NBC News

Armata ucraineană a capturat 100 km2 din regiunea Kursk. Presa americană: Teritoriul va fi folosit la negocierile cu Moscova

Militarii ucraineni implicați în operațiunea militară din regiunea Kursk, Federația Rusă, au capturat 100 km2 de teritoriu. Informația a fost raportată de ziarul american The Washington Post, cu referire la un consilier al președintelui Ucraineni, Vladimir Zelenski, care a dorit să rămână anonim. Potrivit sursei ziarului, autoritățile de la Kiev intenționează să folosească teritoriul cucerit în timpul negocierilor cu Moscova privind invazia rusă din Ucraina. 

Potrivit consilierului lui Zelenski, timp de trei zile ale operațiunii din regiunea Kursk, armata ucraineană a luat prizonieri câteva sute de soldați ruși și a cucerit aproximativ 100 km2 de teritoriu. Kievul intenționează să folosească teritoriul capturat în timpul negocierilor cu Moscova.

The Washington Post precizează că ofensiva pare să implice aproximativ 1 000 de militari din brigăzi de asalt de elită dotate cu vehicule blindate și tancuri americane și germane. Publicația face astfel de concluzii pe baza analizei postărilor de pe blogurile rusești pro-război.

Un videoclip publicat pe un canal rus pro-război de Telegram arată vehicule de luptă Stryker furnizate de SUA în apropierea graniței cu regiunea Kursk. În alte imagini video, pot fi văzute vehicule de luptă germane Marder. Trupele ucrainene și-au marcat, probabil, echipamentul pentru ofensiva din regiunea Kursk cu triunghiuri albe, potrivit Agenstvo.

Consilierul lui Zelenski a confirmat operațiunea, subliniind că Ucraina a desfășurat de această dată mult mai mult personal militar decât în raidurile anterioare. O altă diferență între această operațiune și cele anterioare este că precedentele au fost efectuate în principal în regiunea Belgorod de unități paramilitare formate din cetățeani ruși care luptă de partea Ucrainei.

Sursa ziarului a relatat, de asemenea, că Forțele Armate Ucrainene au capturat stația de măsurare a gazului „Sudja”. Totuși, acest lucru nu a afectat livrările. Pe 8 auguts, gazul a continuat să curgă prin „Sudja”, care este ultimul punct operațional de transport a gazelor pentru conducta care traversează Ucraina. Este puțin probabil ca stația să fie folosită pentru a exercita presiuni asupra Rusiei, a declarat consilierul lui Zelenski.

Kievul se așteaptă să păstreze controlul asupra unor părți din regiunea Kursk pentru a le folosi în timpul negocierilor cu Rusia, spune consilierul lui Zelenski. Pentru acest lucru, autoritățile ucrainene solicită Statelor Unite să le permită să utilizeze rachete ATACM cu rază lungă de acțiune pentru a ținti aerodromurile de pe care decolează aeronavele rusești implicate în lupte.

Între timp, experților independenți le este greu să determine mărimea exactă a suprafeței de teritoriu capturate de militarii ucraineni. „Este clar că forțele ucrainene au avansat destul de mult în direcția Kursk, dar teritoriul pe care îl controlează sau intenționează să îl controleze efectiv rămâne necunoscut”, a declarat Michael Kofman de la Fundația Carnegie pentru Pacea Internațională.

Țările occidentale, inclusiv SUA, au permis anterior Ucrainei să utilizeze armele pe care i le-au transferat pentru a lovi teritoriul Rusiei în scopul respingerii atacurilor. Utilizarea armamentului occidental în această operațiune a fost probabil explicată în același mod, scrie ziarul. Această interpretare este confirmată de oficiali occidentali.

Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a declarat, în data de 8 auguts, că Rusia a lansat atacuri asupra Ucrainei din regiunea Kursk și că Statele Unite sprijină dreptul Kievului la autoapărare. „Am văzut Rusia lansând atacuri din această regiune”, a declarat el.

La rândul său, Markus Faber, președintele Comisiei pentru apărare a Bundestagului, a spus că nu vede nicio problemă în utilizarea de către Ucraina a armelor furnizate de Germania pentru ofensiva sa actuală pe teritoriul rusesc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

baomoi.com

Marea Britanie va majora perioada de obținere a rezidenței permanente pentru migranții ilegali de la 5 la 20 de ani

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de migrație, crescând perioada de așteptare pentru obținerea rezidenței permanente de la cinci la 20 de ani pentru migranții ilegali. Despre aceasta a declarat ministrul de interne, Shabana Mahmood, într-un interviu acordat ziarului The Sunday Times, relatează Radio Svoboda.

Potrivit ministrului, decizia are scopul de a pune capăt practicii „biletului de aur” pentru solicitanții de azil și de a opri migrația ilegală, care „divizează țara”.

Noile reguli stabilesc un termen de 20 de ani pentru migranții care sosesc ilegal și un termen de 10 ani de așteptare pentru rezidența permanentă pentru refugiații care vin prin noile programe legale. În plus, statutul de refugiat va deveni temporar și va fi revizuit la fiecare 30 de luni. În prezent, statutul de refugiat este valabil timp de cinci ani, după care persoanele pot depune cerere pentru obținerea rezidenței permanente.

Se așteaptă ca despre aceste planuri ministrul de interne al Marii Britanii, Shabana Mahmood, să anunțe pe 17 noiembrie.

Planul britanic a fost elaborat după modelul reformelor din Danemarca, unde numărul cererilor de azil a scăzut la minimul ultimilor 40 de ani, iar 95% dintre solicitanți primesc refuz, scrie The Sunday Times.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: