Facebook/Володимир Зеленський

„Ați putea supraviețui timp de 72 de ore?” Țările europene își informează cetățenii în eventualitatea unui război

Țările europene publică ghiduri privind pregătirea pentru situații de urgență, inclusiv pentru conflicte armate, pe fondul tensiunilor crescânde cauzate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Despre modul în care autoritățile din statele europene își instruiesc populația pentru un posibil război și alte crize a relatat ziarul The Guardian.

Autoritățile din Suedia, Norvegia, Finlanda și Germania au lansat broșuri și alte materiale informative despre modul de acțiune în cazul unei situații de urgență sau al unui război, potrivit articolului.

„Trăim într-o perioadă de instabilitate. În prezent, în regiunea noastră au loc conflicte armate. Terorismul, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare sunt utilizate pentru activități subversive și pentru a ne influența”, se menționează în broșura suedeză. Pregătirea generală este extrem de importantă în cazul în care Suedia ar fi atacată, iar „fiecare persoană trebuie să contribuie la apărarea independenței Suediei și a democrației noastre”, au adăugat autorii ghidului.

Potrivit The Guardian, autoritățile suedeze publică astfel de ghiduri de mult timp — unul dintre primele a fost lansat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În broșura actualizată, trimisă locuitorilor pe 18 noiembrie, sunt incluse informații despre sistemele de alertă, adăposturi antiaeriene, securitatea digitală și instrucțiuni despre cum să folosești toaleta în lipsa apei. Autoritățile suedeze recomandă cetățenilor să își facă provizii de apă și să verifice anual dacă aceasta este potabilă, să aibă pături, haine călduroase, surse de încălzire, alimente bogate în calorii, ușor de pregătit, precum și un radio pe baterii.

Directoratul pentru Protecție Civilă din Norvegia a distribuit un ghid similar către 2,6 milioane de gospodării. Acesta subliniază că „trăim într-o lume tot mai nesigură”, afectată de schimbările climatice, amenințările cibernetice și, „în cel mai rău caz, conflictele armate”.

Autoritățile norvegiene recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru cel puțin o săptămână, inclusiv pâine crocantă, conserve, batoane energizante, fructe uscate, ciocolată, miere, biscuiți și nuci. De asemenea, se recomandă procurarea medicamentelor necesare, inclusiv a tabletelor de iod pentru eventualitatea unui „incident nuclear”, și, la fel ca în Suedia, să aibă mai multe carduri bancare, dar și bani cash acasă.

Autoritățile finlandeze, în ghidul online „Pregătirea pentru incidente și crize”, oferă recomandări pentru o gamă largă de situații, de la întreruperi de apă și internet până la incendii forestiere și „crize pe termen lung, cum ar fi conflictele armate”. Pe un site dedicat, se explică cum să te pregătești pe tine și locuința ta pentru a supraviețui cel puțin trei zile în caz de urgență. Pe aceeași platformă, cetățenii finlandezi pot participa la un test intitulat „Ați putea supraviețui timp de 72 de ore?”.

Autoritățile germane s-au concentrat pe creșterea numărului de adăposturi, după ce s-a constatat că țara, cu o populație de peste 84 de milioane de oameni, are mai puțin de 600 de adăposturi, care pot găzdui doar 480.000 de persoane, potrivit estimărilor oficiale citate de The Guardian.

Cele mai multe adăposturi din perioada Războiului Rece au fost desființate, iar Germania a lansat acum un plan național pentru construirea de noi adăposturi, precum și dezvoltarea unei aplicații care să ajute cetățenii să găsească cel mai apropiat adăpost în caz de atac. Autoritățile caută clădiri care pot fi folosite drept adăposturi, inclusiv stații de metrou și subsoluri ale instituțiilor publice.

Germanii sunt îndemnați să își adapteze subsolurile, garajele și spațiile de depozitare în acest scop sau să refacă vechile buncăre, iar dezvoltatorii imobiliari vor fi obligați să includă adăposturi în noile construcții, așa cum deja a procedat Polonia.

Ministerul Apărării al Letoniei a actualizat în 2024 ghidul pentru cetățeni despre cum să acționeze în caz de urgență și a publicat broșura „Cum să acționezi în caz de război”. Printre altele, în aceasta sunt incluse recomandări despre ce să faci în caz de bombardament și cum să amenajezi un adăpost în propria locuință. Se menționează că la elaborarea ghidului a fost luată în considerare „experiența Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse din 2014”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: