Facebook/Володимир Зеленський

„Ați putea supraviețui timp de 72 de ore?” Țările europene își informează cetățenii în eventualitatea unui război

Țările europene publică ghiduri privind pregătirea pentru situații de urgență, inclusiv pentru conflicte armate, pe fondul tensiunilor crescânde cauzate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Despre modul în care autoritățile din statele europene își instruiesc populația pentru un posibil război și alte crize a relatat ziarul The Guardian.

Autoritățile din Suedia, Norvegia, Finlanda și Germania au lansat broșuri și alte materiale informative despre modul de acțiune în cazul unei situații de urgență sau al unui război, potrivit articolului.

„Trăim într-o perioadă de instabilitate. În prezent, în regiunea noastră au loc conflicte armate. Terorismul, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare sunt utilizate pentru activități subversive și pentru a ne influența”, se menționează în broșura suedeză. Pregătirea generală este extrem de importantă în cazul în care Suedia ar fi atacată, iar „fiecare persoană trebuie să contribuie la apărarea independenței Suediei și a democrației noastre”, au adăugat autorii ghidului.

Potrivit The Guardian, autoritățile suedeze publică astfel de ghiduri de mult timp — unul dintre primele a fost lansat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În broșura actualizată, trimisă locuitorilor pe 18 noiembrie, sunt incluse informații despre sistemele de alertă, adăposturi antiaeriene, securitatea digitală și instrucțiuni despre cum să folosești toaleta în lipsa apei. Autoritățile suedeze recomandă cetățenilor să își facă provizii de apă și să verifice anual dacă aceasta este potabilă, să aibă pături, haine călduroase, surse de încălzire, alimente bogate în calorii, ușor de pregătit, precum și un radio pe baterii.

Directoratul pentru Protecție Civilă din Norvegia a distribuit un ghid similar către 2,6 milioane de gospodării. Acesta subliniază că „trăim într-o lume tot mai nesigură”, afectată de schimbările climatice, amenințările cibernetice și, „în cel mai rău caz, conflictele armate”.

Autoritățile norvegiene recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru cel puțin o săptămână, inclusiv pâine crocantă, conserve, batoane energizante, fructe uscate, ciocolată, miere, biscuiți și nuci. De asemenea, se recomandă procurarea medicamentelor necesare, inclusiv a tabletelor de iod pentru eventualitatea unui „incident nuclear”, și, la fel ca în Suedia, să aibă mai multe carduri bancare, dar și bani cash acasă.

Autoritățile finlandeze, în ghidul online „Pregătirea pentru incidente și crize”, oferă recomandări pentru o gamă largă de situații, de la întreruperi de apă și internet până la incendii forestiere și „crize pe termen lung, cum ar fi conflictele armate”. Pe un site dedicat, se explică cum să te pregătești pe tine și locuința ta pentru a supraviețui cel puțin trei zile în caz de urgență. Pe aceeași platformă, cetățenii finlandezi pot participa la un test intitulat „Ați putea supraviețui timp de 72 de ore?”.

Autoritățile germane s-au concentrat pe creșterea numărului de adăposturi, după ce s-a constatat că țara, cu o populație de peste 84 de milioane de oameni, are mai puțin de 600 de adăposturi, care pot găzdui doar 480.000 de persoane, potrivit estimărilor oficiale citate de The Guardian.

Cele mai multe adăposturi din perioada Războiului Rece au fost desființate, iar Germania a lansat acum un plan național pentru construirea de noi adăposturi, precum și dezvoltarea unei aplicații care să ajute cetățenii să găsească cel mai apropiat adăpost în caz de atac. Autoritățile caută clădiri care pot fi folosite drept adăposturi, inclusiv stații de metrou și subsoluri ale instituțiilor publice.

Germanii sunt îndemnați să își adapteze subsolurile, garajele și spațiile de depozitare în acest scop sau să refacă vechile buncăre, iar dezvoltatorii imobiliari vor fi obligați să includă adăposturi în noile construcții, așa cum deja a procedat Polonia.

Ministerul Apărării al Letoniei a actualizat în 2024 ghidul pentru cetățeni despre cum să acționeze în caz de urgență și a publicat broșura „Cum să acționezi în caz de război”. Printre altele, în aceasta sunt incluse recomandări despre ce să faci în caz de bombardament și cum să amenajezi un adăpost în propria locuință. Se menționează că la elaborarea ghidului a fost luată în considerare „experiența Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse din 2014”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Olga Cebotari

Schimbări în PSRM: Olga Cebotari și-a anunțat demisia din Comitetul Executiv Politic

Deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat că și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic al Partidului Socialiștilor (PSRM). Ea a spus că hotărârea a fost luată „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”. Cebotari a adăugat că extinderea Comitetului a fost pregătită „pe la spatele altor membri, fără o argumentare și fără o discuție deschisă între colegi”, menționând că acțiunea „urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ”. NM a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM. Cebotari a precizat că demisia vizează exclusiv calitatea sa de membru al Comitetului, ci nu calitatea de membru al PSRM sau de deputată a fracțiunii.

Pe 20 iunie, PSRM anunțat, într-un comunicat de presă, că a avut loc ședința Consiliului Republican al partidului, în carul căreia, printre altele, a fost modificată componența Comitetului Executiv Politic. Mai exact, au fost incluși în calitate de membri ai Comitetului deputații socialiști Zinaida Greceanîi și Bogdan Țîrdea.

Pe 21 iunie, deputata socialistă Olga Cebotari a anunțat pe o rețea de socializare că, „în urma deciziei președintelui PSRM de a extinde Comitetul Executiv Politic cu două persoane”, și-a depus demisia din funcția de membru al Comitetului Executiv Politic, din care făcea parte din anul 2023.

„Această demisie vizează exclusiv calitatea mea de membru al Comitetului Executiv Politic. Rămân în continuare membră a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, deputată a fracțiunii PSRM și îmi voi continua activitatea în funcțiile de șefă a Departamentului Relații Externe și a Departamentului de Femei”, a precizat Cebotari.

Potrivit acesteia, decizia de a-și depune demisia din funcția de membru al Comitetului „a fost determinată de modul în care a fost adoptată extinderea Comitetului Executiv Politic”. „Pe la spatele altor membri ai CEP a fost pregătită extinderea acestui organ, fără o argumentare clară a necesității unei astfel de măsuri și fără o discuție deschisă între colegi. Consider că această acțiune urmărește configurarea unei majorități comode în interiorul acestui organ, creând premisele unui proces decizional controlat și previzibil, în care opiniile divergente riscă să fie ignorate sau marginalizate. Nu pot accepta să fac parte dintr-o structură în care dezbaterea autentică este înlocuită de validarea formală a unor decizii prestabilite și nu îmi pot asuma responsabilitatea pentru hotărâri care nu mă reprezintă și cu care nu sunt de acord”, a adăugat Cebotari.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PSRM.

***

Amintim că, în martie 2026, Olga Cebotari se declarase una dintre vocile critice din interiorul PSRM. Parlamentara susținea, de asemenea, că sunt necesare schimbări în cadrul partidului, adăugând că „trebuie să aducem oameni noi, nu să ținem pe cei care stau deja de 15 ani în funcții”. În reacție, liderul PSRM, Igor Dodon, declara că în interiorul formațiunii există încercări de a-l înlătura de la conducere, iar unii membri ar spera chiar la condamnarea sa la închisoare pentru a prelua controlul. Ulterior, Olga Cebotari a negat că și-ar dori înlăturarea lui Igor Dodon de la conducerea PSRM. Deputata a precizat că declarațiile sale nu au vizat înlăturarea liderului PSRM. Detalii AICI.

Igor Dodon conduce PSRM din 2011, când a preluat șefia formațiunii, cu o întrerupere în perioada 2016-2020, când și-a suspendat calitatea de lider pentru a ocupa funcția de președinte al țării. În decembrie 2021, congresul PSRM a votat un nou statut, desființând funcția de președinte și alegându-l pe Dodon președinte de onoare. El a revenit la conducerea efectivă în aprilie 2023, când a preluat funcția de secretar executiv, înlocuindu-l pe Vlad Batrîncea. Pe 23 martie 2024, un congres extraordinar l-a ales cu vot unanim președinte al PSRM, funcție reintrodusă special în statutul partidului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: