Imagine simbol

Autoritățile explică de ce ucrainenii care muncesc la reabilitarea străzii Mihai Viteazul din Chișinău au primit refuz de ședere în Moldova

Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) confirmă declarațiile liderului de Chișinău, Ion Ceban, potrivit căruia mai mulți angajați ai companiei din Ucraina, care a câștigat licitația pentru reabilitarea străzii Mihai Viteazul din capitală, trebuie să părăsească Moldova. Solicitat de NM, Inspectoratul a precizat că măsura va fi aplicată în raport cu patru angajați ai companiei, și nu cinci, așa cum a declarat Ceban în cadrul ședinței Primăriei astăzi. De vină ar fi angajatorul, care le-a plătit celor 4 ucraineni un salariu mai mic decât salariul mediu lunar pe economie, încălcând, astfel, legislația Republicii Moldova.

„IGM a refuzat prelungirea dreptului de ședere pentru 4 cetățeni ucraineni, care muncesc în domeniul construcțiilor, din cauză că angajatorul nu și-a onorat obligațiile pe linie de muncă față de aceștia, condiție principală pentru prelungirea șederii în scop de muncă pe teritoriul Republicii Moldova”, anunță IGM.

Inspectoratul precizează că, în cazul de față, refuzul este întemeiat pe faptul că condițiile de ședere în scop de muncă ale străinilor nu au fost onorate sau au fost onorate selectiv de către angajatorul acestora, atât din punct de vedere contractual, cât și din punct de vedere al legislației privind regimul străinilor în Republica Moldova.

„IGM precizează că perfectarea documentelor de prelungire a șederii străinilor pe teritoriul național pentru relații de muncă sunt în sarcina angajatorului, care în cazul de față nu a ținut cont de prevederile legale, vulnerabilizând situația celor 4 ucraineni care lucrează în construcții. De aceea, în cadrul examinării solicitărilor, IGM a venit cu recomandări către angajator, astfel încât să fie respectate drepturile străinilor în deplină măsură”, precizează instituția.

În prezent, cazul este examinat în procedură de contencios administrativ la IGM (procedura prealabilă), iar aprobarea deciziilor de prelungire a dreptului de ședere este condiționată de prezentarea de către angajatorul ucrainenilor a argumentelor faptice și asigurărilor în legătură cu protecția drepturilor străinilor angajați în scop de muncă.

De menționat că primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a acuzat în dimineața zilei guvernarea că ar tergiversa lucrările de pe strada Mihai Viteazul, aflată în reconstrucție. Edilul susține că reparația ar putea dura mai mult decât a fost planificat, după ce autoritățile ar fi refuzat să prelungească permisul de ședere în Moldova a cinci angajați ai companiei ucrainene care a câștigat licitația pentru executarea lucrărilor, între ei și șeful de șantier. PAS nu a comentat, deocamdată, acuzațiile lui Ceban.

Amintim că municipalitatea a anunțat, în toamna anului 2022, că podul de pe Mihai Viteazul, care nu a fost reparat niciodată din 1974, intră în reconstrucție. Primăria Chișinău declara că lucrările de reparație urmează a fi efectuate de o companie din Ucraina, cu sucursala la Vulcănești, care a câștigat licitația. Lucrările vor costa bugetul municipal 108 milioane lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: