Imagine simbol

ANSP oferă noi detalii despre copiii de 9 luni, 3 și 9 ani din Moldova, suspectați de rujeola: boala nu s-a confirmat

De la începutul anului 2024, în Republica Moldova a fost conformat oficial un singur caz de rujeola, la un copil în vârstă de opt ani, din raionul Orhei. Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a informat pe 29 ianuarie că cele trei cazuri suspecte la copii din raionul Fălești (3 ani), Orhei (9 luni) și Ceadîr-Lunga (9 ani) nu au fost confirmate.

„În rezultatul analizelor efectuate în laboratorul  ANSP, nu s-a confirmat prezența infecției cu virusul rujeolei în cele trei cazuri suspecte, menționate anterior, în raioanele Fălești, Orhei și Ceadîr-Lunga”, anunță ANSP.

Astfel, potrivit sursei citate, de la începutul anului curent, în Moldova a fost înregistrat un singur caz de rujeolă, la un copil în vârstă de 8 ani, din raionul Orhei.

ANSP precizează că pe parcursul anilor 2021 și 2022, în Moldova nu au fost înregistrate cazuri de rujeola. În schimb, în 2023 au fost confirmate trei cazuri.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în ultimele luni, se înregistrează o creștere semnificativă a cazurilor de rujeolă în Regiunea Europeană, îndeosebi în țările vecine, România și Ucraina. Aceasta s-ar fi accelerat, în mare parte, din cauza scăderii gradului de vaccinare în perioada anilor 2020-2022.

Rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, precum infecție a urechii, pneumonie, encefalită, orbire și chiar deces. O persoană diagnosticată cu rujeolă poate să infecteze alte 18 persoane, cel mai des fiind afectați copiii.

Tratament specific pentru rujeolă nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, susțin specialiștii ANSP. Potrivit sursei citate, vaccinurile din Calendarul național de imunizări sunt disponibile gratuit și pot fi administrate la medicul de familie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: