Imagine simbol/«Шор»

Biserica și bașcanul, în topul încrederii în Găgăuzia. Rusia sau UE – încotro vor locuitorii să meargă Moldova? Studiu

Mai mult de jumătate dintre locuitorii Găgăuziei consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, atât în regiune, cât și la nivel național. În același timp, Biserica rămâne instituția în care oamenii au cea mai mare încredere, urmată de bașcan. Datele se regăsesc într-un studiu sociologic prezentat de Asociația Promo-LEX pe 16 aprilie.

Potrivit studiului, peste 70% dintre locuitorii autonomiei au încredere în biserică, aceasta fiind urmată de bașcan. Aproximativ jumătate dintre respondenți declară că au încredere în guvernatorul Găgăuziei. La polul opus se află instituțiile-cheie ale statului. Astfel, peste 80% dintre respondenți spun că au puțină sau foarte puțină încredere în președintele țării și în Parlament. Totodată, peste 70% își exprimă neîncrederea în instanțele de judecată, procuratură și poliție. Partidele politice sunt, la rândul lor, privite cu scepticism – aproape trei sferturi dintre respondenți declară că nu au încredere în acestea.

În general, oamenii cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, atât în Găgăuzia, cât și în întreaga țară. Mai exact, peste 54% dintre respondenți consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în autonomie, în timp ce doar puțin peste 27% apreciază direcția ca fiind corectă. La nivel național, evaluarea este și mai critică: 71,9% dintre respondenți cred că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15,4% consideră direcția corectă. Alți 12,7% nu au oferit un răspuns.

Deși nivelul de încredere în autoritățile centrale este redus, majoritatea respondenților – 58,9% – consideră că Parlamentul și Guvernul sunt instituțiile care pot soluționa problemele cu care se confruntă regiunea. Autoritățile regionale – Adunarea Populară a Găgăuziei, Comitetul Executiv, bașcanul – sunt indicate de 38,5% dintre respondenți.

Rusia sau Europa? Ce își dorește Găgăuzia  

În ceea ce privește orientarea externă a Republicii Moldova, cea mai mare parte a respondenților – 41,7% – susțin o politică echilibrată între Est și Vest.

Alte 38,7% consideră că țara ar trebui să se apropie de Federația Rusă, în timp ce doar 6% susțin aderarea la Uniunea Europeană. Puțin peste 12% nu au știut sau nu au răspuns.

***

Sondajul a fost realizat în perioada 14–18 martie 2026, pe un eșantion de 410 persoane adulte din Găgăuzia. Datele au fost colectate prin interviuri față în față, iar marja de eroare este de ±4,6%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Procuratura Generală vrea pedepse pentru cei care nu denunță violența în familie: proiect de lege, după cazul Vartic

Persoanele care știu despre cazuri de violență în familie și nu le denunță ar putea fi trase la răspundere penală sau contravențională. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Procuratura Generală. Anunțul a fost făcut, pe 16 aprilie, de Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, în timpul unei conferințe de presă despre cazul Ludmilei Vartic. Acesta a precizat că o analiză a cauzelor penale din 2025 a arătat că multe persoane apropiate victimelor sau din comunitate cunoșteau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente. Deși legea le obligă să denunțe cazurile, în practică faptele ajung la organele de drept când sunt deja consumate, a precizat Russu.

Russu a declarat că, la inițiativa Procuraturii Generală, pentru consolidarea reacției la infracțiunile de violență în familie, a fost efectuată o analiză a cauzelor penale instrumentate pe parcursul anului 2025.

„S-a constatat că o mare parte din cazuri, fie persoane din cercul apropiat a victimelor, fie persoane din comunitate, au cunoscut sau știau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente”, a comunicat adjunctul procurorului general, pe 16 aprilie.

Potrivit lui Russu, Legea cu privire la violența în familie „instituie obligația persoanelor să denunțe astfel de cazuri”. „Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori, astfel de fapte ajung să fie cunoscute de către organele de drept când infracțiunile sunt deja consumate”, a adăugat el.

Proiect de lege

În context, a anunțat Russu, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege, „fundamentat pe analiza practicii naționale și a modelelor din alte state, inclusiv România”. Potrivit lui Russu, proiectul prevede „instituirea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale pentru nedenunțarea acestor tipuri de incidente, similar reglementărilor existente în cazul nedivulgării faptelor de corupție sau terorism”.

„Totodată, au fost formulate propuneri pentru consolidarea respectării obligației de sesizare a organelor de drept de către profesioniștii din domeniul cheie, precum personalul medical, cadrele didactice și asistenții sociali, în situații în care există suspiciuni rezonabile de violență în familie sau tentativă de suicid. Proiectul formulat este amplu și include și alte propuneri de lege aferentă pentru legislația adiacentă”, a adăugat el.

Între timp, a adăugat Russu, procurorul general interimar a dispus desemnarea în cadrul procuraturilor teritoriale a procurorilor specializați responsabili de gestionarea acestor cazuri.

Totodată, potrivit lui Russu, Procuratura Generală a inițiat elaborarea unei metodologii de investigare a infracțiunilor din această categorie. El a adăugat că o metodologie similară a fost aprobată și dezvoltată „de către colegii din România, care, în cadrul cooperării interinstituționale, și-au exprimat disponibilitatea de a transmite acest document în vederea valorificării bunelor practici”.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. 

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței. Între timp, exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia, a fost admisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: