luju.ro

Bucureștiul și Chișinăul, din nou în ședință comună. Comisiile parlamentare juridice își dau întâlnire la Chișinău

Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova se va convoca în ședință comună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a Parlamentului României. Reuniunea va avea loc pe 23 martie 2023, la Chișinău.

O delegație a Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților a Parlamentului României, condusă de președinta comisiei Laura Vicol, se va afla în perioada 22 – 24 martie în vizită la Chișinău.

„Membrii delegației vor avea o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu”, comunică reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

Agenda vizitei mai include întrevederi cu membrii Comisiei politică externă și integrare europeană, ai Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică și ai Grupului parlamentar de prietenie cu România.

Totodată, parlamentarii români se vor întâlni cu ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru.

Potrivit reprezentanților Parlamentului moldovean, în cadrul întrevederilor vor fi abordate subiecte de actualitate, printre care reforma justiției și parcursul european al țării noastre.

***

Amintim că pe 11 februarie 2022, la Chișinău, a avut loc ședința comună a Guvernelor Republicii Moldova și României. Iar pe 18 iunie 2022, Parlamentul României şi cel al Republicii Moldova s-au reunit într-o şedinţă comună la Chişinău. Aceasta a avut loc la o zi după ce Comisia Europeană a recomandat ca Moldova să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE. La eveniment a participat și președinta Maia Sandu.

De menționat că membrii Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova au avut o ședință comună cu membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României și în ianuarie 2023, în județul Argeș din România.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zona.media

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: