flickr.com/elsa_org

Au fost desemnați trei candidați la funcția de judecător la CEDO

Comisia specială din cadrul Ministerului Justiției a desemnat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Este vorba despre noi foști viceminiștri ai Ministerului Justiției – Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, precum și directorul Institutului Național al Justiției – Diana Scobioală. În total, la concurs, au participat 11 persoane. Decizia finală privind viitorul judecător la CEDO o va lua guvernul.

Etapa a doua a concursului la funcția de judecător la CEDO a început în dimineața de 27 ianuarie. Interviurile cu cei 11 candidați s-au prelungit până în noapte. În jurul orei două, pe 28 ianuarie, Ministerul Justiției a anunțat numele semifinaliștilor. Liderul competiției, în prezent, este Diana Scobioală, care a acumulat 99,7 puncte. Pe locul doi s-a clasat Vladimir Grosu, cu 97,4 puncte și pe locul al treilea – Nicolae Eșanu, cu 93,7 puncte.

Diana Scobioală

Din 2015, Diana Scobioală deține șefia Institutului Național al Justiției. În 2020, aceasta a fost aleasă pentru al doilea mandat. Anterior, a activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, întâi în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. În mediul academic este conferențiară universitară și membră a școlii doctorale la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova și formatoare la INJ.

Nicolae Eșanu

Nicolae Eșanu a fost viceministru al Justiției între anii 2004 și 2009, în timpul guvernelor conduse de Vasile Tarlev și Zinaida Grecianîi. În 2013, a fost desemnat viceministru al Justiției în guvernul Iurie Leancă. În 2017, după reforma guvernului, Eșanu a devenit secretar de stat în cadrul executivului condus de Pavel Filip. Eșanu a fost responsabil de „elaborarea și perfecționarea legislației”. Și-a păstrat funcția și în cadrul guvernului condus de Maia Sandu (din iunie 2019 până în noiembrie 2019). Ulterior, după ce Ion Chicu a preluat funcția de premier, Eșanu a devenit consilierul său pe probleme juridice. 

În iunie 2019, Eșanu a câștigat concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, desfășurat de parlament. În august, deputații coaliției de guvernare au  numit alte două candidaturi – pe Domnica Manole, fostă judecătoare a Curții de Apel Chișinău și pe ex-deputatul PSRM Vladimir Țurcan.

Vladimir Grosu

Din 1997, Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în guvernul Gaburici. În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul guvernului Republicii Moldova la CEDO. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CEDO, scrie portalul anticorupție.md. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu.  Ulterior, concursul organizat de legislativ a fost anulat.

***

Amintim că, înainte de prima etapă a concursului, președinta Maia Sandu a solicitat înlocuirea unuia dintre membrii comisiei, pe Pavel Abraham, cu judecătoarea Viorica Puică, din cauza unor îndoieli privind integritatea acestuia. În cadrul ședinței comisiei speciale a Ministerului Justiției s-a decis ca Abraham să rămână în componența comisiei. Ministrul interimar al Justiției Fadei Nagacevschi a menționat că componența a fost decisă pe 15 decembrie, iar propunerea președintei țării a venit după ce aceasta fusese deja formată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Vlasova / Getty Images: foto simbol

Trei copii, o femeie și un preot. Cinci morți, anunțați după noi atacuri ale Rusiei în Ucraina

Cinci persoane, printre care o femeie, trei copii și un preot, au murit în Ucraina în urma atacurilor Rusiei. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene, care au raportat atacuri asupra regiunilor Kiev și Herson.

În seara zilei de sâmbătă, șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a anunțat că, în urma unui atac al Rusiei, au murit o mamă și doi copii mici – o fetiță și un băiețel – în raionul Fastiv, regiunea Kiev. În același raion au fost avariate case de locuit private și un automobil. Într-una dintre case a izbucnit un incendiu. Tot în raionul Fastiv a fost avariată o întreprindere. Pe teritoriul acesteia a izbucnit un incendiu.

Tot în seara zilei de sâmbătă, Tkacenko a anunțat că, în raionul Vîșhorod, regiunea Kiev, în urma atacului Rusiei, au fost rănite două persoane – o mamă și copilul acesteia. În dimineața zilei de duminică, Tkacenko a anunțat că copilul a murit la spital.

„Astfel, numărul persoanelor decedate în regiunea Kiev a ajuns la patru – trei copii și o femeie”, a declarat Tkacenko. El a adăugat că regiunea Kiev a fost ținta atacurilor timp de mai bine de 24 de ore. În acest interval, în cinci raioane ale regiunii au fost avariate 31 de obiective.

Tot pe 20 septembrie, șeful administrației militare regionale Herson, Aleksandr Prokudin, a raportat că, în ajun, forțele ruse au atacat cu o dronă o mănăstire din satul Cervonîi Maiak. În urma atacului, un preot în vârstă de 71 de ani a murit. De asemenea, au fost răniți alți patru preoți, cu vârste de 51, 53, 51 și 31 de ani. „Potrivit informațiilor preliminare, aceștia au suferit traumatisme provocate de explozie”, a menționat Prokudin.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, începând cu seara zilei de sâmbătă și până duminică dimineața, forțele ruse au atacat țara cu 138 de drone. Până la ora 08:00, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât sau neutralizat 101 dintre acestea. Au fost înregistrate lovituri în 17 locații, precum și căderi ale dronelor doborâte (resturi) în alte 5 locații. Ministerul rus al Apărării a raportat că, noaptea trecută, forțele armate ale Federației Ruse au lansat atacuri cu drone asupra „centrelor logistice, depozitelor și porturilor din Ucraina, precum și asupra navelor implicate în interesele Forțelor Armate ale Ucrainei”.

***

Amintim că, de cealaltă parte, primarul Moscovei a raportat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a efectuat „cel mai masiv atac cu drone asupra Moscovei”. Potrivit acestuia, începând de sâmbătă, forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât peste 1 600 de drone, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova. Sobianin a spus că a fost avariat și un obiect de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova. El a calificat atacul drept „fără precedent”, adăugând că „a fost planificat cu scopul de a perturba alegerile”. În total, trei persoane au murit – doi bărbați și o femeie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: