privecs.eu

Asta nu ți-i Dodon. Va deveni Stoianoglo un concurent real pentru Sandu?

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo este pregătit să intre în cursa prezidențială. Liderul socialiștilor Igor Dodon l-a numit „candidatul poporului” și a cerut opoziției să susțină candidatura acestuia. NM vă spune ce se știe despre Alexandr Stoianoglo și dacă, potrivit experților, acesta poate deveni „principalul concurent al Maiei Sandu” la viitoarele alegeri prezidențiale.

Ce știm despre Stoianoglo?

„Nu sunt politician”, a spus Alexandr Stoianoglo, după ce s-a aflat că socialiștii au decis să-i susțină candidatura la alegerile prezidențiale. În realitate, Stoianoglo a fost implicat în politică. În 2009, a devenit deputat în Parlament pe listele Partidului Democrat (PDM) și chiar a obținut fotoliul de vicepreședinte al Legislativului. Stoianoglo a candidat de două ori pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: în 2006 și 2014. În ambele cazuri a candidat independent și în ambele cazuri fără succes.

Atunci când deținea mandatul de deputat al PDM-ului pro-european, Stoianoglo a fost membru al Adunării Interparlamentare a Țărilor Membri ale CSI și al grupului parlamentar de prietenie cu Rusia. În 2014, în Găgăuzia a avut loc un referendum privind politica externă a țării. Majoritatea participanților au votat împotriva integrării europene și pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică. Autoritățile moldovenești au declarat referendumul ilegal. Stoianoglo a declarat atunci că respectă opinia poporului găgăuz, dar nu recunoaște referendumurile.

După ce a fost anunțată participarea lui Stoianoglo în cursa prezidențială, el a menționat că  susține dintotdeauna integrarea europeană, doar dacă aceasta este folosită ca o oportunitate de modernizare a țării și nu ca o „bâtă”. El și-a declarat, de asemenea, sprijinul pentru statutul de neutralitate al Moldovei, o temă care a fost promovată activ de forțele în mare parte pro-ruse ale Moldovei de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. „Moldova europeană trebuie să fie neutră, cu garanții sociale și standarde înalte de securitate”, a spus Stoianoglo.

În noiembrie 2019, Stoianoglo a fost numit procuror general în urma rezultatelor unui concurs organizat pentru ocuparea acestei funcții. A fost demis din funcție în octombrie 2021. Atunci, Consiliul Superior al Procurorilor i-a dispus procurorului Victor Furtuna să înceapă urmărirea penală împotriva lui Stoianoglo în baza unei plângeri depuse de Lilian Carp, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune venită la putere în 2021.

În scurt timp, împotriva lui Stoianoglo au fost intentate mai multe dosare penale acesta fiind acuzat de abuz de putere, corupere pasivă și furnizare de informații incorecte în declarația de venit și îmbogățire ilegală. Stoianoglo nu și-a recunoscut vina și a depus plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Pe 24 octombrie, CEDO și-a anunțat decizia privitor la una dintre plângeri. Judecătorii CEDO au concluzionat că autoritățile moldovenești au încălcat dreptul lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci când l-au revocat din funcție și nu i-au oferit posibilitatea de a contesta decizia. Potrivit deciziei CEDO, guvernul trebuie să-i plătească lui Stoianoglo despăgubiri de 3,6 mii de euro pentru cauzarea prejudiciului moral. Între timp, Stoianoglo a fost deja achitat în dosarul privind abuzul de putere. Un alt dosar este încă în pe rol.

În paralel cu dosarele penale intentate împotriva lui Stoianoglo, președinta Maia Sandu a inițiat o procedură de evaluare a activității acestuia în calitate de procuror general. Deși, conform legii, procedura ar fi trebuit finalizată în 30 de zile, în realitate procesul a durat mai bine de șase luni. În mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei, care a calificat activitatea lui Stoianoglo drept nesatisfăcătoare și a propus președintei Maia Sandu să-l destituie din funcția de procuror general. În septembrie 2023, Sandu a semnat un decret prin care l-a demis pe Stoianoglo din funcție. În noiembrie 2023, Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională prevederea legii „Cu privire la Procuratură”, în baza căreia Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat procedura de verificare a activității lui Alexandr Stoianoglo. Dar această decizie nu a anulat-o pe cea de demitere a lui Stoianoglo.

Același „candidat unic”?

Dodon l-a susținut în mod deschis pe Alexandr Stoianoglo după demiterea acestuia din funcție și arest. Socialiștii au organizat proteste în apărarea lui Stoianoglo. Dodon și-a anunțat în urmă cu câteva luni disponibilitatea de a-l susține pe Stoianoglo în calitate de candidat la președinție. În același timp, Stoianoglo a păstrat tăcerea și nu a comentat aceste declarații.

Strategia socialiștilor pentru actualele alegeri prezidențiale este să susțină un „candidat unic” al opoziției. PSRM a vorbit de mult despre asta. La sfârșitul lunii mai, jurnalista Natalia Morari a organizat mai multe mese rotunde pentru reprezentanții opoziției.

Dodon a confirmat și acolo poziția PSRM: „Ne trebuie un singur candidat. Suntem gata să-l sprijinim pe Stoianoglo.” Însuși Stoianoglo însuși nu a participat la aceste întâlniri și nu au existat comentarii din partea lui în acest sens. Așa cum nu a existat niciun rezultat al acestor întâlniri, opoziția nu a mai desemnat un candidat unic.

La conferința de presă din 8 iulie, Dodon a spus că socialiștii au „făcut primul pas” și au nominalizat un „candidat al poporului”. Liderul PSRM a mai cerut opoziției să discute din nou această problemă, de data aceasta în biblioteca cofondatorului Partidului Congresul Civic, Mark Tkaciuk.

Dodon a propus crearea unei „Platforme pentru susținerea unui singur candidat”. Totodată, a adăugat că îi este „greu să-și imagineze” o astfel de platformă fără liderul comuniștilor Vladimir Voronin, liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi, liderul PDCM Ion Chicu, primarul orașului Chișinău și liderul MAN Ion Ceban, fostul bașcan al Găgăuziei Irina Vlah, liderul PLDM Vlad Filat și fostul lider al Platformei DA Andrei Năstase. Este de remarcat faptul că Chicu a anunțat anterior că va participa la alegerile prezidențiale din partea partidului său. Andrei Năstase și-a anunțat și el intenția de a candida independent. Renato Usatîi a declarat că nu va discuta despre un candidat unic cu Dodon și Filat.

Dodon nu a inclus în lista sa reprezentanții blocului „Victorie” (un bloc din partide controlate de Ilan Șor). Blocul nu și-a desemnat deocamdată candidatul pentru alegeri.

Ce spun experții

Doctora în științe politice Angela Colațchi consideră că Alexandr Stoianoglo va fi susținut la alegeri de „unul dintre turnurile Kremlinului”.

„Anterior, Kremlinul a ales un singur candidat și a investit totul în el. Acum, Kremlinul își păstrează ouăle în diferite coșuri. Deci vom vedea mai mulți candidați ruși”, a menționat Colațchi

.

Stoianoglo este un candidat pro-rus mai moderat, dar asta poate însemna că Kremlinul nu crede în victoria unui candidat declarat pro-rus, crede Colațchi. În opinia ei, am putea încă vedea un candidat radical pro-rus și, foarte posibil, din partea blocului „Victorie”.

Colațchi a reamintit și despre posibilele legături ale lui Stoianoglo cu omul de afaceri Veaceslav Platon, care se află în căutare. Vorbim despre informații apărute în ianuarie 2022, potrivit cărora, două companii deținute de Platon au fost înregistrate în Ucraina pe numele soției lui Stoianoglo. Stoianoglo susține că nici el, nici soția sa nu sunt beneficiari ai acestor companii.

Analistul politic Ian Lisnevschi consideră că Stoianoglo va putea atrage electoratul diferitor lideri de partide. „De exemplu, electoratul lui Usatîi nu va vota niciodată pentru Dodon, iar electoratul lui Dodon nu va vota niciodată pentru Usatîi. Însă ambele electorate pot vota pentru Stoianoglo”, a explicat expertul.

În același timp, el a menționat că totul depinde de modul în care echipa lui Stoianoglo își organizează activitatea.

„Candidatul care va munci mai bine în teritoriu va câștiga. Acest lucru necesită timp. Din păcate, politicienii din opoziție nu se grăbesc. Recunoașterea poate fi câștigată, banii pot fi găsiți, dar timpul nu mai poate fi întors”, a adăugat Lisnevschi.

Expertul mai crede că până acum nu există un concurent puternic pentru actualul Președinte al Moldovei, Maia Sandu, din moment ce echipa sa a creat o ideologie bazată pe referendumul din toamnă privind integrarea europeană și a început să lucreze în teritoriu, ceea ce alți potențiali candidați nu au făcut-o încă.

Angela Colațchi sugerează, între timp, că Stoianoglo are o șansă în actuala cursă electorală: „Este reprezentantul unei minorități naționale care și-a făcut carieră la nivel național. Este respectat de mulți procurori și nu are o trenă de corupție ca alți candidați.”


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Aproape jumătate din exporturile țării sunt generate de servicii. Moldova Export Forum va reflecta dinamica exporturilor în cadrul Moldova Business Week 2026

Serviciile câștigă tot mai mult teren în comerțul extern, iar ponderea lor se apropie de cea a bunurilor. Pe parcursul anului trecut, prestările către clienți din afara țării au generat 3,22 miliarde de dolari, echivalentul a 46% din valoarea totală a exporturilor. Potențialul acestui segment și oportunitățile de creștere pentru companiile locale vor reprezenta una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, care se va desfășura în perioada 28 septembrie – 2 octombrie.

Agenda dedicată exporturilor va combina discuțiile tematice și sesiunile de networking cu activități practice, orientate spre dezvoltarea unor noi oportunități de afaceri. Astfel, în cea de-a doua zi a evenimentului este programată o vizită de studiu pentru prezentarea capacităților de producție și procesare ale companiilor Monicol & Sapico, precum și a experienței acestora pe piețele externe. Programul Moldova Business Week 2026 va fi completat și cu „Moldovan Tourism as Export: From Destination to Economic Value”, eveniment programat pentru 1 octombrie, care va aduce în prim-plan turismul ca sector de export și sursă de venituri. Evenimentul urmărește să transforme promovarea destinației în noi parteneriate comerciale și să includă mai multe experiențe turistice din Republica Moldova în circuite internaționale. Agenda include și întâlniri B2B și sesiuni dedicate stabilirii de noi parteneriate de afaceri, dintre operatorii locali și cei din Elveția, pe parcursul cărora vor fi prezentate oferte turistice cu potențial pentru piețele internaționale.

Tot pe 1 octombrie, în cadrul Moldova Export Forum, vor fi desemnați, în premieră, cei 25 de „Top Exporters from Moldova” din cadrul programului lansat, tot în premieră, de Agenția de Investiții. Finaliștii au fost selectați din peste 1.300 de companii exportatoare, pe baza datelor furnizate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică și alte surse publice relevante. Programul va avea loc o dată la doi ani, iar mai multe informații sunt disponibile pe topexporters.

Exporturile Moldovei se schimbă: serviciile câștigă teren în fața bunurilor

Prima ediție a programului „Top Exporters from Moldova” este lansată într-un moment în care structura exporturilor Republicii Moldova se schimbă vizibil. În 2025, balanța comerțului cu servicii a fost pozitivă: Republica Moldova a exportat servicii cu 1,04 miliarde de dolari mai mult decât a importat. Evoluția demonstrează că tot mai multe companii locale pot livra expertiză, soluții și servicii către clienți din afara țării, fără a fi limitate de dimensiunea pieței interne.

Irina Tolstousov, directoare adjunctă, Promovare Imagine de Țară și Promovare Export, Agenția de Investiții: „În 2025 exporturile Republicii Moldova au ajuns la aproximativ 7 miliarde de dolari, 46% din ele fiind export de servicii, ceea ce schimbă paradigma economică a țării noastre. Mai mult decât atât, Moldova are o balanță pozitivă în acest sens – exportăm mai mult decât importăm. Aceste rezultate reflectă transformarea economiei moldovenești și capacitatea companiilor locale de a concura pe piețele internaționale. Exporturile nu mai înseamnă doar vânzarea unui produs peste hotare. Ele înseamnă integrarea în lanțurile valorice europene, dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung și crearea unei economii mai competitive. Rolul nostru, la Agenția de Investiții, este să accelerăm această transformare.”

Pe parcursul anului 2025, Agenția de Investiții a avut peste 3.000 de interacțiuni cu mediul de afaceri pentru promovarea exporturilor, iar programele implementate au oferit suport pentru 129 de companii, cu scopul de a genera rezultate economice suplimentare de 15 milioane de dolari.

Top domenii care exportă servicii din Moldova: IT, educație, sănătate și transport

Creșterea ponderii exporturilor de servicii nu vine doar din serviciile IT, care în 2025 au depășit 1,05 miliarde de euro, o valoare de aproape opt ori mai mare decât în 2015. În prezent, aproximativ 90% din producția sectorului este orientată către clienți din afara țării.

Paleta de servicii exportate pe piețele externe este completată de segmentul de instruire, care a ajuns la 137 de milioane de dolari, de sănătate – la 85,4 milioane de dolari și transportul aerian de mărfuri și pasageri, care a generat 260 de milioane de dolari.

În același timp, serviciile de călătorie au adus 845 de milioane de euro în 2025, într-un an în care țara noastră a fost vizitată de peste jumătate de milion de turiști.

Exporturile de bunuri rămân o bază importantă pentru economie

În paralel cu avansul serviciilor, exporturile de bunuri păstrează o pondere importantă în economie, ajungând în 2025 la 3,78 miliarde de dolari. Automotive, electronica și sectorul agroalimentar se numără printre domeniile cel mai bine conectate la piața Uniunii Europene.

În perioada 2019–2025 țara noastră a exportat în UE echipamente și componente electrice în valoare de aproximativ 3,4 miliarde de euro, iar peste 90% din livrările acestei categorii au avut ca destinație piața europeană. 

Un exemplu este industria cablajelor auto, iar exporturile au crescut de la 41 de milioane de euro în 2013 la 269 de milioane de euro în 2025, pe fondul integrării producătorilor locali în lanțurile europene de aprovizionare. 

Sectorul agroalimentar rămâne, de asemenea, unul dintre principalii contribuitori la exporturile de bunuri. În 2025, exporturile de cereale și semințe au depășit 750 de milioane de euro, iar produsele agroalimentare au reprezentat peste 45% din totalul exporturilor de bunuri.

Datele indică o structură de export tot mai diversificată: pe de o parte, industrii de producție care și-au consolidat poziția pe piața europeană, iar pe de altă parte – servicii care cresc rapid și au o pondere tot mai mare de valoare adăugată în economie.

Trei direcții strategice pentru Moldova Business Week 2026

Exportul de servicii este una dintre cele trei direcții strategice ale Moldova Business Week 2026, pe lângă integrarea economică europeană și profilurile sectoriale de investiții. Pe parcursul a cinci zile, evenimentul va reuni reprezentanți ai companiilor din Moldova, investitori, potențiali clienți și parteneri internaționali în cadrul forumurilor la nivel înalt, panelurilor de discuții, vizitelor regionale și întâlnirilor B2B. Prin această componentă, Moldova Business Week urmărește să transforme capacitatea deja demonstrată a companiilor moldovenești de a lucra pe piețele externe într-un avantaj economic mai vizibil și într-o sursă de noi contracte, investiții și parteneriate.

Informații despre program și modalitățile de participare sunt disponibile pe mbw.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: