Zelenskiy Official / Telegram

Analiză: Kievul deține mai multe tancuri, dar mai puțină artilerie grea decât Moscova

Datele analiștilor militari și ale organizațiilor internaționale de cercetare indică o schimbare majoră în raportul de putere în războiul din Ucraina. Dacă la începutul războiului, Rusia a depășit în mod clar Ucraina în puterea militară, atunci până în vara anului 2023, avantajul Rusiei în unele tipuri de arme grele nu mai este atât de evident. În ceea ce privește numărul de tancuri moderne disponibile, Moscova poate chiar să fie inferioară Kievului, scrie Agenstvo, cu referire la Bloomberg.

În analiza sa, Bloomberg a folosit date de la Institutul Kiel pentru Economie Mondială, din Germania, care menține baza de date Ukraine Support Tracker. Potrivit datelor de la bază actualizate joi, Ucraina a primit 471 de tancuri noi de la începutul războiului. Livrarea altor 286 este în așteptare.

Bloomberg face trimitere, totodată, la informații din proiectul Oryx, care calculează pierderile de echipamente în războiul din Ucraina din fotografii și videoclipuri. Agenția a preluat, totodată, date despre arsenalele de dinainte de război ale țărilor din buletinul anual Military Balance, care este publicat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice din 1959.

Drept urmare, agenția a concluzionat că numărul tancurilor aflate la dispoziția armatei ucrainene a crescut de la începutul războiului, în timp ce numărul tancurilor aflate la dispoziția Rusiei a scăzut. Conform sursei citate, armata ucraineană are acum circa 1.500 de tancuri (față de 987 înainte de război), iar armata rusă are 1.400 (față de 3.400).

În plus, sursa citată anunță o diferență majoră dintre numărul de piese de artilerie și sisteme de rachete cu lansare multiplă de tip MLRS deținute de cele două țări de la începutul războiului în Ucraina. Potrivit Bloomberg, citat de Agenstvo, Rusia are acum 1.900 de piese de artilerie grea și 841 de sisteme MLRS, în timp ce Ucraina are 1.100 și, respectiv, 427.

Datele Bloomberg confirmă estimările date în această săptămână de șeful Statului Major al Apărării britanic, amiralul Anthony Radakin. El a declarat că armata rusă a pierdut jumătate din potențialul său de luptă în Ucraina, inclusiv 2,5 mii de tancuri. Ministerul rus al Apărării a numit evaluările lui Radakin „scara universală a minciunilor”.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin a anunțat în iunie, în timpul unui discurs la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, succesul în „demilitarizarea” Ucrainei – unul din scopul anunțat la începutul războiului în Ucraina, la care s-a referit și continuă să se refere ca la o „operațiune specială de demilitarizare și denazificare”.

„Ne-am propus anumite sarcini legate de denazificarea și demilitarizarea acestor teritorii. Dar în ceea ce privește demilitarizarea, uite, în curând Ucraina va înceta să-și mai folosească echipamentul propriu, nu a mai rămas nimic”, a spus Putin atunci.

Amintim că Federația

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gaidarji părăsește PACE. Partidul lui Cavcaliuc nu poate participa nici la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a anunțat pe 4 septembrie că părăsește Partidul „PACE”, condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Decizia vine în aceeași zi în care Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie. PACE nu se regăsește pe listă.

„Astăzi, am depus cererea de retragere din Partidul Politic PACE și am renunțat la funcția de vicepreședinte al acestui partid. Este o decizie foarte dureroasă. Sunt unul dintre cofondatorii acestui partid, creat de patrioți și profesioniști, în care am crezut și continui să cred că poate aduce beneficii Moldovei și cetățenilor săi”, a declarat Gaidarji.

Președintele APG susține că plecarea sa din partid nu are legătură cu schimbarea convingerilor politice, ci cu decizia CEC.

„Fac acest pas din cauza circumstanțelor create în mod artificial de instituțiile statului. CEC a exclus partidul PACE din lista formațiunilor care au dreptul să participe la alegerile din Găgăuzia. Am motive serioase să consider că această excludere a fost făcută intenționat, cu scopul de a-mi bloca participarea la alegeri sau de a mă atrage într-o capcană – astfel încât, dacă aș fi candidat pe listele partidului, ulterior să fiu exclus cu ajutorul unor mecanisme camuflate”, a mai declarat Gaidarji.

Președintele APG a declarat din nou că vicepreședintele CEC, Pavel Postica, l-ar fi sunat pe 1 septembrie și i-ar fi cerut să părăsească PACE pentru a putea candida în calitate de independent la alegerile din Găgăuzia.

Precizăm în acest context că, pe 1 septembrie, după ședința în care CEC a stabilit data alegerilor pentru funcția de bașcan, în condițiile în care cea de-a doua tentativă a APG de a stabili scrutinul a eșuat, Pavel Postica a confirmat public că a avut în acea zi o discuție telefonică cu Gaidarji.

Vicepreședintele CEC a declarat atunci că a încercat să clarifice „aspectul privind data alegerilor pentru funcția de guvernator al Găgăuziei”.

Contactat de NewsMaker pentru o reacție după ce Gaidarji și-a repetat acuzațiile pe 4 septembrie, Pavel Postica a declarat că nu are nimic de adăugat la declarația făcută pe 1 septembrie.

Tot pe 4 septembrie, CEC a aprobat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei din 15 noiembrie 2026.

În total, pe listă se regăsesc 37 de formațiuni, între care Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, Partidul Nostru, Partidul Acțiune și Solidaritate, Democrația Acasă, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mișcarea Alternativa Națională și alte formațiuni. Partidul PACE nu figurează pe lista aprobată de CEC.

De altfel, PACE nu se regăsește nici în lista partidelor politice care pot participa la alegerile pentru APG, care vor fi organizate în aceeași zi cu scrutinul pentru bașcan – pe 15 noiembrie. Cavcaliuc a anunțat deja că va contesta decizia în instanță. „Este dreptul lor”, a declarat, în reacție, Postica pentru NewsMaker.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: