libertatea.ro

Avionul trimis de Rusia în România să repatrieze diplomații ruși a plecat cu întârziere. Care a fost motivul

Moscova a trimis la București, pe 1 iulie, un avion Ilyushin IL-96 pentru a duce înapoi 40 de angajați ai misiunii diplomatice ruse, după decizia României de reducere a personalului ambasadei Rusiei. Aeronava, care ar fi trebuit să decoleze spre Moscova la 12:30, a întârziat mai bine de 6 ore pe Aeroportul Otopeni pentru că „s-a decis să se mai facă un control suplimentar la bagaje”, scrie Libertatea.

Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat pe 8 iunie 2023 că ambasadorul Federației Ruse la București a fost informat asupra deciziei autorităților române de a reduce personalul diplomatic și tehnico-administrativ al Federației Ruse în România, prin limitarea numărului acestuia la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice și tehnico-administrative a României în Federația Rusă.

Federația Rusă trebuie să reducă numărul de posturi din România cu 51 de poziții – adică cu 21 poziții de diplomat și cu 30 de poziții de personal tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în țara noastră cu 40 de persoane – adică cu 11 diplomați și cu 29 de persoane aparținând personalului tehnico-administrativ”, comunicau reprezentanții Ministerului român.

Instituția mai declara că „partea rusă a fost informată că are la dispoziție cel mult 30 de zile pentru a pune în aplicare decizia părții române”.

Pe 1 iulie, presa din România a scris că aeronava Ilyushin IL-96, care a plecat de la Moscova la ora 6:00, a aterizat pe Aeroportul Otopeni în jurul orei 10:00. Decolarea spre capitala Rusiei era programată la ora 12:30.

Într-un final avionul a decolat cu o întârziere de 6 ore și 15 minute față de ora programată inițial pentru plecarea spre Moscova, 12:30.

Motivul întârzierii aeronavei a fost „legat de controlul bagajelor”, a menționat presa română cu referire la surse: „După ce au fost încărcate bagajele, s-a decis să se mai facă un control suplimentar”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/„MOLDOVA MARE”

Victoria Furtună, aflată la Mănăstirea Putna, a vorbit despre „Moldova Mare”. Reacția lăcașului (VIDEO)

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a vizitat pe 2 iulie la Mănăstirea Putna din România, unde au avut loc evenimente de comemorare a domnitorului Ștefan cel Mare. Aceasta a publicat un videoclip filmat în incinta lăcașului sfânt, în care a vorbit despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Ulterior, Mănăstirea Putna a comunicat că imaginile video au fost filmate fără autorizație.

Victoria Furtună, alături de mai mulți membri ai partidului său, a fost la Mănăstirea Putna, unde este înmormântat Ștefan cel Mare, în ziua în care s-au împlinit 521 de ani de la decesul domnitorului. Cu acest prilej, în incinta mănăstiri au fost avut loc evenimente de comemorare.

Politiciana a filmat pe teritoriului lăcașului un videoclip în care vorbește despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Imaginile au fost publicate pe rețelele de socializare.

De aici din locul sacrului mormânt ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est sau la vest de Prut, fie în nord sau în sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă. Ștefan cel Mare n-a fost doar un domnitor, ci o forță a unității și a demnității. Sub sceptrul lui s-a născut Moldova Mare hotar sfânt între lumi, scut al creștinismului și a valorilor neamului nostru. (…) Cu credință, cu curaj și cu respect pentru jertfa înaintașilor noștri, vom merge mai departe pentru Moldova Mare, pentru viitorul nostru, al tuturor moldovenilor”, menționează politiciana în înregistrare.

În același timp, la Mănăstirea Putna s-a aflat liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, care este afiliat lui Ilan Șor. El a postat pe canalul său de Telegram un mesaj în care a spus, între altele: „Nu cerem mult. Doar adevăr. Doar libertate. Doar Moldova noastră — așa cum ne-a lăsat-o el (Ștefan cel Mare – n. r.).

Reacția mănăstirii

Pe 3 iulie, Mănăstirea Putna a comunicat că Victoria Furtună și colegii săi de partid nu au fost invitați la evenimentele de comemorare ale domnitorului Ștefan cel Mare.

Ei au filmat acest clip la mănăstire pe ascuns, fără a cere acordul de filmare necesar din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fără să înștiințeze Mănăstirea Putna. La muzeu, în momentul în care un părinte a observat că au desfăcut un trepied și doreau să filmeze profesionist, i-a informat că nu au voie să filmeze fără a îndeplini condițiile de filmare la mănăstire și li s-a spus clar că nu pot folosi în scop politic ce filmaseră până atunci pe ascuns, la care ei au răspuns că filmează în scop privat, fiind excursioniști. Apoi au plecat”, a precizat mănăstirea.

Referitor la declarațiile controversate ale Victoriei Furtună, mănăstirea a declarat: „Pe Urna comemorativă adusă de Mihai Eminescu și studenții care au organizat Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni la Putna, în 1871, aflată azi în Muzeul mănăstirii, marele domn este numit „APĂRĂTORUL EXISTENȚEI ROMÂNE”, și că marele istoric Nicolae Iorga l-a numit pe Sfântul Ștefan „cel mai mare român”. Orice om de bună credință și cu minime informații istorice înțelege procesul istoric care a dus, pe baza unității poporului român, la unirea de stat a românilor. În acest proces, Serbările de la Putna din 1871 și 1904 au avut un rol important”.

Precizăm „Moldova Mare” face referire la granițele istorice ale acestei regiuni din perioada lui Ștefan cel Mare, care se întindea de la Carpați la Nistru. Aceasta include teritorii aflate astăzi în Republica Moldova, România și Ucraina. Până în prezent, partidul Victoriei Furtună a revendicat oficial doar Bugeacul, o regiune aflată în sudul Ucrainei.

Pe 3 iulie, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a anunțat că va depune plângeri penale împotriva Victoriei Furtună atât în România, cât și în Ucraina, după declarațiile sale despre teritoriul Moldovei istorice. Șalaru o acuză pe fosta procuroră anticorupție de „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: