Avocații declară grevă generală pentru perioada 20 ianuarie – 24 ianuarie 2022, cu sistarea totală a activității de avocat, inclusiv a activității avocaților din cadrul sistemului asistenței juridice garantate de stat. Asta după ce, Parlamentul nu a făcut niciun anunț cu privire la retragerea amendamentului deputatei PAS, Olesea Stamate la proiectul de lege privind modificarea legii cu privire la avocatură.
„În cazul cazul în care Parlamentul RM nu va admite adresarea Uniunii se declară grevă generală pentru perioada 20-24 ianuarie, cu sistarea totală a activității de avocat, inclusiv a activității avocaților din cadrul sistemului asistenței juridice garantate de stat”, se arată în declarația Uniunii.
Consiliul Uniunii Avocaților a declanșat greva japoneză pentru perioada 18-19 ianuarie, prin purtarea unei banderole albe la brațul stâng. Mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat de Stamate.
Documentul prevede excluderea aliniatului 2 din articolul 52 al legii cu privire la avocatură. Acesta are următorul conținut: „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”. În acest fel, odată cu excluderea din lege a normei propuse în document, avocații vor putea fi reținuți, supuși aducerii silite, arestați și percheziționați – fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.
La rândul său, Olesea Stamate, a venit cu o reacție și a declarat că anume abuzurile comise au dus la dorința avocaților de a fi protejați.
Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.
Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.
Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.
În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.
Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.
Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia.
***
Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.
