Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”
Full Article 12 minutes read

Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”

Acum patru ani, la 26 august 2017, în izolatorul din Chișinău a decedat Andrei Braguța. Avea 31 de ani. A fost plasat în arest preventiv după ce l-au reținut în trafic din cauza depășirii limitei de viteză. În izolator, cu acordul tacit al gardienilor, a fost maltratat de colegii săi de celulă, apoi a stat o noapte întreagă pe podeaua de beton. Pneumonia a fost indicată drept cauză oficială a decesului. Apărătorii drepturilor omului au numit decesul lui Braguța „o sentință sistemului”. NM prezintă, ce s-a întâmplat cu „dosarul Braguța” în acești ani și de ce o magistrată și-a expus o opinie separată în acest caz.

Ce se știe despre dosarul Braguța

Andrei Braguța a fost reținut la 15 august 2017, lângă Orhei, din cauza că a depășit limita de viteză. Polițiștii susțin că Braguța a fost agresiv în cu agenții de patrulare, de aceea a fost reținut și transportat la Chișinău. Mai întâi a fost dus la Inspectoratul de Poliție Ciocana, iar câteva ore mai târziu, în izolatorul de pe strada Tighina.

Ion Braguța, tatăl lui Andrei Braguța, a comunicat în instanță că le-a spus polițiștilor la Inspectoratul Ciocana că fiul său se află la evidența Clinicii de psihiatrie din Bălți și că nu poate fi arestat. Ion Braguța a menționat că atunci când polițiștii l-au adus pe fiul său, acesta era dezbrăcat până la brâu, iar gura – acoperită cu un ștergar.

În prima noapte după ce a fost reținut, Braguța a fost maltratat de patru colegi de celulă. La 18 august, Judecătoria Ciocana a aprobat cererea procurorilor privind arestul preventiv al lui Braguța și transferarea acestuia la penitenciarul nr. 13. În pofida deciziei de judecată, Braguța a fost lăsat în izolatorul de pe strada Tighina, 6.

Ultima oară când Ion Braguța și-a văzut fiul în viață a fost înainte de ședința de judecată din 22 august. Bărbatul susține că în ziua în care a venit în izolator, medicul l-a avertizat că „își face griji pentru viața fiului acestuia”. Braguța a mai spus că fiul său era într-un halat alb, iar pe față – o mască medicală, cu ajutorul căreia au încercat să ascundă numeroase hematoame.

La ședința de judecată din 22 august, judecătorul a aprobat cererea procurorilor prin care Andrei Braguța urma să fie internat la spitalul de psihiatrie, dar, din motive necunoscute, acest lucru nu s-a făcut. În seara de 23 august, acesta a fost transportat pentru examinare la spitalul de pe str. Korolenko, iar în dimineața de 24 august – la penitenciarul nr. 13. De notat că la spital, medicii nici nu au reușit să-l examineze și nu i-au prescris tratament. Potrivit unei informații oficiale a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Braguța a decedat din cauza unei bronhopneumonii, la 26 august, în spitalul pe lângă penitenciarul nr. 16.

Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”

Cine și cum (nu) a fost pedepsit

Istoria lui Braguța a devenit publică la 30 august 2017, după ce unele instituții de presă au comunicat despre cele întâmplate. Inițial, autoritățile afirmau că Braguța a fost ținut în arest timp de două zile, iar după aceasta s-a aflat în spitalul de psihiatrie. Apoi au anunțat că el a decedat în spitalul pe lângă penitenciarul nr. 16.

După decesul lui Braguța, au fost deschise trei dosare penale. Primul – împotriva a patru colegi de celulă care l-au maltratat pe Braguța și împotriva a trei gardieni care au urmărit cele întâmplate și nu au încercat să pună capăt bătăilor. Cel de-al doilea – împotriva altor 13 gardieni și polițiști care l-au supravegheat pe Braguța, iar cel de-al treilea – împotriva a doi medici care nu i-au acordat ajutor.

Dosarul gardienilor și al colegilor de celulă

În primul dosar penal (NM are la dispoziție o copie a sentinței), aveau statut de acuzat patru colegi de celulă de-ai lui Braguța: Dumitru Tabureanu, Adrian Gogu, Stanislav Mircea și Andrei Bologan. Aceștia au fost acuzați în baza a două articole ale CP: art. 152 „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită de două sau mai multe persoane” și art. 1661 „tortură, tratament inuman sau degradant” (părțile a, b, c, d).

Partea acuzației a demonstrat că la 16 august, Tabureanu, Gogu, Mircea și Bologan l-au torturat pe Braguța de la ora 4 până la ora 7 dimineața. La fel, acuzația susținea că, aceștia au acționat „cu acordul tacit al gardienilor”. La rândul lor, inculpații au declarat că Braguța a avut un comportament agresiv și neadecvat și că i-a amenințat. Fiecare dintre aceștia a menționat în instanță că a fost nevoit să se apere de Braguța. Inculpații au mai spus că în noaptea de 15 spre 16 august, au chemat gardienii și au cerut ca Braguța să fie transferat în altă celulă, însă rugămințile lor au rămas fără răspuns.

Și un grup de polițiști – Igor Orbu, Aureliu Șapteboi și Aurel Isac, care au urmărit tortura – a fost acuzat în baza art. 166 (1) „tortură, tratament inuman sau degradant” (părțile a, b, c, d). Într-unul dintre capetele de acuzare, se menționa că polițiștii nu numai că nu au împiedicat torturarea lui Braguța, dar și și-au dat „acordul tacit” pentru maltratarea acestuia de către colegii de celulă. În cel de-al doilea capăt de acuzare se menționa că la 19-20 august, în timpul serviciului, doi dintre acești trei gardieni au ignorat faptul că Braguța s-a aflat pe podeaua de beton, dezbrăcat. Acest lucru i-a provocat pneumonia.

Acest caz a fost examinat de un complet de judecători constituit din Ghenadie Pavliuc, Grigore Manole și Maria Frunze. Decizia în acest dosar a fost emisă la 19 iulie 2019. Colegii de celulă ai lui Braguța au fost achitați pentru tortură, dar au fost declarați vinovați de cauzarea leziunilor corporale medii. Astfel, Tabureanu a fost condamnat la cinci ani privațiune de libertate, iar Gogu, Mircea și Bologan – la cinci ani cu suspendare.

Și polițiștii Orbu, Șapteboi și Isac au fost achitați în primul capăt de acuzare despre tortură. Judecătorii și-au motivat decizia prin faptul că se îndoiesc că gardienii și-au dat „acordul tacit pentru tortură”. Magistrații au subliniat în textul sentinței că din înregistrările video din celula închisorii se vede că Braguța „îi împiedica pe colegii de celulă să doarmă”, iar aceștia „au încercat să-l ignore”.

Potrivit versiunii judecătorilor, polițiștii au fost justificați prin faptul că în timpul nopții, au intrat de câteva ori în celula în care era Braguța. La fel, magistrații au considerat îndoielnice afirmațiile unui martor care ar fi auzit că gardienii spuneau că le-au adus „un pasager neadecvat” pe care „alți deținuți îl vor pune la loc”.

Judecătorii au numit „imaginare” afrmațiile procurorului „despre acordul tacit”, reamintind totodată că victima „a dat dovadă de un comportament amoral”.

Magistrații au calificat drept tortură ignorarea de către gardienii Orbu, Șapteboi și Isac a faptului că în noaptea de 19 spre 20 august, Braguța a stat o zi întreagă pe podeaua de beton, iar în celula sa nu era nici îmbrăcăminte, nici plapumă, nici saltea. Astfel, Orbu a fost condamnat la patru ani privațiune de libertate, Șapteboi – la trei ani cu suspendare, iar Isac a fost achitat.

Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”

NewsMaker

Opinie separată

Judecătoarea Maria Frunze nu a fost de acord cu decizia instanței și a scris o opinie separată. Frunze consideră că toți gardienii trebuiau să fie pedepsiți cu închisoarea cu executare. „Comportamentul victimei nu poate justifica niciodată un comportament interzis [față de ea]”, a menționat Frunze. Magistrata a remarcat că medicii au confirmat polițiștilor faptul că Braguța suferea de o boală psihică, dar acest lucru „a fost ignorat”. Judecătoarea a subliniat că „statul este obligat să asigure condiții normale de întreținere pentru cei care se află în detenție”. „Dacă este vorba despre persoane cu boli psihice, nu este suficient ca acestea să fie pur și simplu examinate și diagnosticate. Este necesar să le fie asigurat tratament și asistență medicală”, a scris Frunze în opinia separată.

Drept exemplu, ea a citat una dintre deciziile CEDO în care se menționează că „reținerea unei persoane cu dereglări psihice este considerată legală doar dacă aceasta va fi plasată în spital sau în clinică”. La fel, magistrata a remarcat că regulamentul intern al MAI din Moldova prevede faptul că cei care se află pentru prima dată în arest preventiv ar trebui să fie ținuți separat de recidiviști. Frunze a subliniat faptul că potrivit Codulului executiv, în cazuri excepționale, persoana reținută poate fi plasată într-o încăpere separată.

Judecătoarea a mai menționat că, potrivit declarațiilor lui Eduard Iarmenco, șeful izolatorului, instrucțiunile interne prevăd faptul că un deținut maltratat trebuie scos de urgență din celulă, trebuie apelat grupul operativ al Inspectoratului de Poliție, sesizat procurorul de serviciu de la Procuratura Chișinău. Magistrata a subliniat că în situația lui Braguța, gardienii au ignorat aceste instrucțiuni.

Frunze a mai remarcat că nu contează, în ce mod gardienii și-au dat acordul pentru maltratarea lui Braguța: prin cuvinte sau prin tăcere. Judecătoarea a precizat că toți cei patru colegi de celulă ai lui Braguța știau unde se află camerele video prin care gardienii îi urmăresc. Magistrata a considerat că, observând că gardienii nu intervin în bătaie, deținuții au ajuns la concluzia că acțiunile lor au fost aprobate. Astfel, în opinia judecătoarei, toți inculpații sunt vinovați de tortură și trebuie să fie pedepsiți cu închisoarea cu executare.

După ce a fost pronunțată sentința în acest dosar, avocații familiei victimei au contestat-o la Curtea de Apel. Din luna septembrie 2019 până în luna august 2021, CA nu a organizat nicio ședință de lucru în acest caz.

Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”

Максим Андреев, NewsMaker

Dosarul celor 13 polițiști și dosarul medicilor

Gardianul Igor Orbu a declarat în instanță că a primit dispoziția de a-l plasa pe Braguța într-o celulă în care se aflau patru deținuți de la șeful-adjunct al izolatorului, Alexandr Cuflic. Orbu a remarcat că Cuflic a dat o asemenea indicație „pentru ca astfel, [Braguța] să poată fi îngrijit”. Orbu a mai spus că mai târziu, a aflat că la 16 august, Braguța a fost maltratat. Cu toate acestea, susține Orbu, el i-a propus lui Cuflic ca Braguța să fie transferat în altă cameră. Însă Cuflic a spus ca Braguța să fie lăsat în aceeași celulă, a mai menționat Orbu.

Orbu a mai spus că la 19 august, când a intrat în tură, Braguța era deja într-o celulă izolată în care nu era nici saltea, nici plapumă, iar el era culcat pe podea, dezbrăcat. Potrivit afirmațiilor lui Orbu, Șapteboi a cerut de la Cuflic încă o plapumă și o saltea pentru Braguța, dar Cuflic a spus că „acest lucru nu-l privește”.

De notat că dosarul lui Cuflic a fost examinat de rând cu dosarul altor 12 polițiști care au fost acuzați de maltratarea lui Braguța. La 4 iunie 2020, Judecătoria sectorului Buiucani a emis o decizie în acest caz. Cuflic s-a ales cu patru ani de închisoare cu executare, alți trei șefi de tură – câte trei ani și jumătate cu suspendare. Avocații familiei victimei intenționează să conteste și această decizie la Curtea de Apel.

Instanța primară examinează încă din anul 2018 dosarul celor doi medici care nu i-au acordat asistență lui Braguța. Până acum, nu există o decizie în acest caz.

 „Aventurile” judecătorului și ale procurorului

Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”

tv8.md (În imagine: Andrei Braguța și Ion Filimon)

După ce cazul lui Braguța a devenit public, au fost inițiate cauze disciplinare pe numele procurorului Ion Filimon și a judecătorului Iurie Obadă, din cauza cărora Braguța a fost plasat în arest, în pofida stării psihice grave. În urma verificărilor, cei doi au fost concediați, dar și Obadă, și Filimon încearcă să revină în sistem. Obadă a contestat demiterea sa la Curtea de Apel. La una dintre ședințele de judecată, acesta a declarat că în dosarul lui Braguța nu a văzut o altă soluție în afară de arest, chiar dacă știa că această măsură este ilegală. Întrebat de ce nu a insistat atunci asupra spitalizării lui Braguța, judecătorul Obadă a declarat că nu a primit o asemenea solicitare.

„Nu știam că el suferă de vreo boală [psihică]. Când l-am văzut la ședință, mi-am dat seama că e nebun. Am indicat în avizul meu că acesta era neadecvat, lovea cu picioarele în ușă, ferestre, era dezbrăcat. Procurorul trebuia să se adreseze cu o cerere pentru ca [Braguța] să fie plasat în secția de psihiatrie”, a spus Obadă. Următoarea ședință în acest dosar va avea loc la 27 septembrie 2021.

Și dosarul procurorului Filimon este examinat la Curtea de Apel Chișinău. Următoarea ședință în acest caz va avea loc la 13 septembrie.

Braguța e mort, sistemul e viu. Ce s-a schimbat în 4 ani după „crima aprobată”

Olga Gnatcova

***

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: