Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei

Avocatul Poporului, despre Pride și îmbrâncelile cu poliția: „Avem nevoie de mai puțină ură”

Protestele și marșurile, inclusiv cel organizat de comunitatea LGBT, pe 15 iunie, în Chișinău, s-au desfășurat „într-un cadru relativ sigur” și „pașnic”, constată Avocatul Poporului, Ceslav Panico. Ombudsmanul condamnă, în același timp, tentativele „deliberate” de perturbare a Marșului Pride, precum și implicarea „organizată” a unor grupuri „cu scopul de a provoca confruntări și tensiuni în spațiul public”.

„Este regretabil că, în unele cazuri, au fost implicați copii și persoane vulnerabile, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind responsabilitatea celor care au orchestrat aceste acțiuni”, constată Panico.

Avocatul Poporului a salutat intervenția „promptă și eficientă” a forțelor de ordine, dar reamintește autorităților responsabilitatea de a aplica forța fizică și mijloacele speciale într-un mod „strict proporțional, în conformitate cu standardele internaționale”.

Ombudsmanul a calificat, totodată, drept „inadmisibilă” agresarea fizică a polițiștilor și carabinierilor, în timpul unor manifestații pașnice: „Astfel de acte de violență împotriva reprezentanților statului trebuie condamnate și sancționate cu fermitate, în conformitate cu principiile statului de drept”.

Ceslav Panico și-a exprimat, totodată, îngrijorarea cu privire la informațiile apărute public cu referire la agresiunea fizică asupra unor participanți la Marșul Pride, post eveniment. Avocatul Poporului a cerut autorităților competente să inițieze o anchetă detaliată și transparentă, în vederea identificării și tragerii la răspundere a celor responsabili, precum și să asigure un climat sigur pentru toți cetățenii, indiferent de convingerile lor.

„Societatea noastră are nevoie de mai puțină ură și confruntare, și de mai mult dialog, înțelegere și responsabilitate. Doar printr-o cultură a toleranței și prin respectarea drepturilor tuturor cetățenilor putem construi o Moldovă democratică, pașnică și incluzivă”, a conchis Avocatul Popoului.

***

Pe 15 iunie, la Chișinău, a avut loc Marșul Pride, organizat în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+. În reacție, socialiștii au organizat „Marșul Familiei”, iar comuniștii și partidul fostului premier Vasile Tarlev – protest în susținerea familiei. În același timp, mai mulți credincioși și preoți au ieșit la protest, în centrul capitalei, în contextul evenimentului în sprijinul comunității LGBTQ+.

După mai bine de o oră de protest în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, manifestanții s-au deplasat spre locația unde se desfășura Marșul Pride. Acolo s-au înregistrat îmbrânceli între, pe de o parte, preoți și credincioși ortodocși și, pe de altă parte, forțele de ordine. Tensiunile au izbucnit în momentul în care primii au încercat să treacă de cordonul poliției pentru a ajunge la participanții marșului. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe.

Pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu, a declarat că integritatea fizică a minorului a fost pusă în pericol în contextul îmbrâncelilor. Astfel, reprezentanta poliției a precizat că bărbatul a fost imobilizat pentru a preveni posibile consecințe mai grave.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, a declarat că va solicita organelor de drept investigarea cazului, iar autorității tutelare – evaluarea situației copilului și a familiei acestuia.

Cu o reacție a venit și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care a anunțat că peste 10 polițiști și carabinieri au fost agresați în timpul îmbrâncelilor din 15 iunie, la Chișinău. Instituția a adăugat că astfel de comportamente nu pot fi tolerate și vor fi sancționate conform legii. Potrivit MAI, grupuri de enoriași care au încercat să forțeze cordonul poliției la Marșul Pride au fost mobilizate în mod organizat. Ministerul s-a referit și la implicarea unor slujitori ai bisericii. „Informațiile deținute indică o mobilizare dirijată și influențe externe menite să alimenteze tensiuni sociale și să slăbească încrederea în instituțiile statului”, au comunicat reprezentanții ministerului. Mitropolia Moldovei a respins acuzațiile MAI, într-un comentariu pentru NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

chisinau.md

În ce instituții au cea mai mare încredere cetățenii Republicii Moldova? Sondaj iData

Biserica și primăriile se numără printre instituțiile în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat miercuri, 27 mai.

Respondenții au fost rugați să evalueze nivelul de încredere pe care îl au în diverse instituții de stat și sociale.

Potrivit cercetării, pe primul loc în topul încrederii se află biserica. Aproape jumătate dintre participanți (46%) au declarat că au un nivel „foarte mare” de încredere în această instituție, iar 21% un nivel „mare”. Pe locul al doilea se află primăriile, în care 32% dintre respondenți au încredere „foarte mare”, iar 25% „mare”. Și sistemul educațional este bine cotat, peste jumătate dintre respondenți exprimând încredere în acesta (22% foarte mare și 34% mare).

În cazul instituțiilor centrale, opiniile sunt mai împărțite. Președinția se bucură de încredere foarte mare din partea a 26% dintre cetățeni și de încredere mare din partea a 18%, în timp ce 23% declară că nu au deloc încredere în această instituție. Poliția Republicii Moldova este apreciată cu un nivel „foarte mare” de încredere de 16% dintre respondenți și „mare” de 23%.

La polul opus se află Parlamentul, Guvernul și presa, instituții în care încrederea este mai scăzută. Parlamentul și Guvernul au fost evaluate cu încredere „foarte mare” de 12% și, respectiv, 11% dintre respondenți, în timp ce înregistrează și cele mai ridicate niveluri de neîncredere totală — 25% pentru Parlament și 26% pentru Guvern. Mass-media este considerată demnă de încredere „foarte mare” de 12% dintre respondenți, iar 21% spun că au un nivel „mare” de încredere.

Cele mai scăzute niveluri de încredere au fost înregistrate în cazul autorităților din Găgăuzia. Doar 5% dintre participanți au declarat un nivel „foarte mare” de încredere în acestea, în timp ce 34% spun că nu au deloc încredere, iar 32% nu au știut sau au refuzat să răspundă.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de persoane, cu o marjă maximă de eroare de 3,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: