Tudor Mardei / Newsmaker

„Avem suficienți bani”: Munteanu explică de ce Moldova a ratat creditul de circa 3 miliarde lei de la FMI

Republica Moldova dispune de suficiente resurse financiare și nu se află într-o situație de criză, motiv pentru care nu a primit ultima tranșă din programul Fondului Monetar Internațional (FMI). Explicațiile au fost oferite de premierul Alexandru Munteanu în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1. Mai mult, șeful Guvernului a negat faptul că Moldova nu a primit ultimii bani de la FMI din cauza unor probleme din justiție.

„Într-adevăr, Fondul Monetar a încercat să înțeleagă care este procesul, dar faptul că ultima tranșă n-a venit în Republica Moldova n-a fost cauzată de careva probleme pe planul de justiție, din cauza alegerilor și altor condiții mai mult subiective, iar programul expiră acum în decembrie. Uitați-vă, mesajul Fondului Monetar a fost că avem suficienți bani; noi nu avem nevoie de Fondul Monetar, fiindcă Fondul Monetar vine în situații de urgență, de crize macroeconomice și, practic, e precursor la restul programelor cu care vin donatorii bilaterali și multilaterali”, a declarat oficialul.

Alexandru Munteanu a subliniat că FMI are rolul de a analiza starea macroeconomică a unei țări și de a oferi un fel de certificare privind sănătatea economică generală.

„Deci, în cazul nostru, Fondul Monetar ne-a spus: «Voi, cred că vă descurcați, vreți un program». Eu și colegii împreună ne-am consultat și le-am spus: «Da, cu siguranță vrem să avem un program. Nu e neapărat să vină cu o finanțare, dar din punctul de vedere al unui certificat, pe care îl obținem din partea Fondului Monetar, acesta arată că ne aflăm într-o stare macroeconomică pozitivă»”, a mai explicat prim-ministrul”, a mai explicat prim-ministrul.

Săptămâna trecută, pe 17 decembrie, la încheirea vizitei sale la Chișinău, șefa Misiunii FMI, Alina Iancu a declarat că ratarea ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional este direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, potrivit acesteia.

Reprezentanții FMI, au mai spus că autoritățile de la Chișinău au reușit să încheie cu succes șase revizuiri ale programului, însă, în faza finală, nu a mai existat timp suficient pentru a recupera întârzierile în domenii-cheie.

FMI avertizează și asupra creșterii deficitului bugetar în anii următori, în contextul unor investiții publice mai mari. Potrivit Alinei Iancu, investițiile sunt necesare, însă trebuie prioritizate atent, având în vedere că Republica Moldova „rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la UE”.

Fondul a constatat probleme și în planificarea bugetară, inclusiv rectificări frecvente și realocări din bugetul neexecutat către cheltuieli curente. „Planificarea bugetară trebuie să fie făcută într-un mod mai riguros, executarea să fie făcută eficient și cu respectarea normelor juridice. Posibil ulterior să fie necesară o revizuire a normelor juridice, dar la moment trebuie să fie cel puțin respectate”, a conchis Iancu.
Concluziile detaliate ale misiunii FMI urmează să fie publicate la începutul lunii martie 2026.
***
NewsMaker a analizat anterior de ce Moldova a ratat finanțarea de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea FMI, care a fost rolul Procuraturii Anticorupție în această deciziei și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe. Detalii – AICI. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Experții, formatorii și profesioniștii TIC sunt invitați să se alăture ecosistemului de securitate digitală din Republica Moldova

Un nou program de instruire oferă beneficii profesionale și oportunități de implicare în proiecte cu impact pentru societate.

În ultima perioadă, amenințările digitale care vizează organizațiile societății civile, mass-media independentă, activiștii și grupurile vulnerabile au crescut semnificativ, devenind mai complexe și mai dificil de gestionat fără suport specializat. Atacuri precum phishingul, compromiterea conturilor, supravegherea digitală sau hărțuirea online afectează direct capacitatea acestor organizații de a funcționa în siguranță și de a-și proteja datele și echipele.

Pentru a răspunde acestei realități, ATIC, în parteneriat cu ARTICLE 19 Europe, lansează Training of Practitioners (ToP) – o inițiativă națională dedicată consolidării ecosistemului de securitate digitală din Republica Moldova, conectând expertiza ICT din țară cu necesitățile reale și în evoluție ale societății civile.

Conectarea sectorului ICT cu societatea civilă

Programul se adresează profesioniștilor IT, specialiștilor în securitate digitală, administratorilor de sisteme și rețele, managerilor IT și membrilor societății civile cu abilități tehnice, care doresc să își extindă competențele și să aplice expertiza tehnică în contexte cu impact social ridicat.

Programul contribuie la formarea unei noi generații de practicieni în securitate digitală, capabili să evalueze riscuri reale, să lucreze cu modele de amenințări adaptate contextului din Republica Moldova și din regiune și să propună soluții pragmatice, ușor de implementat. 

Participanții vor învăța să:

  • Analizeze riscurile digitale care afectează societatea civilă din Moldova și din regiune;
  • Aplice modelarea amenințărilor fundamentate pe realitățile politice, sociale și organizaționale locale;
  • Proiecteze soluții de securitate pragmatice, scalabile și adaptate constrângerilor reale;
  • Comunice clar și responsabil cu utilizatorii non-tehnici și organizații cu niveluri diferite de maturitate digitală.

Programul pune accent pe o abordare centrată pe oameni și bazată pe modelarea amenințărilor, pregătind practicienii să sprijine organizațiile și comunitățile în prevenirea, atenuarea și răspunsul la amenințările digitale.

Care sunt oportunitățile pe care le aduce programul?

Participând în programul ToP, vei putea:

  • Obține experiență practică lucrând direct cu ONG-uri și mass-media independentă;
  • Beneficia de mentorat individual de la experți regionali în securitate digitală în timp ce implementezi soluții reale;
  • Accesa mini‑granturi pentru a livra instruiri, audituri, servicii de securitate sau îmbunătățiri de infrastructură pentru societatea civilă;
  • Extinde profilul profesional și te poți specializa în securitate digitală pentru contexte de interes public;
  • Contribui în mod semnificativ la reziliența democratică și binele social în Republica Moldova.

Structura programului de instruire

Programul Training of Practitioners urmează un traseu structurat de învățare și aplicare:

Instruiri offline (2 zile) – ultima săptămână din februarie 2026. Sesiuni intensive organizate în Chișinău, Bălți și Cahul, care oferă participanților o înțelegere comună a peisajului amenințărilor digitale din Republica Moldova și regiune, cu accent pe modele reale de risc și intervenții aplicabile.

Program de instruire online (3 luni) – martie–iunie 2026. 24 ore de sesiuni online, livrate de e e experți regionali și internaționali, axat pe evaluarea riscurilor, threat modeling, infrastructură securizată, răspuns la incidente și lucrul etic cu comunități aflate la risc.

Atelier offline de ideare și co-creare – iunie 2026. O etapă practică ce reunește practicienii ToP și reprezentanți ai societății civile pentru a dezvolta soluții concrete la provocări reale de securitate digitală.

Program de mentorat și mini-granturi – iulie–septembrie 2026. Participanții selectați vor beneficia de mentorat individual cu un expert regional și mini-granturi pentru a aplica în practică competențele dobândite și a livra soluții de securitate digitală cu impact local.

Programul va fi implementat în toate cele trei regiuni ale țării – Centru, Nord și Sud – contribuind la dezvoltarea unei rețele naționale de practicieni în securitate digitală.

Înscrieri și participare

Programul este deschis profesioniștilor ICT și persoanelor cu abilități tehnice din societatea civilă, interesate de dezvoltare profesională, impact social și activitate ca practicieni în securitate digitală.

 Experiența anterioară de lucru cu societatea civilă nu este obligatorie.

Activitățile se vor desfășura în perioada februarie–iunie 2026. Participarea este gratuită, iar selecția participanților va fi realizată pe baza experienței, motivației și interesului profesional. Sesiunile de instruire, mentoratul și celelalte activități din cadrul programului vor fi desfășurate în limbile română, rusă și engleză, cu asigurarea traducerii în limba română.

Termen limită pentru înregistrare: 16 februarie 2026

Link de aplicare: Securitate Digitală pentru Societatea Civilă – Fill in form

Spre un viitor digital mai sigur și mai incluziv

Aceste activități fac parte din DigitalSafeguard, un proiect implementat de ATIC cu sprijinul ARTICLE 19 Europe și al partenerilor locali. Prin proiectul DigitalSafeguard, partenerii urmăresc consolidarea rezilienței digitale a societății civile din Republica Moldova, prin întărirea capacităților furnizorilor de securitate digitală și sprijinirea organizațiilor și grupurilor vulnerabile cu instrumente practice pentru a se proteja împotriva amenințărilor digitale. Inițiativa promovează colaborarea, schimbul de cunoștințe și dezvoltarea unui mediu digital mai sigur, care să permită exercitarea drepturilor fundamentale în condiții de siguranță.

Persoană de contact: Viorica Bordei, Manager Comunicare, ATIC, [email protected]

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: