flickr.com/elsa_org

Au fost desemnați trei candidați la funcția de judecător la CEDO

Comisia specială din cadrul Ministerului Justiției a desemnat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Este vorba despre noi foști viceminiștri ai Ministerului Justiției – Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, precum și directorul Institutului Național al Justiției – Diana Scobioală. În total, la concurs, au participat 11 persoane. Decizia finală privind viitorul judecător la CEDO o va lua guvernul.

Etapa a doua a concursului la funcția de judecător la CEDO a început în dimineața de 27 ianuarie. Interviurile cu cei 11 candidați s-au prelungit până în noapte. În jurul orei două, pe 28 ianuarie, Ministerul Justiției a anunțat numele semifinaliștilor. Liderul competiției, în prezent, este Diana Scobioală, care a acumulat 99,7 puncte. Pe locul doi s-a clasat Vladimir Grosu, cu 97,4 puncte și pe locul al treilea – Nicolae Eșanu, cu 93,7 puncte.

Diana Scobioală

Din 2015, Diana Scobioală deține șefia Institutului Național al Justiției. În 2020, aceasta a fost aleasă pentru al doilea mandat. Anterior, a activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, întâi în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. În mediul academic este conferențiară universitară și membră a școlii doctorale la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și formatoare la INJ.

Nicolae Eșanu

Nicolae Eșanu a fost viceministru al Justiției între anii 2004 și 2009, în timpul guvernelor conduse de Vasile Tarlev și Zinaida Grecianîi. În 2013, a fost desemnat viceministru al Justiției în guvernul Iurie Leancă. În 2017, după reforma guvernului, Eșanu a devenit secretar de stat în cadrul executivului condus de Pavel Filip. Eșanu a fost responsabil de „elaborarea și perfecționarea legislației”. Și-a păstrat funcția și în cadrul guvernului condus de Maia Sandu (din iunie 2019 până în noiembrie 2019). Ulterior, după ce Ion Chicu a preluat funcția de premier, Eșanu a devenit consilierul său pe probleme juridice. 

În iunie 2019, Eșanu a câștigat concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, desfășurat de parlament. În august, deputații coaliției de guvernare au  numit alte două candidaturi – pe Domnica Manole, fostă judecătoare a Curții de Apel Chișinău și pe ex-deputatul PSRM Vladimir Țurcan.

Vladimir Grosu

Din 1997, Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în guvernul Gaburici. În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul guvernului Republicii Moldova la CEDO. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CEDO, scrie portalul anticorupție.md. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu.  Ulterior, concursul organizat de legislativ a fost anulat.

***

Amintim că, înainte de prima etapă a concursului, președinta Maia Sandu a solicitat înlocuirea unuia dintre membrii comisiei, pe Pavel Abraham, cu judecătoarea Viorica Puică, din cauza unor îndoieli privind integritatea acestuia. În cadrul ședinței comisiei speciale a Ministerului Justiției s-a decis ca Abraham să rămână în componența comisiei. Ministrul interimar al Justiției Fadei Nagacevschi a menționat că componența a fost decisă pe 15 decembrie, iar propunerea președintei țării a venit după ce aceasta fusese deja formată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: