Facebook/Володимир Зеленський

„Ați putea supraviețui timp de 72 de ore?” Țările europene își informează cetățenii în eventualitatea unui război

Țările europene publică ghiduri privind pregătirea pentru situații de urgență, inclusiv pentru conflicte armate, pe fondul tensiunilor crescânde cauzate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Despre modul în care autoritățile din statele europene își instruiesc populația pentru un posibil război și alte crize a relatat ziarul The Guardian.

Autoritățile din Suedia, Norvegia, Finlanda și Germania au lansat broșuri și alte materiale informative despre modul de acțiune în cazul unei situații de urgență sau al unui război, potrivit articolului.

„Trăim într-o perioadă de instabilitate. În prezent, în regiunea noastră au loc conflicte armate. Terorismul, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare sunt utilizate pentru activități subversive și pentru a ne influența”, se menționează în broșura suedeză. Pregătirea generală este extrem de importantă în cazul în care Suedia ar fi atacată, iar „fiecare persoană trebuie să contribuie la apărarea independenței Suediei și a democrației noastre”, au adăugat autorii ghidului.

Potrivit The Guardian, autoritățile suedeze publică astfel de ghiduri de mult timp — unul dintre primele a fost lansat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În broșura actualizată, trimisă locuitorilor pe 18 noiembrie, sunt incluse informații despre sistemele de alertă, adăposturi antiaeriene, securitatea digitală și instrucțiuni despre cum să folosești toaleta în lipsa apei. Autoritățile suedeze recomandă cetățenilor să își facă provizii de apă și să verifice anual dacă aceasta este potabilă, să aibă pături, haine călduroase, surse de încălzire, alimente bogate în calorii, ușor de pregătit, precum și un radio pe baterii.

Directoratul pentru Protecție Civilă din Norvegia a distribuit un ghid similar către 2,6 milioane de gospodării. Acesta subliniază că „trăim într-o lume tot mai nesigură”, afectată de schimbările climatice, amenințările cibernetice și, „în cel mai rău caz, conflictele armate”.

Autoritățile norvegiene recomandă cetățenilor să aibă provizii pentru cel puțin o săptămână, inclusiv pâine crocantă, conserve, batoane energizante, fructe uscate, ciocolată, miere, biscuiți și nuci. De asemenea, se recomandă procurarea medicamentelor necesare, inclusiv a tabletelor de iod pentru eventualitatea unui „incident nuclear”, și, la fel ca în Suedia, să aibă mai multe carduri bancare, dar și bani cash acasă.

Autoritățile finlandeze, în ghidul online „Pregătirea pentru incidente și crize”, oferă recomandări pentru o gamă largă de situații, de la întreruperi de apă și internet până la incendii forestiere și „crize pe termen lung, cum ar fi conflictele armate”. Pe un site dedicat, se explică cum să te pregătești pe tine și locuința ta pentru a supraviețui cel puțin trei zile în caz de urgență. Pe aceeași platformă, cetățenii finlandezi pot participa la un test intitulat „Ați putea supraviețui timp de 72 de ore?”.

Autoritățile germane s-au concentrat pe creșterea numărului de adăposturi, după ce s-a constatat că țara, cu o populație de peste 84 de milioane de oameni, are mai puțin de 600 de adăposturi, care pot găzdui doar 480.000 de persoane, potrivit estimărilor oficiale citate de The Guardian.

Cele mai multe adăposturi din perioada Războiului Rece au fost desființate, iar Germania a lansat acum un plan național pentru construirea de noi adăposturi, precum și dezvoltarea unei aplicații care să ajute cetățenii să găsească cel mai apropiat adăpost în caz de atac. Autoritățile caută clădiri care pot fi folosite drept adăposturi, inclusiv stații de metrou și subsoluri ale instituțiilor publice.

Germanii sunt îndemnați să își adapteze subsolurile, garajele și spațiile de depozitare în acest scop sau să refacă vechile buncăre, iar dezvoltatorii imobiliari vor fi obligați să includă adăposturi în noile construcții, așa cum deja a procedat Polonia.

Ministerul Apărării al Letoniei a actualizat în 2024 ghidul pentru cetățeni despre cum să acționeze în caz de urgență și a publicat broșura „Cum să acționezi în caz de război”. Printre altele, în aceasta sunt incluse recomandări despre ce să faci în caz de bombardament și cum să amenajezi un adăpost în propria locuință. Se menționează că la elaborarea ghidului a fost luată în considerare „experiența Ucrainei în lupta împotriva agresiunii ruse din 2014”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu

Maia Sandu, după întâlnirea cu premierul României: „Tot ce realizăm împreună înseamnă stabilitate și oportunități”

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit pe 23 august cu premierul României, Ilie Bolojan, aflat în vizită oficială în Moldova. Șefa statului a declarat ulterior pe rețelele sociale că a discutat cu prim-ministrul român despre cooperarea în domeniul energetic, proiecte de infrastructură, precum și despre un schimb comercial și cultural „tot mai dinamic”.

„Republica Moldova și România se sprijină reciproc și construiesc împreună un viitor european sigur și prosper. Astăzi, la Chișinău, cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, am discutat interconexiuni energetice care ne fac mai puternici, poduri și drumuri care apropie oamenii de pe ambele maluri ale Prutului, reducerea timpilor de așteptare la frontieră și schimburi comerciale și culturale tot mai dinamice. Tot ce realizăm împreună – de la energie și infrastructură, până la investiții și locuri de muncă – înseamnă mai multă stabilitate, mai multe oportunități, iar pentru Republica Moldova și pași concreți către calitatea de membru a Uniunii Europene”, a scris Sandu într-o postare pe rețelele sociale.

Totodată, oficialii au discutat și pe aspecte ce țin de securitatea regională și integrarea europeană a R. Moldova. Șefa statului a subliniat importanța unui efort comun pentru a contracara interferențele străine care încearcă să submineze democrațiile ambelor țări.

Precizăm că prim-ministrul României, Ilie Bolojan, efectuează pe 23 august o vizită de lucru în Republica Moldova – prima sa vizită oficială la Chișinău după preluarea mandatului.

Vizita include o serie de activități comune cu premierul Dorin Recean. Cei doi au întreprins o vizită la punctul de trecere a frontierei Galați–Giurgiulești. În urma acesteia, Recean a anunțat că începând cu ziua de mâine, 24 august, va fi instituit controlul coordonat la vama Galați–Giurgiulești.

Ulterior, prim-miniștrii au susținut o conferință de presă comună. „Chișinău și București, într-o zi cât mai apropiată, vor sta la masa europeană de decizii pentru viitorul întregului continent”, a menționat Dorin Recean. La rândul său, Bolojan a declarat că România „va susține fără ezitare R. Moldova, ca un prieten statornic și partener angajat” în parcursul său european.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: