rise.md

Mitropolia Moldovei va contesta decizia judecătorilor. Reacție la anunțul Mitropoliei Basarabiei despre victorie

Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat că va depune un recurs împotriva hotărârii pronunțate pe 25 noiembrie de Curtea de Apel Centru. Mitropolia a declarat că decizia a vizat „un singur bun imobil” și nu 800, așa cum a raportat Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Totodată, instituția a spus că anterior Curtea de Apel Chișinău a decis anularea, dar nu a declarat nul contractul de dare în folosință gratuită semnat în 2003 între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei, decizie în baza căreia Mitropolia Basarabiei a depus ulterior o cerere în instanță. „Or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție”, a adăugat mitropolia.

Mitropolia a declarat că, pe 25 noiembrie, Curtea de Apel Centru a respins apelul depus de instituția publică „Cadastrul Bunurilor Imobile” împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău. Aceasta din urmă, potrivit Mitropoliei Moldovei, admisese cererea Mitropoliei Basarabiei de anulare a unor hotărâri prin care se refuzase înregistrarea unei decizii a Curții de Apel Chișinău din 2023.

„Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost bazată pe Decizia Curții de Apel Chișinău din 05.04.2023 prin care a fost anulat (și nu declarat nul) Contractul de colaborare privind protecția și utilizarea monumentelor ecleziastice de istorie și cultură din 04.01.2003 între R. Moldova (prin Ministerul Culturii) și Mitropolia Moldovei – care nu este irevocabilă inclusiv la data acestei Expuneri – or cauza este în examinare în recurs și nu există până la moment o decizie a Curții Supreme de Justiție pe litigiul respectiv inițiat în a. 2010 de Mitropolia Basarabiei”, a declarat Mitropolia Moldovei. Aceasta a mai spus că „decizia Curții de Apel din 05.04.2023 nu a dispus rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de folosință a Mitropoliei Moldovei”.

Potrivit Mitropoliei Moldovei, cererea Mitropoliei Basarabiei s-a referit la un singur bun imobil și nu la 800. Conform sursei citate este vorba de clădirea și terenul bisericii Sfântul Arhanghel Mihail din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni.

La fel, conform Mitropoliei Moldovei, „cererea Mitropoliei Basarabiei nu a fost depusă contra Mitropoliei Moldovei – respectiv Mitropolia Moldovei nu a figurat ca pârât în proces”. „Cererea Mitropoliei Basarabiei a fost depusă în procedură incorectă cu încălcarea competenței și procedurii – or, conform art. 331 alin. 6 al Codului Civil al R. Moldova – (6) În cazul în care în temeiul actului juridic nul sau anulat s-a dobîndit un drept prin înregistrarea într-un registru de publicitate prevăzut de lege, iar titularul în folosul căruia este înregistrat dreptul nu își dă consimțămîntul la radiere, dreptul dobîndit se radiază doar pe calea acțiunii în rectificare. Astfel, odată ce cererea Mitropoliei Basarabiei era îndreptată spre preluarea de la Mitropolia Moldovei a unui drept înregistrat în Registrul bunurilor imobile – aceasta putea fi înaintată și examinată exclusiv în ordinea procedurii civile – și urma să fie depusă contra Mitropoliei Moldovei și nu a I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile / ASP RM”, a declarat mitropolia.

Aceasta a mai spus că, „în pofida celor expuse, prima instanță a primit spre examinare și a admis acțiunea Mitropoliei Basarabiei, iar Curtea de Apel Centru a menținut hotărârea – situație în care Mitropolia Moldovei va depune recurs”.

***

Pe 25 noiembrie, avocatul Mitropoliei Basarabiei, Iulian Rusanovschi, a anunțat că Mitropolia Basarabiei a câștigat un nou dosar împotriva Mitropoliei Moldovei și a instituției publice Cadastrul Bunurilor Imobile. Potrivit avocatului, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul instituției publice și a menținut decizia Judecătoriei Chișinău, care obligă Cadastrul să accepte cererile Mitropoliei Basarabiei „de radiere a pretinsului drept de folosință al Mitropoliei Moldovei asupra celor peste 800 de biserici cu statut de monument istoric din R. Moldova”. 

Potrivit avocatului, litigiul a apărut când biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a aderat la Mitropolia Basarabiei, iar preotul Teodor Pelin și Mitropolia au cerut cadastrului să radieze pretinsul „drept de folosință” al Mitropoliei Moldovei asupra bisericii. Cererea s-a bazat pe Decizia Curții de Apel Chișinău din iunie 2023, care a declarat nul contractul de dare în folosință gratuită semnat în 2003 între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei, a adăugat avocatul. Potrivit apărătorului, Cadastrul Bunurilor Imobile solicita consimțământul Mitropoliei Moldovei pentru radiere. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu văd cum ar fi o lacună legislativă”. Șeful PA, despre fuga condamnaților în regiunea transnistreană

Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, nu vede o lacună în legislație în cazul condamnaților care fug de justiție în regiunea transnistreană. „Problema este de regiunea transnistreană”, a menționat Dumbravan. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 5 ianuarie a emisiunii „În context” de la Moldova 1.

În timpul emisiunii, șeful Procuraturii Anticorupție a fost întrebat dacă vede o lacună în legislație în contextul persoanelor care se eschivează de la pedeapsă și care, potrivit datelor autorităților, se ascund în regiunea transnistreană sau au părăsit țara prin această regiune.

„Avem regiunea transnistreană, care nu este controlată de către autoritățile de stat ale Republicii Moldova – aici este o etapă sau o lacună de care beneficiază unii inculpați. (…) Când părăsesc Republica Moldova, preponderent o părăsesc prin regiunea transnistreană”, a comunicat Dumbravan.

Șeful Procuraturii Anticorupție a adăugat că persoanele nu pot părăsi hotarele țării prin posturile controlate de către Republica Moldova. „Când sunt aplicate măsuri preventive, chiar și non-privative de libertate precum obligarea de a nu părăsi țara sau obligarea de a nu părăsi localitatea, procurorii și instanța de judecată întreprind măsuri și prin încheieri sau prin ordonanțe se pune consemn la frontieră, deci electronic. Faptul dat este vizibil și aceste persoane nu pot părăsi hotarele Republicii Moldova prin posturile vamale sau ale poliției de frontieră, controlate de către Republica Moldova. Nu văd probleme în sensul în care se raportează plecarea, fiindcă nu este posibilă așa plecare sau ieșirea peste hotare prin aceste posturi controlate de organele de drept ale Republicii Moldova. Problema este de regiunea transnistreană”, a menționat Marcel Dumbravan.

În continuare, șeful Procuraturii Anticorupție s-a referit la procesul care precede pronunțarea unei sentințe. „Învinuiții/inculpații care se prezintă în instanța de judecată, de regulă, o fac în felul următor: ca să nu le fie aplicată o măsură preventivă și în cazul în care lipsesc aceste temeiuri de a aplica o măsură preventivă, ei se prezintă în instanța de judecată de fiecare dată la examinarea cazului, iar pronunțarea sentinței de judecată într-un final instanța o poate pronunța și în lipsa părților în judecată. Nu văd cum ar fi o lacună legislativă, mai mult ar putea fi vorba despre regiunea necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, de care am văzut că în ultimul timp beneficiază inculpații/criminalii care părăsesc pe acolo țara și se eschivează de la răspundere”, a spus Dumbravan.

***

Pe 30 decembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului „îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței”. Solicitarea a venit la câteva zile după ce, potrivit datelor autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, a ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Autoritățile declara inițial că cei doi s-ar ascunde în regiunea din stânga Nistrului. Pe 29 decembrie, șeful IGP a spus că una din versiunile examinate de poliție este că Nesterovschi și Lozovan ar fi părăsit regiunea transnistreană și ar fi ajuns în Federația Rusă. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: