Наталья Титова

APP, replică pentru Munteanu despre banii „evaporați” de la CFM. Cum s-au cheltuit 16 mln de lei obținuți din vânzarea metalului uzat?

Agenția Proprietății Publice (APP) a venit cu o replică pentru deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Igor Munteanu, cu privire la banii obținuți, în aprilie, de conducerea interimară a înreprinderii Calea Ferată din Moldova (CFM) din vânzarea metalului uzat către MMZ (Rîbnița). Reprezentanții instituției susțin că este vorba despre o sumă de 16 mln de lei, care nu „s-a evaporat”, așa cum a declarat parlamentarul, ci a fost utilizată, în mare parte, pentru stingerea datoriilor salariale către angajații CFM.

Într-un comunicat de presă publicat pe 17 mai, reprezentanții APP menționează că, în cadrul licitației din 3 martie, a fost vândut lotul unic constituit din metale feroase și neferoase în cantitate de 2 mii tone, la prețul  de 16 mln lei. Din acești bani, 11,5 mln lei au fost utilizate pentru stingerea parțială a datoriei pentru salarii, circa 3,5 mln. lei din suma respectivă au fost achitate în contul stingerii parțiale a datoriilor acumulate pentru achiziționarea motorinei, iar 1 mln lei a fost utilizat pentru executarea obligațiunilor conform titlului executoriu către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Reacția vine după ce deputatul a scris, pe 16 mai, pe pagina sa de Facebook, că angajații de la CFM sunt disperați, iar „banii acumulați în aprilie de conducerea interimară (Onceanu) din vânzările de metal uzat la MMZ (Rîbnița) s-au ”evaporat” în maniera în care se fac zilnic fraude în sectorul public din RM, fără urmări pentru personalul CFM și fără ca Procuratura să se ocupe de cojoacele conducerii CFM”.

***

Unii angajați CFM nu și-au mai primit salariile de 6 luni. Pe 10 mai, peste 200 de angajați au anunțat grevă. Cursele Ungheni – Bălți și Bălți – Ocnița au fost sistate timp de o zi. Cifra datoriilor întreprinderii, enunțată inclusiv în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate, e de 837 de milioane de lei, dintre care 164 de milioane sunt restanțele la salarii.

APP susține că lipsa transporturilor internaționale a influențat negativ asupra veniturilor din traficul de călători, în 2020 fiind de 23,9 mln. lei față de 157,1 mil. lei obținute în anul 2019. Din activitatea de transportul de călători CFM în anul 2020 a suportat pierderi în sumă de 114,5 mil. lei.

„Actualmente, se întreprind acțiuni de diminuare a cheltuielilor și identificare a surselor alternative de venit în scopul stingerii datoriilor acumulate. Anticipând posibilitatea de majorare a tarifelor pentru călătorii, se pune accent pe înăsprirea controlului achitării serviciilor respective și sunt căutate soluții optime pentru subvenționarea transportului de călători”, se mai arată în comunicatul APP.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chitaristul Alexandru Cazacu a decedat. Maia Sandu: „A lăsat o amprentă de neuitat asupra culturii noastre”

Chitaristul Alexandru Cazacu s-a stins din viață astăzi, 17 octombrie. Președinta Maia Sandu și liderul PAS, Igor Grosu, au transmis condoleanțe familiei și apropiaților regretatului artist.

Cu profundă tristețe am aflat despre trecerea la cele veșnice a maestrului Alexandru Cazacu, chitarist ce a marcat istoria formației „Noroc” și a muzicii ușoare din Republica Moldova. Sunetul chitarei sale a răsunat în inimile a mii de oameni, a adus bucurie și emoție pe scenele din țară și de peste hotare, și a lăsat o amprentă de neuitat asupra culturii noastre. Transmit sincere condoleanțe familiei, colegilor și tuturor celor care l-au admirat și prețuit”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Și Igor Grosu a transmis un mesaj în contextul decesului artistului. „Exprim sincerele mele condoleanțele familiei lui Alexandru Cazacu. (…) O generație întreagă de oameni îi va cinsti și îi va ține minte muzica nemuritoare. Să-l odihnească Dumnezeu în pace”, a spus el.

Alexandru Cazacu s-a născut la 7 noiembrie 1949, în satul Acui, raionul Cantemir. Potrivit Ministerului Culturii, acesta a studiat la școala de muzică din localitate, apoi la școala „E. Coca” și la colegiul de muzică „Ștefan Neaga”, la clasa de baian. În 1967, a câștigat locul I la concursul republican al baianiștilor, iar cu suma obținută și-a cumpărat prima chitară.

După admiterea la Conservator, a fost invitat să cânte în formația „Noroc”, devenind, din 1969 și până în 1980, chitaristul solo al ansamblului.

De-a lungul carierei sale, Alexandru Cazacu a colaborat cu artiști și formații de renume din spațiul ex-sovietic și din România, printre care Iurie Antonov, „Vesiolîie rebeata”, Sofia Rotaru, „Mondial” și „Phoenix”.

După o perioadă de activitate peste hotare, începând cu anii ’90, a revenit la Chișinău, lucrând la Palatul Republicii ca regizor de sunet. În 2008, alături de fratele său, a lansat albumul „Remember”, care reunește aranjamente ale pieselor interpretate de-a lungul timpului în cadrul formației „Noroc”. Un an mai târziu, a început colaborarea artistică cu fiul său, conducătorul formației „Dor”.

În anul 2009, Alexandru Cazacu a fost distins cu titlul onorific „Artist al Poporului”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: