flickr.com/elsa_org

Au fost desemnați trei candidați la funcția de judecător la CEDO

Comisia specială din cadrul Ministerului Justiției a desemnat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Este vorba despre noi foști viceminiștri ai Ministerului Justiției – Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, precum și directorul Institutului Național al Justiției – Diana Scobioală. În total, la concurs, au participat 11 persoane. Decizia finală privind viitorul judecător la CEDO o va lua guvernul.

Etapa a doua a concursului la funcția de judecător la CEDO a început în dimineața de 27 ianuarie. Interviurile cu cei 11 candidați s-au prelungit până în noapte. În jurul orei două, pe 28 ianuarie, Ministerul Justiției a anunțat numele semifinaliștilor. Liderul competiției, în prezent, este Diana Scobioală, care a acumulat 99,7 puncte. Pe locul doi s-a clasat Vladimir Grosu, cu 97,4 puncte și pe locul al treilea – Nicolae Eșanu, cu 93,7 puncte.

Diana Scobioală

Din 2015, Diana Scobioală deține șefia Institutului Național al Justiției. În 2020, aceasta a fost aleasă pentru al doilea mandat. Anterior, a activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, întâi în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. În mediul academic este conferențiară universitară și membră a școlii doctorale la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și formatoare la INJ.

Nicolae Eșanu

Nicolae Eșanu a fost viceministru al Justiției între anii 2004 și 2009, în timpul guvernelor conduse de Vasile Tarlev și Zinaida Grecianîi. În 2013, a fost desemnat viceministru al Justiției în guvernul Iurie Leancă. În 2017, după reforma guvernului, Eșanu a devenit secretar de stat în cadrul executivului condus de Pavel Filip. Eșanu a fost responsabil de „elaborarea și perfecționarea legislației”. Și-a păstrat funcția și în cadrul guvernului condus de Maia Sandu (din iunie 2019 până în noiembrie 2019). Ulterior, după ce Ion Chicu a preluat funcția de premier, Eșanu a devenit consilierul său pe probleme juridice. 

În iunie 2019, Eșanu a câștigat concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, desfășurat de parlament. În august, deputații coaliției de guvernare au  numit alte două candidaturi – pe Domnica Manole, fostă judecătoare a Curții de Apel Chișinău și pe ex-deputatul PSRM Vladimir Țurcan.

Vladimir Grosu

Din 1997, Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în guvernul Gaburici. În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul guvernului Republicii Moldova la CEDO. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CEDO, scrie portalul anticorupție.md. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu.  Ulterior, concursul organizat de legislativ a fost anulat.

***

Amintim că, înainte de prima etapă a concursului, președinta Maia Sandu a solicitat înlocuirea unuia dintre membrii comisiei, pe Pavel Abraham, cu judecătoarea Viorica Puică, din cauza unor îndoieli privind integritatea acestuia. În cadrul ședinței comisiei speciale a Ministerului Justiției s-a decis ca Abraham să rămână în componența comisiei. Ministrul interimar al Justiției Fadei Nagacevschi a menționat că componența a fost decisă pe 15 decembrie, iar propunerea președintei țării a venit după ce aceasta fusese deja formată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Rusia recunoaște că își pierde din sfera de influență”: Ministra de Externe a României, reacție la acuzațiile lui Ozerov

Ministra interimară a Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a reacționat la declarațiile ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, care a vorbit despre „încercări de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei” și că „tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție, privește republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi”. Țoiu a spus că, prin aceste declarații, Rusia „recunoaște că își pierde din sfera de influență”.

Într-un interviu pentru TASS, Ozerov a declarat că „încercările de a discredita suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge din memoria publică paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovenești”. „Tandemul Bruxelles-București, care acționează în această direcție – din păcate, cu complicitatea autorităților locale – privesc republica exclusiv în rolul unei periferii lipsite de drepturi și înapoiate, reproducând modelul neocolonial al dependenței unilaterale, obișnuit pentru elitele occidentale și dăunător pentru „protejații” acestora”, a spus Ozerov. Totodată, el a menționat că „Rusia nu a urmărit niciodată confruntarea și nu este sub nicio formă interesată ca Moldova să repete soarta de neinvidiat a statului vecin”.

Solicitată de Digi24 să comenteze aceste acuzații, Țoiu a declarat: „Ceea de dumneavoastră numiți acuzații sunt, de fapt, declarații ale Rusiei, pentru că recunoaște că își pierde din sfera de influență. (…) Cetățenii din Republica Moldova sunt pe drumul ireversibil de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, o reușită extraordinară a muncii din ultimul an și a ultimilor ani de zile este deschiderea clusterelor de negocieri, a două clustere, și vrem să le deschidem pe toate până la sfârșitul anului pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei. Sunt pe un drum ireversibil, pe cale europeană. Ireversibil din perspectiva voinței cetățenilor. (…) Rusia reacționează la această evidență. Ei nu mai pot să concureze, realism vorbind, în scenariile de viitor nici pentru țări ca România, nici pentru țări membre ale Uniunii Europene, nici pentru țări care vor să adere la Uniunea Europeană, cum e Moldova”.

Țoiu a mai spus că „Rusia este singura țară din lume care investește sute de milioane, sunt evaluări care vorbesc chiar de aproape un miliard, în propagandă, nu pentru a-și promova propria reușită, pentru că această reușită nu există”. „Folosesc acești bani pentru a încerca să vulnerabilizeze perspectiva față de NATO sau față de Uniunea Europeană și exact aceeași dinamică o au față de Republica Moldova”, a conchis ministra interimară a Afacerilor Externe a României.

Menționăm că autoritățile Republicii Moldova nu au comentat deocamdată declarațiile lui Ozerov.

***

Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare.

Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă.

Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”. „Nu poți să inviți reprezentantul unei țări să depună scrisorile de acreditare când oficiali de la Moscova spun că statul Republica Moldova nu merită să existe sau ceva de tipul acesta. E vorba despre atitudinea lipsită de respect în general a Kremlinului față de Republica Moldova”, mai declara șefa statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: