cluj24.ro

Peste 1 300 de primării din România, în grevă. Motivul – reforma administrației locale

1 370 de primării din România au fost pe 10 februarie, timp de două ore, în grevă de avertisment. Manifestația a avut loc pe fondul nemulțumirilor față de reforma administrației locale propusă de Guvernul Bolojan.

Greva de avertisment s-a desfășurat între orele 10:00 şi 12:00, fiind organizată de Sindicatul Salariaţilor Comunelor şi Oraşelor din România (SCOR).

Timp de două ore, angajații primăriilor participante nu au lucrat cu cetățenii, însă au fost prezenți la locul de muncă. În cazul unor primării, greviștii au ieșit în fața instituției, unde au desfășurat pancarte cu mesaje precum „Nu suntem jumătăți de om” și „Guvernul Bolojan către statul românesc: Măi, săracilor!”.

Precizăm că manifestanții sunt nemulțumiți de politicile Executivului, care intenționează ca prin pachetul de măsuri pentru restructurarea administrațiilor locale să instituie o grilă de salarizare unică la nivel național și, de asemenea, să permită angajarea cu fracțiuni de normă, notează e-Bihoreanul.

Pe fondul grevei, prim-ministrul Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, președintele PSD – partid din coaliția de guvernare -, au participat la o dezbatere cu primarii, organizată la Palatul Parlamentului de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor.

Prim-ministrul României le-a transmis primarilor că în administraţia centrală și locală lucrurile nu vor mai putea fi ca până acum.

Cred că trebuie să plecăm de la o realitate. Lucrurile în administraţia locală şi centrală nu vor mai putea fi aşa cum eram obişnuiţi până acum. Avem nişte deficite foarte mari, pe care guvernele noastre s-au angajat să le corecteze. Dacă vrem să rămânem în echilibre financiare, va trebui să le urmărim în anii următori”, a declarat Bolojan, potrivit Hotnews.

Oficialul a adăugat că, în România, majoritatea sumelor folosite de administraţia locală provin din transferuri de la bugetul de stat, precizând că este vorba de 80% faţă 50%, cum se întâmplă în UE.

În România, astăzi, aproape jumatate din investitiile care se fac în țara asta, 3% din 7% din PIB se fac prin autoritățile locale, ceea ce este un procent dublu față de cel din UE, dar asta înseamnă ca sunt niște transferuri importante, parte din fonduri europene, parte din bugete naționale si din bugete locale unde există această capacitate. E o realitate că în medie în țările din UE veniturile din taxele locale le acoperă cheltuielile de salarii. În România, veniturile din taxele locale reprezintă un sfert din cheltuielile de salarii. Acestea sunt niște realități care nu pot fi contestate”, a mai spus Ilie Bolojan.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: