flickr.com/elsa_org

Au fost desemnați trei candidați la funcția de judecător la CEDO

Comisia specială din cadrul Ministerului Justiției a desemnat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Este vorba despre noi foști viceminiștri ai Ministerului Justiției – Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, precum și directorul Institutului Național al Justiției – Diana Scobioală. În total, la concurs, au participat 11 persoane. Decizia finală privind viitorul judecător la CEDO o va lua guvernul.

Etapa a doua a concursului la funcția de judecător la CEDO a început în dimineața de 27 ianuarie. Interviurile cu cei 11 candidați s-au prelungit până în noapte. În jurul orei două, pe 28 ianuarie, Ministerul Justiției a anunțat numele semifinaliștilor. Liderul competiției, în prezent, este Diana Scobioală, care a acumulat 99,7 puncte. Pe locul doi s-a clasat Vladimir Grosu, cu 97,4 puncte și pe locul al treilea – Nicolae Eșanu, cu 93,7 puncte.

Diana Scobioală

Din 2015, Diana Scobioală deține șefia Institutului Național al Justiției. În 2020, aceasta a fost aleasă pentru al doilea mandat. Anterior, a activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, întâi în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. În mediul academic este conferențiară universitară și membră a școlii doctorale la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și formatoare la INJ.

Nicolae Eșanu

Nicolae Eșanu a fost viceministru al Justiției între anii 2004 și 2009, în timpul guvernelor conduse de Vasile Tarlev și Zinaida Grecianîi. În 2013, a fost desemnat viceministru al Justiției în guvernul Iurie Leancă. În 2017, după reforma guvernului, Eșanu a devenit secretar de stat în cadrul executivului condus de Pavel Filip. Eșanu a fost responsabil de „elaborarea și perfecționarea legislației”. Și-a păstrat funcția și în cadrul guvernului condus de Maia Sandu (din iunie 2019 până în noiembrie 2019). Ulterior, după ce Ion Chicu a preluat funcția de premier, Eșanu a devenit consilierul său pe probleme juridice. 

În iunie 2019, Eșanu a câștigat concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, desfășurat de parlament. În august, deputații coaliției de guvernare au  numit alte două candidaturi – pe Domnica Manole, fostă judecătoare a Curții de Apel Chișinău și pe ex-deputatul PSRM Vladimir Țurcan.

Vladimir Grosu

Din 1997, Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în guvernul Gaburici. În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul guvernului Republicii Moldova la CEDO. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CEDO, scrie portalul anticorupție.md. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu.  Ulterior, concursul organizat de legislativ a fost anulat.

***

Amintim că, înainte de prima etapă a concursului, președinta Maia Sandu a solicitat înlocuirea unuia dintre membrii comisiei, pe Pavel Abraham, cu judecătoarea Viorica Puică, din cauza unor îndoieli privind integritatea acestuia. În cadrul ședinței comisiei speciale a Ministerului Justiției s-a decis ca Abraham să rămână în componența comisiei. Ministrul interimar al Justiției Fadei Nagacevschi a menționat că componența a fost decisă pe 15 decembrie, iar propunerea președintei țării a venit după ce aceasta fusese deja formată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

playtech.ro

Moldovenii fără buletine românești, în atenția Parlamentului de la Chișinău. Deputații planifică discuții „la cel mai înalt nivel”

În luna martie, Chișinăul va discuta cu deputați din România inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie. Despre faptul că va avea o discuție în acest sens a declarat deputatul PAS, Marcel Spătari, pentru Ziarul de Gardă. Publicația a discutat cu parlamentari de la Chișinău, cu buletine și indemnizații românești, despre anularea actelor de identitate pentru românii din R. Moldova. Pentru sursa citată, deputatul Sergiu Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat deja subiectul cu omologii săi români.

În contextul cetățenilor rămași fără acte de identitate, deputatul PAS, Alexandr Trubca, a fost întrebat dacă ar putea interveni. Parlamentarul a declarat că subiectul ar trebui discutat cu deputații români prin intermediul colegilor săi din Comisia juridică. Totodată, el a spus că deține un buletin românesc și că l-a obținut încă pe vremea studenției la Brașov. „Când mi-a expirat buletinul, l-am făcut la un prieten de-al meu, cumătru deja. (…) Și cred că am acolo adresa de peste 10 ani, cu siguranță”, a adăugat parlamentarul.

Parlamentarul PAS, Sergiu Lazarencu, a declarat că și-a obținut cetățenia română și buletinul înainte să ajungă în funcție. Acesta a apelat la o companie care oferea asemenea servicii. „Am făcut ceea ce făceau majoritatea cetățenilor noștri. Între timp, lucrurile s-au schimbat, s-au votat acele modificări și eu am înțeles că acel buletin al meu a fost anulat. (…) Am fost și mi-am reînnoit buletinul la sfârșitul anului trecut, făcându-mi reședința la o bună cunoștință. Suntem doar trei în acel apartament, iar legea permite până la 10 persoane”, a spus deputatul.

Lazarencu a remarcat problema cetățenilor care încearcă să-și reînnoiască cărțile de identitate și sunt nevoiți să aștepte mai mult timp, spunând că a discutat subiectul cu omologii săi români. „Se caută soluții la cel mai înalt nivel, pentru că legea vizează nu doar cetățenii născuți în R. Moldova. Este nevoie de o soluție, însă nu avem nimic concret de la partea română deocamdată. Și nu, nu cred că vor fi afectate relațiile bilaterale, pentru că, repet, se discută la cel mai înalt nivel problema”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PAS, Marcel Spătari, a declarat că deține buletin românesc, iar domiciliul său este stabilit în apartamentul familiei din București, procurat în 2013. Potrivit acestuia, actele sunt valabile, fapt pe care l-a verificat în sistemul informațional disponibil online. Spătari a menționat că, în luna martie, are programate întâlniri cu deputați din România, urmând să discute „inclusiv problemele legate de eliberarea cărților de identitate pentru cetățenii români și impactul asupra persoanelor cu dublă cetățenie”. „Relația dintre Chișinău și București este una foarte bună astăzi. România este cel mai important susținător al parcursului nostru european, iar situația cu privire la cărțile de identitate nu va schimba acest lucru”, a declarat Spatari.

Potrivit Ziarul de Gardă, fiecare al treilea deputat din Parlamentul R. Moldova a indicat în declarațiile de avere și interese că, în 2024, a primit indemnizații pentru copii din România, semn că fie ei, fie soțiile/soții lor dețin buletine de identitate românești. Cei mai mulți care au indicat că familiile lor beneficiază de indemnizații pentru copii fac parte din PAS. Indemnizații de la statul român primesc și familiile deputaților Constantin Cuiumju și Serghei Ivanov de la Partidul Nostru, Andrei Godoroja de la Partidul Comuniștilor, Dorin Pavaloi de la Partidul Socialiștilor, dar și familiile lui Alexandru Verșinin și Vasile Costiuc de la Partidul „Democrația Acasă”.

***

Peste 100.000 de cetățeni români născuți în Republica Moldova au rămas fără carte de identitate în ultimii doi ani, după ce Parlamentul de la București a modificat legislația privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români. Potrivit autorităților române, aproximativ 20% dintre persoanele afectate au reușit deja să își perfecteze noi acte de identitate, în condițiile prevăzute de lege. 

Aici poți verifica dacă buletinul tău de identitate românesc este valabil.

Legea a fost modificată în iunie 2023, după ce autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că într-o carte de identitate nu poate fi înscrisă o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, cu excepția membrilor familiei extinse. În caz contrar, autoritățile dispun încetarea valabilității domiciliului declarat, ceea ce duce automat anularea actului de identitate. Autoritățile au subliniat că această măsură nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să solicite un nou act de identitate cu un domiciliu conform legii.

Pe 9 februarie, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că Republica Moldova nu are prea multe pârghii pentru a influența politica legată de buletinele românești. Oficialul a precizat că a avut discuții pe acest subiect. Totodată, ministrul a spus că cetățenii trebuie „să se asigure că au cel puțin o alternativă, pentru că, dacă riști să fii în situația în care buletinul românesc să nu mai fie valabil, atunci e bine să ai un act de călătorie, fie că e vorba de pașaportul Republicii Moldova sau a României, așa încât să nu ajungi în situații complicate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: