Istorii

Ce cred oficialii de la Chișinău despre alertele cu bombă, care de trei zile țin în suspans Transnistria

Nicolai Paholinițchii, Stela Untila
| 23 martie, 2022
14:12

Mesaje despre alertă cu bombă în instituții publice din regiunea transnistreană sunt recepționate deja a treia zi la rând. Autorii mesajelor cer eliberarea Transnistriei de „ocupația rusă”. NM a analizat ce se știe despre „bombele” din școlile, centrele comerciale și de la uzina metalurgică din stânga Nistrului și ce cred despre situația creată cei de la Tiraspol și de la Chișinău.

Ce s-a întâmplat

Luni, 21 martie, Ministerul de Interne din Transnistria a anunțat că aproape toate instituțiile de învățământ din Bender, Râbnița, Dubăsari și Camenca au primit mesaje despre dispozitive explozibile instalate în școli.

„Nu vom mai tolera ocupația rusă. Cerem eliberarea Transnistriei de ocupația rusă. În cazul în care solicitările nu vor fi îndeplinite, vom declanșa explozii în școli. Slavă Moldovei. Moarte rușilor”, se menționează în aceste mesaje.

Școala de cadeți de la Tiraspol și universitatea din acest oraș (foto), au primit asemenea mesaje. În total, 58 de instituții de învățământ au primit astfel de mesaje numai în ziua de luni. Dispozitivele explozibile nu au fost depistate nicăieri.

Cu toate acestea, administrația regiunii transnistrene a decis să transfere toate școlile în regim online. Ce-i drept, elevii din regiune vor avea vacanță chiar de săptămâna viitoare.

În ziua următoare, pe 22 martie, pe poșta administrației publice Râbnița a parvenit un mesaj despre dispozitive explozibile instalate în două centre comerciale din localitate: „Lux” și „Elit”. De data aceasta, autorii mesajelor nu au înaintat niciun fel de revendicări.

Seria alertelor false cu bombă continuă în Transnistria pentru a treia zi consecutiv. Încă două amenințări au fost expediate pe 22 și 23 martie. De această dată, autorii au indicat că obiectele explozive sunt amplasate la Uzina metalurgică din Râbnița și în două magazine. Niciunul dintre mesaje nu s-a adeverit.

„Acestea au fost trimise la adresa electronică a administrației de stat din Râbnița. Una dintre ele a fost expediată în seara de 22 martie, în jurul orei 21:00. Autorii au indicat că a fost minat teritoriul uzinei metalurgice. Un alt mesaj a parvenit miercuri, 23 martie, la ora 7:30. De această dată, în scrisoare scrie că obiectele explozive sunt plasate în clădirile a două magazine: Baikal și Masterok. La fața locului au intervenit specialiștii, care au verificat clădirile și teritoriile adiacente. Niciunul dintre mesajele primite în ultimele zile nu s-a confirmat”, au menționat reprezentanții așa numitului „Minister de Interne” din regiunea transnistreană.

Cum este comentată această situație la Tiraspol și la Chișinău

Comentând această situație pe rețelele de socializare, Vadim Krasnoselski, liderul regiunii transnistrene, a menționat că, de regulă, autorii unor astfel de mesaje se află în afara Transnistriei.

„Experiența recentă a demonstrat că adesea, autorii mesajelor despre presupusa minare a spațiilor publice și a instituțiilor sociale se află departe de hotarele țării. De data aceasta, „declanșatorii” au decis să adauge politică în jocurile lor. Nu vom permite să semănăm discordie etnică”, a scris Krasnoselski, îndemnând la calm locuitorii din regiune.

Nu am reușit să obținem un comentariu detaliat de la serviciul de presă al liderului regiunii: la momentul publicării acestui articol, nu au răspuns la solicitarea NM.

Nici cei de la MAI din Transnistria nu au comentat situația, remarcând că toată informația există pe site-ul ministerului.

Cei de la Biroul pentru Reintegrare din Moldova au numit această situație „o provocare evidentă, menită să răspândească panică și să creeze ură și controverse în societate”.

„Condamnăm cu fermitate acțiunile de acest gen, mai ales că au fost vizați copiii. Și sperăm că făptații vor fi găsiți și trași la răspundere conform legii”, au menționat pentru NM cei de la Biroul pentru Reintegrare.

Aceștia au adăugat că au fost informate autoritățile de stat care ar trebui să se ocupe de identificarea autorilor mesajelor respective.

Și Vladimir Iastrebceak, fostul ministru de interne al regiunii transnistrene, și-a expus aceeași opinie. Într-o discuție cu NM, acesta a numit mesajele „o provocare politică”.

„Îmi este greu să cred că ar fi o glumă banală. Este mai degrabă o provocare politică îndreptată spre o anumită destabilizare. Acest lucru creează nervozitate în societate, ceea ce era și de așteptat”, consideră Iastrebceak.

El consideră că este vorba despre „o nouă tentativă de destabilizare a situației din Transnistria”.

„Situația stabilă din Transnistria provoacă anumite emoții pentru cineva. Cu atât mai mult că atenția mai multor regiuni și structuri este concentrată acum asupra acestui teritoriu. E greu de spus, cine anume ar putea sta [în spatele acestei provocări]. Iar să faci acum niște presupuneri e ca și cum ai ghici. Și nu va fi mare folos pentru cineva. Este necesară o investigație calmă. Există o componentă clară a infracțiunii – mesaj fals despre un act de terorism. Trebuie de căutat, cine ar putea să facă acest lucru din punct de vedere tehnic”, consideră expertul.

Știri similare

Viață

Restricții de circulație în centrul Chișinăului: care este traseul troleibuzelor și autobuzelor

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Criza din martie a arătat cât de mult contează solidaritatea”: Sandu și Munteanu, de Ziua Nistrului

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
14:17

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.

Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.

Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.

În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.

„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.

***

Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.

Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.