flickr.com/elsa_org

Au fost desemnați trei candidați la funcția de judecător la CEDO

Comisia specială din cadrul Ministerului Justiției a desemnat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Este vorba despre noi foști viceminiștri ai Ministerului Justiției – Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, precum și directorul Institutului Național al Justiției – Diana Scobioală. În total, la concurs, au participat 11 persoane. Decizia finală privind viitorul judecător la CEDO o va lua guvernul.

Etapa a doua a concursului la funcția de judecător la CEDO a început în dimineața de 27 ianuarie. Interviurile cu cei 11 candidați s-au prelungit până în noapte. În jurul orei două, pe 28 ianuarie, Ministerul Justiției a anunțat numele semifinaliștilor. Liderul competiției, în prezent, este Diana Scobioală, care a acumulat 99,7 puncte. Pe locul doi s-a clasat Vladimir Grosu, cu 97,4 puncte și pe locul al treilea – Nicolae Eșanu, cu 93,7 puncte.

Diana Scobioală

Din 2015, Diana Scobioală deține șefia Institutului Național al Justiției. În 2020, aceasta a fost aleasă pentru al doilea mandat. Anterior, a activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, întâi în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. În mediul academic este conferențiară universitară și membră a școlii doctorale la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și formatoare la INJ.

Nicolae Eșanu

Nicolae Eșanu a fost viceministru al Justiției între anii 2004 și 2009, în timpul guvernelor conduse de Vasile Tarlev și Zinaida Grecianîi. În 2013, a fost desemnat viceministru al Justiției în guvernul Iurie Leancă. În 2017, după reforma guvernului, Eșanu a devenit secretar de stat în cadrul executivului condus de Pavel Filip. Eșanu a fost responsabil de „elaborarea și perfecționarea legislației”. Și-a păstrat funcția și în cadrul guvernului condus de Maia Sandu (din iunie 2019 până în noiembrie 2019). Ulterior, după ce Ion Chicu a preluat funcția de premier, Eșanu a devenit consilierul său pe probleme juridice. 

În iunie 2019, Eșanu a câștigat concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, desfășurat de parlament. În august, deputații coaliției de guvernare au  numit alte două candidaturi – pe Domnica Manole, fostă judecătoare a Curții de Apel Chișinău și pe ex-deputatul PSRM Vladimir Țurcan.

Vladimir Grosu

Din 1997, Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în guvernul Gaburici. În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul guvernului Republicii Moldova la CEDO. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CEDO, scrie portalul anticorupție.md. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu.  Ulterior, concursul organizat de legislativ a fost anulat.

***

Amintim că, înainte de prima etapă a concursului, președinta Maia Sandu a solicitat înlocuirea unuia dintre membrii comisiei, pe Pavel Abraham, cu judecătoarea Viorica Puică, din cauza unor îndoieli privind integritatea acestuia. În cadrul ședinței comisiei speciale a Ministerului Justiției s-a decis ca Abraham să rămână în componența comisiei. Ministrul interimar al Justiției Fadei Nagacevschi a menționat că componența a fost decisă pe 15 decembrie, iar propunerea președintei țării a venit după ce aceasta fusese deja formată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Patru partide de opoziție au organizat un miting în Chișinău: „Moldova poate fără PAS”

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Republican „Inima Moldovei”, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, care și-au anunțat anterior de a crea un bloc electoral pentru alegerile parlamentare din toamnă, au organizat pe 26 iulie, în Chișinău, un miting împotriva Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). În cadrul manifestației, au răsunat inclusiv declarații cu tentă electorală.

Simpatizanții, membrii și liderii celor patru partide au mărșăluit spre scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, unde a avut loc mitingul, din diferite direcții ale orașului. Manifestanții s-au deplasat desfășurând drapelele Republicii Moldova și formațiunilor, precum și pancarte cu mesaje anti-guvernamentale.

În timpul miting-ului, participanții au scandat lozinci precum: „Moldova fără PAS”, „Demisie” și „Jos dictatura”. Totodată, în cadrul reuniunii, mai mulți politicieni au ținut discursuri.

Printre aceștia se numără liderul socialiștilor, Igor Dodon, care a transmis un mesaj menit să mobilizeze electoratul pentru alegerile parlamentare. „Guvernarea PAS s-a terminat. Patru ani s-au terminat, întoarcem pagina. Gata, ei nu mai revin. Eu vreau ca toți cetățenii Republicii Moldova – și cei care încă se tem, sunt și din aceștia – să înțelegem un lucru. PAS nu va mai fi la guvernare. Noi nu avem de ce ne teme. Trebuie să mergem toți împreună pentru a-i da jos. Pentru că noi, cetățenii R. Moldova, merităm o altă soartă. (…) Vă promit: vom face tot posibilul pentru a ne apăra victoria”, a spus Dodon.

Până la această oră, PAS nu a comentat manifestația organizată de cele patru formațiuni.

Amintim că, pe 22 iulie, într-o conferință de presă, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, președintele Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, au anunțat că planifică să formeze un bloc electoral, pe care l-au catalogat drept „patriotic, în vederea participării la alegerile parlamentare. Dodon a declarat că cele patru formațiuni sunt unite de poziții comune, printre care suveranismul și dorința de a restabili relațiile cu Federația Rusă, care de mai bine de 3 ani își continuă invazia la scară largă din Ucraina. Politicienii au lansat, de asemenea, mai multe acuzații la adresa PAS, precum faptul că ar fi „acaparat” statul. Totodată, Irina Vlah a spus că rămânerea Partidului Acțiune și Solidaritate va fi „o amenințare reală” la adresa Republicii Moldova.

În reacție, Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, a sugerat că cei patru politicieni „au fost scoși de la naftalină la comanda Kremlinului” și vor „să captureze” statul după alegeri, pentru a-l preda Rusiei. Potrivit lui, aceștia sunt „un pericol foarte mare” pentru viitorul țării noastre.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: