Tudor Mardei / Newsmaker

„Avem suficienți bani”: Munteanu explică de ce Moldova a ratat creditul de circa 3 miliarde lei de la FMI

Republica Moldova dispune de suficiente resurse financiare și nu se află într-o situație de criză, motiv pentru care nu a primit ultima tranșă din programul Fondului Monetar Internațional (FMI). Explicațiile au fost oferite de premierul Alexandru Munteanu în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1. Mai mult, șeful Guvernului a negat faptul că Moldova nu a primit ultimii bani de la FMI din cauza unor probleme din justiție.

„Într-adevăr, Fondul Monetar a încercat să înțeleagă care este procesul, dar faptul că ultima tranșă n-a venit în Republica Moldova n-a fost cauzată de careva probleme pe planul de justiție, din cauza alegerilor și altor condiții mai mult subiective, iar programul expiră acum în decembrie. Uitați-vă, mesajul Fondului Monetar a fost că avem suficienți bani; noi nu avem nevoie de Fondul Monetar, fiindcă Fondul Monetar vine în situații de urgență, de crize macroeconomice și, practic, e precursor la restul programelor cu care vin donatorii bilaterali și multilaterali”, a declarat oficialul.

Alexandru Munteanu a subliniat că FMI are rolul de a analiza starea macroeconomică a unei țări și de a oferi un fel de certificare privind sănătatea economică generală.

„Deci, în cazul nostru, Fondul Monetar ne-a spus: «Voi, cred că vă descurcați, vreți un program». Eu și colegii împreună ne-am consultat și le-am spus: «Da, cu siguranță vrem să avem un program. Nu e neapărat să vină cu o finanțare, dar din punctul de vedere al unui certificat, pe care îl obținem din partea Fondului Monetar, acesta arată că ne aflăm într-o stare macroeconomică pozitivă»”, a mai explicat prim-ministrul”, a mai explicat prim-ministrul.

Săptămâna trecută, pe 17 decembrie, la încheirea vizitei sale la Chișinău, șefa Misiunii FMI, Alina Iancu a declarat că ratarea ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional este direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, potrivit acesteia.

Reprezentanții FMI, au mai spus că autoritățile de la Chișinău au reușit să încheie cu succes șase revizuiri ale programului, însă, în faza finală, nu a mai existat timp suficient pentru a recupera întârzierile în domenii-cheie.

FMI avertizează și asupra creșterii deficitului bugetar în anii următori, în contextul unor investiții publice mai mari. Potrivit Alinei Iancu, investițiile sunt necesare, însă trebuie prioritizate atent, având în vedere că Republica Moldova „rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la UE”.

Fondul a constatat probleme și în planificarea bugetară, inclusiv rectificări frecvente și realocări din bugetul neexecutat către cheltuieli curente. „Planificarea bugetară trebuie să fie făcută într-un mod mai riguros, executarea să fie făcută eficient și cu respectarea normelor juridice. Posibil ulterior să fie necesară o revizuire a normelor juridice, dar la moment trebuie să fie cel puțin respectate”, a conchis Iancu.
Concluziile detaliate ale misiunii FMI urmează să fie publicate la începutul lunii martie 2026.
***
NewsMaker a analizat anterior de ce Moldova a ratat finanțarea de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea FMI, care a fost rolul Procuraturii Anticorupție în această deciziei și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe. Detalii – AICI. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Владимир Вивич/NewsMaker

Ministerul Culturii s-a răzgândit? Cheamă cele două mitropolii, care nu pot împărți biserica din Dereneu, la consultări

Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, aflate în conflict din cauza bisericii din Dereneu, sunt invitate de Ministerul Culturii la consultări. Scopul întâlnirii este identificarea unor soluții legislative care să prevină repetarea conflictelor legate de biserică. Declarațiile au fost făcute de secretarul de stat la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei, în ediția din 22 februarie a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Menționăm că, anterior, ministrul Culturii, Cristian Jardan, declara că nu știe ce trebuie să facă instituția sa, decât să lanseze „un apel la calm”.

În timpul emisiunii, secretarul de stat a fost întrebat cine ar trebui să stabilească regulile la Dereneu, în condițiile în care mitropoliile nu pot ajunge la un acord în acest sens.

„Unul dintre principalele principii constituționale de care se ghidează R. Moldova este libertatea la credință. De aici noi pornim atunci când discutăm despre biserici. (…) Despre soluție, referendum – nu suntem împotriva referendumului. Ori, noi trebuie să fim pregătiți de acest referendum. (…) Noi avem codul electoral al R. Moldova, care prevede referendumul local și sunt anumite rigori pentru organizare. (…) Cu părere de rău, din cauza depopulării, se poate întâmpla ca un referendum local să nu aibă sorți de izbândă. (…) Varianta de referendum este aplicabilă, doar că varianta de referendum în legislația națională prevede nu doar enoriașii bisericii care trebuie să participe la acest referendum. Nu există o altă lege în țara asta ca să limiteze: dacă tu ești creștin – participi, dacă nu ești creștin – nu participi”, a comunicat secretarul de stat.

Potrivit secretarului de stat „varianta Ierusalimului este una dintre variantele bune”: „Noi trebuie să admitem pe ore, pe zi, pe luni, pe ani, utilizarea acelei biserici de către diferite confesiuni religioase, în condițiile în care comunitatea este împărțită”.

„Poziția de astăzi a Ministerului Culturii și a Guvernului este chemarea la calm și la toleranță religioasă, așezarea la o masă de discuții. (…) Acum, Guvernul Republicii Moldova trebuie să reprezinte cetățenii Republicii Moldova, să servească cetățenii. Printre cetățeni avem enoriași și noi, de comun acord cu entitățile religioase bisericești, trebuie să ne așezăm la o masă comună ca să ajungem la o concluzie, așa cum, în alte domenii, noi ne consultăm cu societatea civilă, cu congresul autorităților locale. (…) Ministerul Culturii, ca reprezentant al Guvernului, suntem deschiși pentru ambele mitropolii. Îi invit în acest moment, dacă nu au fost invitate până acum. (…) Noi nu oferim preferințe niciunei mitropolii. (…) Dați să ne așezăm împreună și să luăm anumite decizii de modificare a legislației, în așa fel încât să evităm conflictele”, a conchis secretarul de stat.

***

Anterior, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că situația de la Dereneu „durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns forțat și ilegal în biserica din sat și au scos forțat din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Potrivit oficialului, clădirea este un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. La solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă, în 2019, clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. Într-o reacție ulterioară, Jardan a spus că nu știe ce trebuie să facă instituția sa, decât să lanseze „un apel la calm”.

Menționăm că situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului. După aproape două săptămâni în care au stat baricadați în biserică, cei trei copii ai preotului din Dereneu au revenit acasă împreună cu mama lor. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

Pe 10 februarie, poliția a anunțat că un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei, însoțiți de alți cetățeni organizați de primarul localității, în număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Ulterior, poliția a anunțat reținerea primarului localității și a avocatului preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Potrivit poliției, în acțiunile coordonate de aceștia au fost ultragiați carabinierii, au fost sustrase stațiile de comunicare ale forțelor de ordine și infiltrate femei pentru a rupe cordonul. Mai târziu, poliția a anunțat că încă patru persoane au fost reținute.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: