Politică

Atac asupra democrației românești? Ce s-a întâmplat cu alegerile prezidențiale din România și ce urmează

Екатерина Дубасова
| 10 decembrie, 2024
17:31

România ar fi putut anunța, luni, 9 decembrie, despre alegerea unui nou președinte: în ajun, pe 8 decembrie, ar fi trebuit să se încheie al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Totuși, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională (CC) a României a anulat rezultatele primului tur. La acel moment, în unele secții de votare procesul electoral era deja în desfășurare. Acum, alegerile din România vor fi organizate „de la zero”. NM vă explică de ce CC a luat această decizie, cine are de câștigat și cum ar putea afecta societatea din țara vecină.

Decizia fără precedent de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România, în cadrul căruia politicianul de extremă dreapta Călin Georgescu obținuse primul loc, a fost luată în unanimitate de judecătorii Curții Constituționale. Drept motiv au servit declarațiile serviciilor de informații, care au avertizat că România a devenit ținta unui „atac hibrid” din partea Rusiei. Organizarea noilor alegeri va necesita 2-3 luni, ceea ce înseamnă că un nou președinte va fi ales cel mai devreme în primăvară. Actuala anulare controversată a alegerilor ar putea servi drept „apă la moara” radicalilor.

Un tur de foc

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a avut loc pe 24 noiembrie, iar rezultatul a fost o surpriză: Călin Georgescu, căruia sondajele îi atribuiseră cel mult 10% dintre voturi, a câștigat. Georgescu este un oponent al NATO, eurosceptic și susținător al diverselor teorii ale conspirației (de la negarea pandemiei de COVID-19 până la afirmații despre nano-cipuri în băuturi răcoritoare). În plus, el este un admirator al mareșalului Ion Antonescu și al președintelui rus Vladimir Putin.

În al doilea tur, Georgescu ar fi trebuit să se confrunte cu Elena Lasconi, liderul „celei de-a treia forțe politice” din țară — Uniunea Salvați România (USR). Menționăm că în România există două partide mari și influente: Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Conform rezultatelor primului tur, pentru prima dată de la căderea regimului Ceaușescu, un candidat PSD nu a trecut în turul doi.

Renumărarea voturilor și validarea rezultatelor alegerilor

După primul tur, CC a obligat Biroul Electoral Central să numere încă odată voturile. Doi candidați care nu au trecut în turul doi — Cristian Terheș și Sebastian Popescu — au depus contestații. Terheș a acuzat-o pe Lasconi de „propagandă electorală ilegală”, dar cererea sa a fost respinsă din cauza depășirii termenului. Popescu a depus o plângere împotriva lui Georgescu, acuzându-l că a ascuns sursele reale de finanțare ale campaniei sale electorale.

Voturile au fost renumărate, însă doar în România; voturile diasporei au fost validate fără o renumărare. Cu toate acestea, renumărarea voturilor din România nu a adus schimbări semnificative în rezultatele scrutinului.

Curtea Constituțională a validat rezultatele primului tur. Dar…

Rapoartele serviciilor secrete

Imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor, unul dintre motivele succesului lui Georgescu a fost considerată campania sa electorală desfășurată pe TikTok. În acel moment, Consiliul Național al Audiovizualului din România a solicitat Comisiei Europene să investigheze „riscurile democratice” pe care le-ar putea reprezenta rețelele sociale. Brie Pegum, șefa departamentului global de autenticitate și transparență al produselor TikTok, a cerut rețelei în cadrul unui discurs rostit în Parlamentul European să elimine conturile care ar fi putut influența rezultatele alegerilor din România.

În paralel, președintele României, Klaus Iohannis, a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ulterior, cu puțin timp înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Iohannisa declasificat rapoartele serviciilor secrete prezentate în cadrul consiliului.

Conform raportului Serviciului Român de Informații (SRI), Georgescu a desfășurat o campanie activă și chiar agresivă pe TikTok. Rețeaua asociată campaniei sale era formată din aproximativ 25.000 de conturi. Activitatea acestora a crescut brusc cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor.

Potrivit informațiilor furnizate de SRI, finanțarea campaniei lui Georgescu a fost legată de utilizatorul TikTok Bogdan Peșchir, care administrează contul „bogpr”. Între 24 octombrie și 24 noiembrie, acesta a transferat 381.000 de euro către conturi TikTok implicate în promovarea lui Georgescu.

Pentru gestionarea finanțării, a fost utilizată platforma FameUp, care oferă servicii de monetizare a conținutului. Conform serviciilor secrete, bloggerii români au primit e-mailuri de la compania FA Agency. Pentru publicarea unui singur videoclip în sprijinul lui Georgescu acestora li s-au oferit câte 1.000 de euro.

Serviciul de Informații Externe a declarat că România a devenit ținta unor operațiuni hibride rusești, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații, sabotaj și campanii de dezinformare. Potrivit SIE, Kremlinul a încercat să influențeze opiniile cetățenilor români în contextul alegerilor.

O decizie fără precedent

După declasificarea acestor documente, Curtea Constituțională (CC) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor. Decizia a fost luată în timp ce în unele secții de votare procesul electoral pentru turul doi era deja în desfășurare.

Această decizie a CCR a fost una fără precedent în istoria României. Până acum, nu au existat cazuri în care rezultatele alegerilor să fie anulate și votarea să fie oprită. Ambiguitatea hotărârii a generat discuții despre independența Curții Constituționale a României. Decizia de anulare a rezultatelor a fost adoptată în unanimitate de cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Patru dintre aceștia au fost propuși de PSD, trei de administrația președintelui Iohannis, iar câte unul de PNL și UDMR. Președintele Iohannis a fost ales din partea PNL. PSD și PNL au format mult timp o coaliție de guvernare în România, iar pentru o vreme UDMR a făcut parte din aceasta. Astfel, din componența Curții Constituționale fac parte reprezentanții acestor patru partide.

În această campanie electorală, Curtea Constituțională a fost deja implicată într-un scandal. CC a decis să nu permită participarea Dianei Șoșoacă, o politiciană de extremă dreapta, la alegeri. Drept urmare, liderul de atunci al PNL, Nicolae Ciucă, a rupt coaliția cu PSD și a afirmat că CC este controlată de social-democrați.

În prezent, experții subliniază că PSD și liderul său, premierul Marcel Ciolacu, ar putea beneficia cel mai mult de pe urma deciziei CC.

Fără președinte, dar cu un nou parlament

La alegerile parlamentare din 1 decembrie, desfășurate între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, PSD a obținut cele mai multe voturi. Totuși, nu a câștigat suficiente mandate pentru a forma un guvern de unul singur. În jurul social-democraților s-a format o coaliție a forțelor pro-europene, care va constitui viitorul guvern. Din această coaliție fac parte PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale. USR nu a obținut rezultatele așteptate, deși Elena Lasconi a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Prin urmare, PSD continuă să dețină cea mai mare parte a puterii politice din România. Lasconi a declarat deja că social-democrații au dreptul să propună candidatul pentru funcția de prim-ministru.

Pe de altă parte, populiștii de dreapta și-au consolidat poziția în legislativ. Partidul unionist „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) a ocupat locul doi la alegeri, comparativ cu locul patru în 2020. Totodată, în parlament au intrat și partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, și Partidul Oamenilor Tineri (POT), care îl susține pe Călin Georgescu. Cu toate acestea, numărul de mandate obținute de aceste formațiuni nu este suficient pentru a forma un guvern populist de dreapta.

Democrația, salvată sau îngenunchiată?

Ambii candidați care au ajuns în turul doi au criticat decizia CC de a anula rezultatele primului tur. Deși decizia nu poate fi contestată, Călin Georgescu a declarat că va depune contestații împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central (BEC) la Înalta Curte. El nu a chemat susținătorii la proteste, dar pe 8 decembrie a mers la o secție de votare împreună cu un grup de simpatizanți pentru a „vota” simbolic.

Elena Lasconi a afirmat că democrația din România a fost „îngenunchiată”. Alți reprezentanți ai USR au catalogat decizia CC drept ilegală.

De cealaltă parte, Marcel Ciolacu a declarat că hotărârea CC este singura corectă în contextul actual.

Mulți câștigători, un singur perdant

Analistul politic român Mihai Isac consideră că, pe termen scurt, PSD a câștigat cel mai mult, iar pe termen lung, partidele de extremă dreapta, în special AUR, sunt cele care vor beneficia. Georgescu ar putea să nu fie acceptat drept candidat la noile alegeri prezidențiale, dar analistul este sigur că liderul AUR, George Simion, va intra în cursă. „Simion ar putea atrage voturile lui Georgescu”, a spus Isac.

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, este de părere că singura care a pierdut în această situație este Elena Lasconi. „A câștigat PSD, care va forma guvernul împreună cu președintele Iohannis(președintele în România are rolul de a desemna guvernul). A câștigat și Iohannis, care va putea participa la formarea guvernului și devine un simbol al stabilității. Georgescu, pe de altă parte, poate juca acum rolul de „victimă a regimului”, a concluzionat expertul.

Ce urmează?

Guvernul României trebuie acum să stabilească o nouă dată pentru alegerile prezidențiale. Procesul de depunere a candidaturilor, de înregistrare a candidaților și de desfășurare a campaniei electorale va începe de la zero. Analistul Andrei Curăraru estimează că numărul candidaților va fi semnificativ mai mic decât la alegerile anulate, unde au fost înregistrați 14.Rămâne incertă întrebarea cine vor fi candidații celor două cele mai mari și influente partide — PSD și PNL. Curăraru este de părere că Marcel Ciolacu, actualul premier, ar putea intra în cursă, în timp ce Mihai Isac sugerează că Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, ar putea fi candidatul PSD. În cazul PNL, candidatul de la alegerile anulate, Nicolae Ciucă, și-a dat demisia din funcția de lider al partidului după primul tur și a declarat că a învățat lecția transmisă de poporul român.

Mihai Isac subliniază faptul ca autoritățile române trebuie să modernizeze legislația electorală, mai ales în ceea ce privește propaganda plătită pe rețelele sociale. „Vedem cum influența Rusiei crește în multe țări europene — Austria, Bulgaria, România. Cred că acest fenomen va deveni o situație obișnuită la următoarele alegeri”, a avertizat el.

Între timp, pe 7 decembrie, autoritățile române au efectuat percheziții în București și în alte șase județe. Investigațiile au vizat presupuse grupuri extremiste care utilizau saluturi naziste și instigau la ură pe rețelele sociale. De asemenea, perchezițiile au fost extinse și la un posibil finanțator al campaniei lui Călin Georgescu.

În paralel, poliția a efectuat trei percheziții în Brașov, în cadrul unor dosare ce vizează mita electorală, spălarea de bani și fraude online. Potrivit autorităților, aceste acțiuni sunt legate de presupusa implicare a unei persoane fizice în finanțarea ilegală a campaniei unui candidat la prezidențiale. Conform presei românești, perchezițiile l-au vizat pe Bogdan Peșchir, cunoscut pe platforma TikTok sub pseudonimul bogpr. TikTok a confirmat oficial că, între 24 octombrie și 24 noiembrie, acesta a transferat 381.000 de euro către conturi care promovau campania lui Călin Georgescu.

Știri similare

Viață

„40 de accidente în 90 de minute”, din cauza condițiilor meteo. Apel la participanții la trafic

Justiție

Judecătorii îl contrazic pe Cernăuțeanu: Tauber este dată în căutare

Viață

Andrian Candu rupe tăcerea despre fosta activitate politică, după un material publicat de presa română

Mihaela Conovali
| 7 octombrie, 2025
14:45

Publicația română „Libertatea” a publicat pe 6 octombrie un material intitulat „Caracatița” lui Plahotniuc s-a extins și în România. Ce afaceri și ce profituri fac „locotenenții” infractorului moldovean”. În articol sunt vizați mai mulți foști și actuali politicieni din Republica Moldova, printre care și Andrian Candu, descris drept finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc. Între timp, Andrian Candu a reacționat. Despre acesta se menționează că, în România, este asociat în două firme, pe care le împarte cu fostele sale consiliere de la Chișinău. În material sunt prezentate și afaceri ale lui Vladimir Cebotari, Corneliu Padnevici, Boris Foca.

Andrian Candu

Publicația l-a descris pe Andrian Candu drept finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, fost lider al grupului parlamentar Pro Moldova, desprins din partidul lui Plahotniuc – PDM, precum și fost partener de afaceri cu acesta.

„Andrian Candu s-a retras din politică în anul 2021, an în care a demarat afacerile din România. La noi, Andrian Candu este asociat în două firme. Bizmatters Consulting SRL, fondată în 2021, și care se ocupă cu activități de consultanță. Candu împarte firma cu fostele lui consiliere Irina Cojocaru și Iulia Petuhov. (…) Anul trecut, Bizmatters Consulting a avut un profit de 580.000 de lei, la o cifră de afaceri de patru milioane de lei. (…) Cealaltă firmă, fondată de Candu în 2022, se numește Meta Soft Innovations SRL și este împărțită de Candu cu aceleași două doamne foste consiliere, Irina Cojocaru și Iulia Petuhov. Îndeletnicindu-se cu „realizarea softului la comandă”, firma a avut anul trecut un profit de 60.000 de lei, la o cifră de afaceri de aproape un milion”, a notat sursa citată. Conform publicației, Andrian Candu deține și la Chișinău o afacere, încă din anul 2019.

Vladimir Cebotari

Potrivit sursei citate, Vladimir Cebotari, fost ministru al Justiției, ex-vicepreședinte al PDM și fondator al Partidului Democrat Modern din Moldova – formațiune desprinsă din PDM –, a venit în România în 2018, „când el și Daniel Maleca (fiul lui Mircea Maleca, asociat în firma Fly One SRL din Moldova) au fondat, la Iași, Fly One Airlines SRL, firmă de transporturi aeriene de pasageri”.

„Fly One România a obținut licența de operator aerian din partea Ministerului Transporturilor în anul 2022. Aceasta are înregistrate trei avioane Airbus și anul trecut a avut un profit de 2,7 milioane de lei. Operând doar curse charter, Fly One România a deschis, în luna iunie, prima cursă comercială spre Tel Aviv, devenind cea mai tânără companie low-cost. Compania lui Cebotari a anunțat că va deschide curse regulate și către Verona și Bruxelles”, a mai notat publicația română.

Boris Foca

Potrivit sursei citate, Boris Foca, președintele PDMM – descendent direct al PDM, a fondat la București firma Travel Alliance SRL, cu activități ale agențiilor de voiaj și ale tur-operatorilor.

„În 2008, Boris Foca mai deschide, tot în București, împreună cu kazahul Tsoy Ilya, EuroKazakhstan Invest SRL pentru „lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”. În 2009, în comuna Albești-Paleologu din Prahova, Foca înființează, împreună cu basarabeanul Anton Tcaciuc, Tanspera Rom SRL, tot cu activități de lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Dar în 2010 îi suspendă activitatea”, a menționat publicația din România.

Corneliu Padnevici

Fostul deputat al PDM, apoi al grupului parlamentar Pro Moldova – desprins din PDM – și ulterior candidat la funcția de deputat din partea Partidului Șor, Corneliu Padnevici, a preluat în 2021 de la un alt basarabean firma de dezvoltare imobiliară Investment & Construct Solutions SRL, fondată în același an la Iași, notează sursa citată.

Publicația română a mai scris că, până acum, Padnevici nu a reușit să obțină niciun profit cu firma ieșeană.

Sursa citată a scris și despre „nașul de cununie al lui Sergiu Sîrbu”, Valentin Vizant. Menționăm că Sergiu Sîrbu a fost deputat al PCRM, apoi al PDM, ulterior al grupului parlamentar Pro Moldova, iar la alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021 a fost candidat pe lista Partidului Șor. Potrivit sursei citate, pe vremea președintelui comunist Vladimir Voronin, Vizant a fost consultant în Administrația Prezidențială de la Chișinău și apoi secretar al Comisiei Electorale Centrale. Ulterior, el a condus Administrația de Stat a Aviației Civile și Poșta Moldovei. „Începând cu anul 2016, Vizant a fost asociat în mai mult de zece firme în România, toate, în afară de una, fiind pe pierdere”, a notat sursa citată.

Reacție

Până în prezent, cei vizați în material nu au reacționat la informațiile publicate de presa română, cu excepția lui Candu.

„Ca președinte al Parlamentului, dar și anterior, ca viceprim-ministru și ministru al Economiei, am pus umărul la modernizarea instituțiilor, la reforme importante și la deschiderea Moldovei spre partenerii săi internaționali. A fost o perioadă grea, dar plină de sens. (…) Acum patru ani am decis să închid acel capitol și să revin în mediul privat. (…) România a fost mereu aproape de mine — țara care m-a format și în care am decis să mă reinventez. Cu o echipă excepțională, dedicată și profesionistă, care m-a urmat de la Chișinău și care continuă să mă inspire zi de zi, am început proiecte noi, inovatoare, care cresc de la an la an. (…) În ultima perioadă, au apărut din nou așa-numite „investigații” — materiale evident comandate, care încearcă să reîncălzească povești vechi, fără nicio legătură cu activitatea mea de astăzi”, a scris Candu pe Facebook.

„Da, este adevărat — sunt finul domnului Plahotniuc. Este un fapt de viață, nu o legătură profesională. Tot ceea ce construiesc astăzi în România — în mediul privat, alături de echipa mea — este independent, fără nicio implicare, influență sau conexiune cu dumnealui ori cu politica moldovenească. (…) Totuși, orice are o limită. Eu nu ameninț, dar avertizez: e bine ca unii să nu uite că trecutul nu dispare doar pentru că e incomod”, a adăugat fostul președinte al Parlamentului și finul de cununie al ex-liderului democrat Vladimir Plahotniuc.

Cine este Vladimir Plahotniuc

Plahotniuc este unul dintre principalii inculpați în dosarul cunoscut drept „frauda bancară”, numit și „furtul miliardului”. Este vorba despre scoaterea din sistemul bancar al Republicii Moldova a unui miliard de dolari. Potrivit procurorilor, în perioada 2013–2015, prin intermediul unor companii afiliate lui Ilan Șor, Plahotniuc ar fi primit pe conturile sale peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Aceste sume reprezentau credite obținute fraudulos din băncile Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. Între timp s-a decis ca Plahotniuc să fie judecat separat în dosarul „frauda Bancară”.

Procuratura susține că Plahotniuc a folosit acești bani „în scopuri personale și în interesul organizației sale criminale”. Fondurile ar fi fost cheltuite, printre altele, pentru achiziția unui avion Embraer Legacy 650, bunuri imobiliare, plata unor servicii, investiții, organizarea unui șir de evenimente și acoperirea unor datorii.

Plahotniuc a fugit din Republica Moldova înainte de începerea urmăririi penale. Acesta a părăsit țara în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.

Reținut în Grecia în iulie 2025, Vladimir Plahotniuc, fost lider al PDM, a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

Citește mai multe detalii în analiza NM.