Facebook/Blocul Alternativa

Blocul Alternativa „constată o degradare foarte mare” în protecția socială. Buzu: „Teatrul absurdului”

Fostul premier și unul dintre liderii blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că, în ultimii patru ani, în Moldova se înregistrează „o degradare foarte mare” în domeniul protecției și asistenței sociale. Alături de mai mulți angajați ai Primăriei Chișinău – printre care viceprimara Angela Cutasevici, membră a partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), formațiune parte a blocului „Alternativa” – Chicu a prezentat capitolul dedicat protecției și asistenței sociale din cadrul „programului de țară” al blocului. În replică, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a calificat declarațiile blocului drept „teatrul absurdului”. A reacționat și deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian, care a afirmat că „tot ei au creat în trecut aceste probleme pentru țară și acum ies și spun că au bagheta magică”.

În timpul unei conferințe de presă din 25 aprilie, Chicu a prezentat „capitolul protecția și asistența socială” din cadrul „programului de țară” al blocului „Alternativa”. „Din păcate, trebuie să constatăm că în ultimii patru ani – dacă analizăm indicatorii de bază care caracterizează evoluția nivelului vieții în Republica Moldova, în mod special a persoanelor care sunt dependente de asistența și protecția socială din partea statului – vedem o degradare foarte mare. (…) Statul nu atrage atenția cuvenită acestui domeniu. (….) Avem o distribuire a resurselor publice foarte inechitabilă. (…) Și de multe ori guvernarea a ignorat necesitățile oamenilor”, a menționat Chicu.

În continuare, el a spus că blocul „Alternativa” va „restabili dreptatea celor 15% de indexare, pe care guvernarea actuală a furat-o la 1 aprilie 2023, pentru că inflația în 2022 a fost 30,24%, iar indexarea a fost doar 15%”. Totodată că blocul va „stabili cuantumul pensiei minime în funcție de salariul minim”. „Dacă anul acesta avem salariu minim pe țară de 5 mii de lei înseamnă că pensia minimă va fi stabilită la nivel de 80%, va fi 4000 de lei pentru fiecare”, a adăugat Chicu.

Menționăm că în timpul conferinței au ținut discursuri: șefa Direcției generale pentru protecţia drepturilor copilului din cadrul Primăriei Chișinău Tatiana Oboroc, șefa Direcției asistenţă socială Centru Eudochia Parancenco, dar și viceprimara capitalei Angela Cutasevici. La conferința de presă a fost prezent și Vladimir Bolocan, șef-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială.

La scurt timp, ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu a venit cu o reacție pe o rețea de socializare. „Teatrul absurdului: cei care au oferit zero suport cetățenilor în pandemie, cei care și-au bătut joc de persoanele cu dizabilități și Asistenții lor Personali, cei care au lipsit chișinăuienii de compensații pentru căldură atunci când aceștia au avut cel mai mult nevoie de acestea… ne oferă povești despre protecția familiilor și copiilor”, a comunicat Buzu.

A reacționat la declarațiile blocului și deputatul PAS, Radu Marian. „Tot ei au creat în trecut aceste probleme pentru țară, și acum ies și spun că au bagheta magică și le vor rezolva. Cât de ridicoli pot fi”, a scris Marian pe o rețea de socializare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul a votat: Liuba Șova și Nicolae Roșca rămân la CC încă 6 ani. Cum au răspuns, întrebați dacă apără interesele PAS

Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost numiți de Parlament în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată, pe 26 iunie, cu votul a 54 de deputați. Înainte de vot, mai mulți parlamentari le-au adresat întrebări candidaților. Nicolae Roșca și Liuba Șova au fost întrebați în ce măsură procedura de numire va contribui la întărirea imaginii Curții Constituționale, „ținând cont de faptul că patru din șase membri sunt numiți de exponenții partidului de guvernare”, precum și cum explică „faptul că deciziile Curții Constituționale din ultimii ani sunt tot mai des considerate în societate ca fiind asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Deputata neafiliată Olesea Stamate a întrebat-o pe Liuba Șova în ce măsură această procedură de numire „va contribui la întărirea imaginii CC și încrederii cetățenilor în imparțialitatea judecătorilor, ținând cont de faptul că patru din șase jucători constituționali sunt în aceste zile numiți de exponenții partidului de guvernare, mai mult decât atăt – în ultimele luni de mandat parlamentar”.

„Aceste argumente sunt la baza sesizării unui deputat, nu o să-i dau numele aici. (…) Competența puterii legislative de a numi doi judecători este una constituțională. (…) Al doilea aspect, în 2019, actuala componență a fost numită de un parlament, care avea o componență la acea perioadă. Durata de mandat a parlamentului cu durata de mandat de judecător de Curtea constituțională nu coincide. De aceea, numirile din 2019 nu pot fi speculate sau nu pot fi formulate că au avut o tentă politică. (…) Componența Parlamentului din perspectiv conotației politice este apanajul poporului. (…) Eu cred că noi trebuie să avem încredere în popor”, a comunicat Liuba Șova.

Deputata socialistă Ivanna Koksal i-a întrebat pe Liuba Șova și Nicolae Roșca cum explică „faptul că deciziile CC din ultimii ani tot mai des sunt considerate în societate ca și asemănătoare cu interesele politice sau ideologiile partidului de guvernare”.

Liuba Șova a respins declarațiile deputatei și a spus că există o situație în care Înalta Curte, ca urmare a unei sesizări din partea opoziției, a acceptat cererea.

„Curtea Constituțională nu este o echipă de fotbal și nu joacă pentru cineva sau împotriva cuiva. De fiecare dată îmi asum votul când ridic mâna pentru sau împotrivă. N-am votat nicio hotărâre favorabilă vreunui partid. Am votat hotărâri care rezultă din normele constituționale”, a spus la rândul său Nicolae Roșca.

„Ei vin cu fel de fel de aberații, vin să ne provoace, ca să avem dispersări în societate”, a declarat deputatul PAS Ion Babici, ca reacție la mai multe întrebări din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Într-un final, candidatura Liubei Șova a fost susținută de 54 de deputați PAS, iar 15 deputați comuniști și socialiști au votat contra. Doi deputați ai BCS și trei deputați neafiliați nu au participat la vot. Candidatura lui Nicolae Roșca a fost susținută de 54 de deputați PAS, în timp ce 13 deputați BCS au votat contra. Trei deputați BCS și trei deputați neafiliați nu au votat.

Amintim că Liuba Șova și Nicolae Roșca au fost numiți, în 2019, de către Guvern în funcțiile de judecători la Curtea Constituțională. Liuba Șova este jurist și, mai bine de 20 de ani, a fost lector în cadrul catedrei de Drept Constituțional și Drept Administrativ a Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. Nicolae Roșca este doctor în drept, conferențiar universitar și are experiență academică de peste 30 de ani. În perioada anilor 2016 – 2019, Nicolae Roșca a fost șef al Departamentului Drept Privat al Facultății de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională, propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca.

Pe 23 iunie, opt organizații ale societății civile au publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. „Singura instituție care a respectat în continuare principiile transparenței a fost Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat dosarele candidaților și a oferit timp societății pentru a transmite comentarii, prelungind procedura de selecție în contextul existenței unui singur pretendent”, au declarat aceștia.

Pe 24 iunie, Domnica Manole și Sergiu Litvinenco au fost numiți, de către Guvern, judecători la Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: