Andrei Mardari / NewsMaker

Aproape €300 000 și peste 600 de reclame. Cum sunt influențați moldovenii de campania prorusă, prin intermediul Facebook

O analiză a cotidianului francez Le Monde arată că Republica Moldova se confruntă cu o campanie de influență prorusă de amploare pe Facebook, relatează g4media.ro. Se menționează că începând cu iulie 2023, mai multe pagini publică informații care ar apăra personalitățile și interesele proruse în Moldova, folosind agenția de publicitate a Facebook. Pentru 605 de reclame ar fi fost investiți între 198.000 și 280.000 de euro. Se precizează că obiectivul principal al acestei campanii este promovarea investițiilor în Moldova care aparțin fugarului Ilan Șor. Totodată, potrivit sursei, scopul campaniei este de a ataca Uniunea Europeană și guvernul Moldovei.

În analiza Le Monde se menționează că, în ultimele luni, au apărut pagini de Facebook ciudate în mare parte în limba română, dar și în rusă, care se prezintă în principal ca pagini jurnalistice sau de actualitate, afișează culorile Moldovei și publică discuții despre politica și economia locală: „Moldova e plină de surprize”, „Moldova live” sau „Inspirație din Moldova”.

Potrivit sursei, aceste pagini false au fost folosite, din iulie 2023, în cadrul unei campanii de ingerință care vizează apărarea personalităților și intereselor proruse în Moldova, folosind agenția de publicitate a Facebook.

Operațiunile de manipulare de acest tip nu sunt neobișnuite. Acest lucru iese însă în evidență prin resursele importante investite, potrivit Reset: bugetul de publicitate estimat pentru campanie este între 198.000 și 280.000 de euro, echivalentul a aproape un sfert din totalul banilor cheltuiți din 2020 pe publicitatea politică Facebook în Moldova. Un raport preliminar, consultat de Le Monde, enumeră 605 de reclame identificate din iulie, care au strâns cel puțin 155 de milioane de vizualizări”, a relatat sursa.

Se precizează că obiectivul principal al acestei campanii este promovarea investițiilor în Moldova care aparțin fugarului Ilan Șor.

„Echipa lui Ilan Șor a reparat drumurile de pe strada Trandafirilor din Orhei. S-au reparat gropile, s-a refăcut asfaltul, precum și marcajele”, scrie de exemplu într-o reclamă pe pagina „Moldova în direct”, finanțată cu peste 1.500 de euro și văzută îndeaproape de un milioane de oameni, a raportat sursa.

Potrivit sursei, paginile mai „promovau candidații formațiunii Șansa, o organizație prorusă și clonă a lui Șor, vechiul grup politic care purta numele oligarhului exilat”.

Scopul campaniei este, de asemenea, de a ataca Uniunea Europeană și guvernul Republicii Moldova. (…) În octombrie, pagina „Patrioții Moldovei”, de exemplu, a difuzat un videoclip al lui Ilan Șor în care acesta susținea că ajutorul financiar european pentru Chișinău este o momeală și o capcană și că Moldova ar trebui să se dezvolte singură”, a comunicat sursa.

Analiza Le Monde mai arată că două reclame publicate de aceste pagini au folosit videoclipuri false ale președintelui Republicii Moldova Maia Sandu, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care aceasta și-a anunțat demisia: „În cel puțin unul dintre aceste deepfake, videoclipul a fost prezentat ironic de către pagină, care a susținut că „așa ar fi trebuit să arate discursul prezidențial””.

Marea majoritate a acestor pagini false au un număr de semne distinctive: multe au fost create recent, apoi difuzează texte atât în rusă, cât și în română și afișează adresa „Google.com” sau „Google.md” în profilul lor. Reset a identificat mai multe pagini care aparțin unei rețele mai mari de pagini create în masă și apoi redenumite. Unele au folosit inițial nume extinse în limba engleză, precum cel intitulat „Beauty and Fashion Life’s Little Pleasures Inspiration Station” (generat probabil automat), redenumit brusc, la începutul lunii noiembrie, „Viziunea Moldovei””, a raportat publicația.

Se mai precizează că „încercările de ingerință digitală favorabilă intereselor Rusiei par neobosite în Moldova, operațiuni similare fiind denunțate în continuare”.

Un prim studiu realizat de Reset, publicat în februarie anul trecut și transmis de agenția Associated Press, arăta deja cum Ilan Șor și partidul său au folosit rețeaua de publicitate a Facebook. În iulie anul trecut, centrul de cercetare DFRLab (de pe lângă think tank-ul american Atlantic Council) a dezvăluit existența unei rețele de conturi false de Facebook care răspândesc, din nou, mesaje legate de politica moldovenească. De exemplu, s-a descoperit că unele dintre aceste conturi false au fost folosite pentru a o ataca pe președintele Maia Sandu în mai 2023, în urma arestării la Chișinău a fostului membru al partidului Șor, Marina Tauber, acuzată de finanțare ilegală”, a menționat publicația.

Contactată pentru o reacție, compania Meta nu a răspuns la solicitările Le Monde.

***

În noiembrie 2023, o pagină de pe Facebook a publicat în ajunul alegerilor locale imagini în care șefa statului ar îndemna cetățenii să voteze la scrutin pentru Vasile Bolea, care a candidat la funcția de primar al Chișinăului din partea partidului politic „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. În video-ul montat, persoana care ar semăna cu Maia Sandu și-a început discursul după ce a fost prezentată de o moderatoare a canalului public Moldova 1, imagini luate din arhiva televiziunii. Reprezentanții Președinției au spus că responsabilii s-au adresat către Meta pentru a scoate imaginile de pe Facebook.

Și anterior au circulat pe online imagini false cu șefa statului. În octombrie 2022, pe canalele de Telegram au apărut imagini video cu Maia Sandu, în care ar vorbi despre o posibilă mobilizare în țara noastră. Se menționa că Maia Sandu a devenit ținta unei farse din partea prankerilor ruși Vovan și Lexus, care i-ar fi creat impresia șefei statului moldovenesc că vorbește cu premierul Ucrainei. La scurt timp, Președinția a venit cu o reacție, menționând că declarațiile prezentate nu corespund realității – „fiind un trucaj”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: