din Montreal. A fost cercetător și director de programe în cadrul institutului național de cercetare-dezvoltare energetică ICEMENRG.

Victor Wili Apreutesei. Chestor de poliție, cu peste 21 de ani experiență în Poliția Română, începând ca ofițer de investigații criminale, analist și manager al unităților de analiză a informațiilor și de protecție a martorilor, precum și ca prim-adjunct al Inspectorului General al Poliției Române.

Victor Giosan. Expert pe lîngă premierul Moldovei pentru reforma administrației publice locale. Giosan are peste 21 de ani de experiență în calitate de manager de top și expert internațional în administrația publică centrală și locală din România. A fost secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului României (2005-2009). În calitate de consultant internațional, a activat în România și în alte țări europene.

Alți experți români selectați de UE

Anca Boagiu, fost ministru al transporturilor și al integrării europene din România, activează în prezent la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova pentru a ajuta echipa să se pregătească pentru negocierile de aderare la UE, transmite Radio Moldova.

Irina Alexe, expert UE pe lângă guvernul Republicii Moldova. A fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne din România atât în guvernul Cîțu, cât și în guvernul Cioloș. Ea a primit gradul de chestor în MAI la 35 de ani și s-a pensionat la 42 de ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PNM

Galbur critică gestul BUN de a se retrage din cursă în favoarea PAS: „Este o nouă trădare”

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur critică gestul Blocului Unirea Națiunii (BUN) de a se retrage din cursa electorală în favoarea PAS. Într-o postare pe rețelele sociale, Galbur califică decizia BUN drept „o trădare”.

„Este o nouă trădare, la fel ca și cele care ani de zile au compromis unionismul și l-au pus pe tavă altora”, a menționat Dragoș Galbur.

„Cum pot ei recomanda un partid care timp de patru ani a avut toată puterea să rupă Moldova din ghearele Rusiei și să o aducă acasă, în România, dar nu a făcut-o”, a a adăugat Galbur.

Liderul PNM a mai spus că ar fi sunat de politicieni din țară și de peste hotare și sfătuit să se retragă din cursa electorală. Dragoș Galbur nu a dat însă niciun nume.

„Dacă ne-am retrage ar însemna ca unionismul să capituleze în fața celor care l-au trădat de atâtea ori.. PNM nu se retrage, nu avem dreptul să trădăm idealul părinților, bunicilor și străbunicilor noștri. Vom merge până la capăt până vom reîntregi neamul românesc”, a declarat politicianul.

Amintim că BUN a anunțat luni, 22 septembrie, că se retrage din cursa electorală în favoarea PAS. Liderul PAS Igor Grosu a spus că decizia este „un răspuns la multiplele și frecventele chemări către forțele politice pro-europene de a-și uni eforturile în procesul de integrare europeană”. „Urmare a discuțiilor, analizelor, la rece, am ajuns să vă prezentăm o inițiativă comună, o decizie comună pe care o vom întări prin semnăturile noastre”, a spus Grosu.

Valentin Dolganiuc, liderul Partidului Reîntregirii Naționale „Acasă” – formațiune care face parte din Blocul Unirea Națiunii, a dat citire „declarației comune privind acordul de colaborare politică PAS-BUN”.

Astfel, potrivit declarației, Blocul se va retrage din cursa electorală pentru alegerile din 28 septembrie 2025, „oferind susținerea sa fermă pentru PAS, având în vedere capacitatea acestuia de a obține un rezultat necesar pentru continuarea procesului de integrare în UE”.

În același timp, „BUN se angajează să mobilizeze electoratul unionist, să susțină PAS, subliniind importanța unui vot consolidat pentru prevenirea revenirii forțelor pro-ruse”. De cealaltă parte, PAS se angajează să implementeze politici „educaționale, culturale și informaționale, care să reflecte și să promoveze adevărul istoric și valorile identitare românești”. Totodată, potrivit declarației, PAS „se angajează să încheie un acord de colaborare privilegiat cu România având ca obiectiv dezvoltarea unui spațiu economic, social, educațional și cultural comun”.

Blocul electoral „Blocul Unirea Națiunii” este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, condus de Valentin Dolganiuc, și Partidul Național Liberal, condus de Mihail Severovan. Blocul intrase în cursa pentru parlamentare cu un obiectiv ambițios: să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să apropie mai rapid țara de Uniunea Europeană prin reunificarea spațiului național românesc.

Lista blocului cuprindea 79 de candidați. Cap de listă era Aurelian Silvestru – scriitor, psiholog, publicist, pedagog, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova și director al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent” din Chișinău. Pe locul doi – Anatol Țăranu, istoric, comentator politic și fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Pe locul trei – Valentin Dolganiuc, analist politic, fost deputat în primul Parlament și în următoarele două legislaturi, ex-viceprim-ministru și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: