moldovacurata.md

ANI cere retragerea mandatului primarului de Ungheni, din cauza că a admis conflict de interese

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a remis Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat o adresare în care a cerut declanșarea procedurii de ridicare a mandatului primarului orașului Ungheni, informează reprezentanții instituției pe 14 ianuarie. Este vorba despre Alexandru Ambros

Solicitarea a fost făcută pe 4 ianuarie, în rezultatul rămânerii definitive a actului de constatare.

Amintim că, în noiembrie 2018, inspectorul de integritate a stabilit printr-un act de constatare că primarul orașului Ungheni a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Aflându-se în exercițiul funcției, acesta a semnat trei ordine de plată cu o firmă care aparține soției sale pentru a achiziționa bunuri și servicii, încălcând astfel dispozițiile legale de declarare și soluționare a conflictului de interese prevăzute de legislația ANI.

Primarul a contestat în instanța de judecată actul emis de ANI, având câștig de cauză în instanța de fond și apel. Ulterior, ANI a depus un recurs la Curtea Supremă de Justiție, în baza Deciziei Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiției, actul ANI a rămas definitiv.

În adresarea sa, ANI a solicitat Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat să fie informată despre măsurile pe care le va întreprinde pe acest caz.

Acesta urmează să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, inclusiv mandatul de primar pentru o perioadă de 3 ani și va fi înscrisă în lista publică a persoanelor cu interdicții. Totodată, ordinele de plată semnate de către primar vor fi declarate nule.

Alexandru Ambros este la al patrulea mandat de primar. Moldova Curată a relatat, în anul 2016, că Primăria Ungheni a virat pe contul „Aledex-Info” 103 702 lei pentru rechizite de birou, broșuri, blanchete de contabilitate etc. Atunci Alexandru Ambros declara că nu a admis un conflict de interese, deoarece toate contractele au fost semnate de viceprimarul Cristofor Codreanu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump

Trump: Operațiunea din Iran ar putea dura patru săptămâni

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea militară a Washingtonului în Iran „posibil” va dura patru săptămâni. Potrivit afirmațiilor sale, totul merge conform planului. În același timp, liderul american s-a arătat deschis la noi negocieri cu Iranul, relatează Deutsche Welle. De cealaltă parte, autoritățile iraniene au declarat că nu vor purta negocieri cu Statele Unite, deși anterior, conform presei, ar fi inițiat o astfel de solicitare.

Declarațiile lui Trump

Liderul american a declarat, într-un interviu pentru Daily Mail, publicat în seara zilei de 1 martie, că operațiunea militară a Washingtonului în Iran „posibil” va dura patru săptămâni. Trump a declarat că este deschis la noi negocieri cu Iranul, dar nu a putut spune dacă acestea vor avea loc „în viitorul apropiat”. „Nu știu. Ei vor negocieri, dar eu le-am spus: „Ar fi trebuit să discutați săptămâna trecută, nu acum””, a adăugat Trump.

Tot pe 1 martie, șeful Casei Albe a acuzat autoritățile iraniene că „au așteptat prea mult”. El a precizat că unii dintre negociatorii iranieni cu care Washingtonul a avut contacte în ultimele săptămâni au murit în urma loviturilor. „Ar fi putut încheia un acord. Ar fi trebuit să facă asta mai devreme. Au fost prea vicleni”, a declarat Trump. În aceeași zi, în cadrul unei adresări către poporul american, Trump a promis că se va „răzbuna” pentru moartea a trei soldați americani.

Într-un interviu pentru The New York Times, Trump a declarat că există „trei candidați foarte buni” pentru funcția de lider al Iranului după moartea liderului suprem Ali Khamenei, fără a preciza la cine se referă. Experții au emis diferite ipoteze – de la fiul ayatollahului Khamenei și nepotul fondatorului republicii, până la fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi. În plus, șeful Casei Albe a enumerat câteva scenarii privind modul în care, în opinia sa, ar putea avea loc procedura de transfer a puterii în Iran. „Ceea ce am făcut în Venezuela cred că este scenariul ideal, ideal. Toți și-au păstrat funcțiile, cu excepția a două persoane”, a spus Trump.

Reacție în Iran

Pe 2 martie, secretarul Consiliului Suprem pentru Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că Teheranul nu intenționează să poarte negocieri cu Washingtonul.

„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a declarat Larijani, relatează Meduza. Anterior, The Wall Street Journal a scris că Larijani a inițiat negocieri și a transmis SUA această propunere prin intermediari.

Germania, Franța și Regatul Unit, pregătite să „se apere” împotriva acțiunilor Iranului

„Vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, se arată într-o declarație comună.

Țările au cerut Iranului să „înceteze imediat atacurile sale iresponsabile” și au amenințat că ar putea aplica „măsuri militare de apărare”. Parisul, Londra și Berlinul au convenit, de asemenea, să coopereze cu SUA în această privință.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. „Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. (…) Prioritară în prezent este siguranța cetățenilor români din zonele de conflict. (…) România va continua să acționeze cu responsabilitate, în coordonare cu partenerii noștri, pentru stabilitate și securitate”, a adăugat Nicușor Dan.

***

Pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israel au început o operațiune militară împotriva Iranului. 

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că scopul acțiunilor este eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului. Totodată, liderul american a sugerat că se urmărește inclusiv înlăturarea regimului teocratic de la Teheran. El le-a transmis cetățenilor iranieni să se adăpostească, iar când operațiunea militară se va încheia, să preia controlul asupra guvernului țării. 

Drept răspuns la bombardamentele americano-israeliene, Teheranul a atacat cu rachete balistice Israelul, unde a fost introdusă stare de urgență, precum și bazele militare americane din altele state din Orientul Mijlociu: Iordania, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.

În timpul loviturilor SUA și Israelului, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: