Viață

Asociația transportatorilor anunță protest, după o ultimă decizie a Guvernului. Ministerul Infrastructurii: „Nu reprezintă întreaga ramură de transport rutier”

Mihaela Conovali
| 8 noiembrie, 2023
14:03

Pe 8 noiembrie, Guvernul a susținut un proiect de hotărâre pentru modificarea unor acte normative, în ceea ce ține de ajustarea legislației în domeniul transportului rutier. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a anunțat că va desfășura un protest pe 9 noiembrie, „împotriva inițiativei Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de modificare a legislației în domeniu”. În reacție, reprezentanții Ministerului au declarat că protestul anunțat pentru ziua de mâine „nu este justificat” și că scopul autorităților este să perfecționeze legislația. Totodată, secretarul de stat al Ministerului a enumerat „doar câteva din beneficiile introduse cu noul cod”, printre care reducerea birocrației, eliminarea limitărilor de oră pentru curse, fiscalizarea și digitalizarea transportului, liberalizarea pieții serviciilor de autogară și extinderea termenului de autorizație pentru operatorii de transport.

Anunțul APOTA

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto a anunțat că mâine, 9 noiembrie, în Piața Marii Adunări Naționale „se va desfășura protestul companiilor de transport împotriva inițiativei MIDR de modificare a legislației în domeniu”.

„Expunerea poziției transportatorilor va avea loc începând cu ora 12-00″, au menționat reprezentanții Asociației.

Precizările Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Mircea Păscăluță a venit cu mai multe precizări pe 8 noiembrie cu privire la ajustarea domeniului de transport.

„Astăzi, în ședința de Guvern, a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede de fapt ajustarea legislației în domeniul transportului rutier. (…) Proiectul legii este rezultatul unor îndelungate consultări și a discuțiilor avute atât cu mediul privat, cât și cu autoritățile administrative de specialitate, autoritățile publice locale și asociațiile patronale din domeniul transportului rutier”, a menționat Păscăluță.

Ulterior, el a enumerat „doar câteva din soluțiile și beneficiile introduse cu noul cod”.

„Eliminăm limitările de oră atât la nivel de transport internațional și reducem intervalul până la 15 minute pentru cursele la nivel național. Până acum era practic imposibil ca un operator de transport să înceapă să presteze astfel de servicii. Avem zeci de situații în care oameni și primari ne solicită deschiderea de rute noi, iar aceste limitări nu permiteau acest fapt. (…) Autoritățile publice locale vor putea interveni în procesul deschiderii și modificării unei noi rute”, a comunicat secretarul de stat.

Totodată, el a spus că astăzi la criteriile de formare a rețelei de rută în trafic național, rolul principal îl are inițiativa operatorilor de transport, „iar competențele autorităților publice locale nu sunt deloc prevăzute”. „Este esențial ca autoritățile publice locale să aibă un rol activ în procesul decizional”, a precizat secretarul de stat, adăugând că autoritățile locale „dețin informații actualizate despre fluxul de locuitori și știu cel mai bine despre necesitățile cetățenilor”.

„Modificările la programul rutelor vor putea fi efectuate în afara perioadei prestabilite. (…) Până acum pentru transport interraional modificările se efectuau o dată pe an, într-o anumită perioadă”, a ținut să adauge Păscăluță.

El a mai spus că se va reduce și birocrația. „Operatorii de transport rutier pot spune adio foii de parcurs”, a menționat secretarul de stat. El a adăugat că vor fi excluse din lista documentelor necesare și un șir de acte, și anume: informația privind inspecția tehnică și certificatele de competență profesională.

Păscăluță a adăugat că transportul rutier va fi fiscalizat și digitalizat.

„Impunem fiscalizare procesului de acordare a biletului de călătorie. Biletele vor fi emise în forma bunurilor fiscale sau a documentului electronic. Ne vom asigura ca acest lucru să se întâmple până la sfârșitul anului 2024″, a precizat el.

Secretarul de stat a mai declarat că au fost excluse „prevederile ce reglementau monopolul deschiderii gărilor auto”. „Facem un pas important spre liberalizarea pieții serviciilor de autogară”, a comunicat Păscăluță.

„Am eliminat contradicțiile existente referitoare la termenul și modalitatea de eliberare a autorizațiilor. După expirarea termenului de autorizație care durează 8 ani, operatorii de transport auto vor putea să mai activeze încă 4 ani dacă întrunesc condițiile prestabilite care vor fi reglementate de către Guvern”, a mai comunicat el.

Ministerul modifică și „politica tarifară și anume reglementările legate de tarifele la nivel raional”. „Consiliile raionale vor avea dreptul să aprobe tarife la nivel raional”, a menționat secretarul de stat.

„Înțelegem că aceste modificări pot crea disconfort pentru o parte din operatori care nu își doresc schimbare. Ei vor să rămână totul așa cum este, fără rute suficiente, autobuze vechi, lipsă de transparență. (…) Invităm toți operatorii să susțină aceste modificări și împreună să creștem calitatea serviciului”, a declarat Păscăluță.

Reacția Ministerului la protestul anunțat de transportatori

La precizarea jurnaliștilor că două asociații de transportatori au anunțat pentru ziua de mâine proteste, că sunt nemulțumiți de modificări, Păscăluță a comunicat: „Noi am avut nenumărate discuții cu toți operatorii de transport. Nu doar două asociații reprezintă întreaga ramură de transport rutier. Noi am fost deschiși și de fiecare dată am ascultat poziția tuturor transportatorilor”.

Întrebat dacă Ministerul va ieși, pe 9 noiembrie, la discuții cu transportatorii, secretarul de stat a menționat: „Noi am discutat permanent cu transportatorii”. Totuși, potrivit lui Păscăluță, protestul anunțat pentru ziua de mâine „nu este justificat”. „Scopul nostru este să perfecționăm legislația”, a adăugat secretarul de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

8 noiembrie, 9 noiembrie, andrei spînu, APOTA, guvern, ministerul infrastructurii, transport rutier, протест

Știri similare

Bani

Banii confiscați din infracțiuni, direcționați către proiecte sociale: Inițiativa, pe masa Guvernului

Politică

Ministrul Infrastructurii, precizări după discuțiile cu transporatorii: „am spulberat îngrijorările”

Politică

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Doina Buruiană
| 7 iulie, 2025
21:17

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc.

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.