Максим Андреев, NewsMaker

Biroul politici de reintegrare denunță „tactici cu caracter provocator”. Tiraspolul ar fi încercat să contacteze direct partenerii internaționali

Biroul politici de reintegrare susține că Tiraspolul ar fi avut, în mod repetat, tentative de sesizare directă a partenerilor internaționali și a autorităților de profil ale Republicii Moldova. Mai mult, în acest scop au fost folosite simbolici nerecunoscute oficial. Prin intermediul unei declarații de presă, reprezentanții instituției reiterează că, până la reglementarea dosarului transnistrean, comunicarea și interacțiunea între Chișinău și Tiraspol poate avea loc doar prin intermediul formatului de negocieri ,,5+2”.

Reprezentanții Biroului politici de reintegrare au calificat drept „inadmisibile” aceste acțiuni și consideră că acestea „țintesc tactici cu caracter provocator și testează capacitatea de reacție a Chișinăului”. Declarația a fost publicată în contextul repetării periodice de către exponenții unor structuri de la Tiraspol a tentativelor de sesizare directă a partenerilor internaționali și a autorităților de profil ale Republicii Moldova, cu remiterea intenționată în unele cazuri a corespondenței de pe antete cu simbolici și cu enunțări de funcții neaprobate în cadrul normativ național.

„Ținem să reamintim că, până la reglementarea finală și durabilă a dosarului transnistrean în componența statului unitar și teritorial indivizibil Republica Moldova, comunicarea și interacțiunea între Chișinău și Tiraspol poate avea loc doar în cadrul formatelor de dialog stabilite și agreate în negocieri și în comun cu actorii externi relevanți, respectiv, prin intermediul formatului de negocieri ,,5+2”, reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și a oficiilor acestora, grupurilor de lucru sectoriale privind întărirea încrederii, precum și în cazul aspectelor ce vizează perimetrul Zonei de Securitate – la nivelul delegațiilor și a reprezentanților aprobați în componența Comisiei Unificate de Control”, menționează Biroul.

Concomitent, oficialii amintesc că, până la etapa de reglementare atotcuprinzătoare, corespondența directă și formalizată între structurile de pe ambele maluri ale Nistrului (cu excepția persoanelor fizice și a agenților economici din regiune luați la evidență și care activează conform rigorilor legislației naționale în vigoare) nu poate fi desfășurată și e pasibilă de multiple sensibilități politice în măsură să afecteze dezideratul de reintegrare a țării.

„Reiterăm că unicul canal de remitere a sesizărilor/ reacțiilor de resort este la nivelul negociatorilor principali din partea Chișinăului și a Tiraspolului și a oficiilor coordonate de aceștia, cu expuneri pe foi de model neutru, fără simbolici și referințe la funcții cu caracter public, precum și cu semnarea mesajelor din numele reprezentanților politici și/sau a oficiilor acestora”, se mai arată în declarație.

Biroul amintește că funcția de reprezentant pentru chestiuni politice în procesul de reglementare a conflictului transnistrean din partea Chișinăului revine viceprim-ministrului responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea ţării, care coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice în realizarea politicilor pentru reintegrarea țării, este asistat în acest proces de Biroul politici de reintegrare, precum și expune în negocieri poziții consultate cu factorii decizionali de nivel înalt.

„Formatele de comunicare enunțate supra sunt urmate întocmai de către autoritățile competente ale Republicii Moldova, însă, periodic constatăm abateri intenționate din partea unor exponenți din stânga Nistrului ce pretind să creeze percepția dezvoltării unor așa-numite relații bilaterale cu malul drept și cu partenerii externi ai țării, și în legătură cu aceste derapaje Chișinăul de fiecare dată intervine cu reacțiile de resort, cu notificarea corespunzătoare a actorilor formatului de negocieri ,,5+2”/ internaționali și apelul către Tiraspol de a reveni la corectitudine, respectarea platformelor de dialog existente și de a renunța la tehnici sfidătoare, arbitrare și insolente”, au conchis reprezentanții Biroului.

Pe de altă parte, într-un interviu pentru agenția TASS, publicat pe 13 decembrie, liderul reales al Transnistriei Vadim Krasnoselski a acuzat Chișinăul că ar refuza să participe la negocierile în format „5+2”.

„Nu este secret faptul că procesul stagnează. Cum să vorbim despre dezvoltare, dacă una dintre părți insistent ignoră nu doar dialogul curent, dar și succesele obținute în trecut? Care este sensul de căutat noi înțelegeri, dacă cele din trecut sunt moarte? Pur și simplu nu avem cu cine discuta, pentru că Moldova nici măcar nu a considerat necesar să numească un negociator din partea sa”, a declarat Krasnoselski jurnaliștilor ruși.

***

Potrivit rezultatelor parțiale, Vadim Krasnoselski a obținut un nou mandat în calitate de lider al Transnistriei, cu un total de aproape 80% din voturi. El a avut un singur contracandidat, puțin cunoscut în regiune. Alți pretendenți care și-au anunțat intenția de a candida nu au fost lăsați să se înscrie în cursa electorală.

Pe 10 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a declarat că așa-numitele „alegeri prezidențiale” din Transnistria sunt ilegale, nelegitime și nule. Conducerea instituției a îndemnat partenerii străini să nu își delege observatori și a calificat drept „sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale” a țării astfel de acțiuni.

În context, circa 10 oficiali ruși care au vrut să ajungă în Transnistria pentru a „monitoriza” alegerile, au fost nevoiți să facă cale-ntoarsă din Aeroportul Chișinău. Unul dintre ei a declarat că în Moldova „s-a acutizat rusofobia”.

În cadrul conferinței de presă din 19 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a declarat că alegerile noului lider al Transnistriei, anunțate drept „prezidențiale” de către administrația de la Tiraspol, sunt ilegale. Prin urmare, Chișinăul nu are „niciun fel de așteptări”. Maia Sandu a constatat că regimul de la Tiraspol este neconstituțional și nu respectă Constituția și legislația Republicii Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: