Azerbaidjan și Armenia ar putea semna tratatul de pace în timpul summit-ului de la Chișinău

Azerbaidjan și Armenia ar putea semna tratatul de pace pentru a soluționa conflictul din Nagorno-Karabah, în timpul summitului Comunității Politice Europene, care se va desfășura pe 1 iunie în Republica Moldova. Declarațiile îi aparțin ambasadorului Azerbaidjanului în Franța, Leyla Abdullayeva, scrie eurointegration.

„Pe 1 iunie, la Chișinău, sperăm că în sfârșit va fi semnat un tratat de pace. Acesta este un moment și un avânt istoric care nu poate fi ratat”, a declarat ea.

Potrivit surselor Reuters, premierul armean Nikol Paşinian și președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev vor purta discuții la nivel înalt cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, la summitul.

Amintim că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru normalizarea relațiilor. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.

După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , mediați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.

Pe 22 mai, premierul armean Nikol Paşinian a declarat că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah.

***

La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.

Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabah și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.

Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a inițiat o anchetă internă după ce doi ofițeri ai instituției au fost capturați în Federația Rusă, în timpul unei misiuni secrete. Invitat la ProTV, directorul SIS, Alexandru Musteața, a declarat că ancheta, care urmează să clarifice de ce misiunea „a eșuat”, este finalizată în proporție de 99% și va fi încheiată după audierea celor doi ofițeri, reveniți în țară în urma schimbului internațional de deținuți.

Șeful SIS a confirmat că cei doi ofițeri, despre care spune că sunt „tineri, dedicați și profesioniști”, participau la o misiune secretă în Rusia în momentul în care au fost reținuți, în aprilie 2025. „Ofițerii noștri au mers acolo într-o misiune secretă, detaliile căreia nu vi le pot da și comenta deloc. Din păcate, misiunea a eșuat, iar ei au fost capturați”, a declarat Musteață.

Negocierile directe cu FSB-ul rus au început în vara anului 2025, după ce, în iunie, serviciile secrete ale Rusiei au publicat imagini și declarații ale celor doi ofițeri SIS: „Cerința noastră era foarte simplă: eliberați-i necondiționat, pentru că ei nu au făcut nimic rău pe teritoriul Federației Ruse. Respectiv, am intrat într-un ciclu lung de discuții, cu multe detalii”.

Ancheta internă a fost inițiată imediat după capturarea ofițerilor. Potrivit șefului SIS, aceasta este finalizată în proporție de 99% și urmează să ofere, la final, răspunsul la întrebarea principală: de ce a eșuat misiunea secretă.

„Din start am pornit o anchetă internă. 99% din toată evaluarea a fost finalizată. Tot ce a rămas sunt declarațiile lor (nr. ofițerilor). Acum că sunt acasă, sunt în siguranță, colegii mei vor discuta cu ei, să vedem tot tabloul, de ce această misiune a eșuat. Și vom lua o decizie”.

Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă „trădare” din interiorul instituției, șeful SIS a declarat că ancheta va clarifica toate circumstanțele. După finalizarea acesteia, instituția va decide dacă va sesiza Procuratura și ce măsuri vor fi luate.

Totodată, Musteață a menționat că cei doi ofițeri rămân în continuare în serviciu și reprezintă „un exemplu” pentru instituție: „Ei au mers într-o misiune secretă în Rusia în interesul Republicii Moldova. Noi am luptat ca să-i aducem acasă. Serviciul nu lasă pe nimeni în urmă, serviciul luptă pentru ofițerii săi”.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova i-a recuperat pe cei doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

Anterior, FSB a declarat că cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins atunci acuzațiile privind implicarea celor două persoane în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, cetățeană rusă.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, președinta Maia Sandu l-a grațiat pe Alexandru Balan pentru a putea pleca în Belarus.

Acesta a ajuns în Belarus în seara aceleiași zile. Presa belarusă de stat a publicat imagini video în care acesta este întâmpinat cu flori și cadouri. Mass-media l-a prezentat pe Balan drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”. Potrivit acesteia, florile și cadourile ar fi venitdin partea președintelui Alexandr Lukașenko.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: