Facebook/Iv Ceban

Bugetul municipal Chișinău, aprobat în două lecturi. Ce prevede documentul?

Consiliul municipal Chișinău a aprobat pe 29 decembrie politica bugetar – fiscală a autorităților locale pentru anul 2021. De asemenea, a fost votat în două lecturi Bugetul municipal Chișinău pe anul 2021. Proiectul de buget a fost susținut de 27 de consilieri municipali.

Principalul document economic al municipiului Chișinău pe anul 2021 prevede venituri în sumă de 4,74 miliarde de lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 miliarde lei și cheltuieli în sumă de 6,28 miliarde de lei. Soldul bugetar (deficit) – în sumă de 1,53 miliarde de lei.

În ceea ce privește politica bugetar-fiscală, primarul general, Ion Ceban, a declarat că modificările erau necesare, deoarece unele taxe locale nu au fost ajustate din anul 2004. „Am decis că venim cu o politică fiscală locală multianuală și aici ar fi bine să ajustăm taxele la rata inflației, chiar dacă unele aspecte sunt nepopulare”, a precizat edilul.

Taxa pentru salubrizare, nou introdusă, administrată corect, ar urma să genereze venit la bugetul municipal de cca 100 de milioane de lei. „Ne propunem ca aceste taxe să fie cu destinație specială, astfel ca toți acești bani să fie direcționați pentru reabilitarea curților blocurilor de locuințe: amenajarea teritoriului aferent, reparația acoperișurilor, a scărilor, a ușilor de la intrare în bloc, a geamurilor, dar și carosabilul, trotuarele”, a subliniat Ion Ceban.

Astfel, începând cu anul viitor, pe teritoriul municipiului Chișinău se propune introducerea taxei pentru salubrizare, care este prevăzută în Codul Fiscal, însă deocamdată nu a fost aplicată pe teritoriul capitalei. De asemenea, un șir de taxe locale urmează a fi ajustate la rata inflației. Printre acestea sunt: taxa pentru piață, pentru dispozitivele publicitare, pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru parcare etc.

Cu referire la cotele taxelor pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători în raza municipiului Chișinău, pentru fiecare autovehicul (microbuz, autobuz), s-a stabilit că acestea se mențin la nivelul anului 2020.

Totodată, e de menționat că în cazul sistării activității agenților economici de către Comisia pentru situații excepționale a Republicii Moldova, în legătură cu declararea situației excepționale de COVID-19, pe perioada sistării activității, subiecții impunerii se scutesc de plata taxei de piață, taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii și taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele regulate municipale.

Odată cu modificarea taxelor, autoritățile locale au luat în calcul situația persoanelor și familiilor social dezavantajate (persoanele în etate și cele cu nevoi speciale, familiile cu mulți copii și cu venituri mici), pentru care vor fi prevăzute ajutoare sau scutiri.

Taxele locale și cotele concrete ale acestora se pun în aplicare începând din 1 ianuarie 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: