Andrei Mardari / NewsMaker

Bugetul Republicii Moldova 2025. Mai puțin pentru protecție socială și economie; mai mult pentru securitate și educație

Veniturile și cheltuielile bugetului de stat al Republicii Moldova pentru anul 2025 vor crește cu aproximativ 8%, însă cheltuielile pentru protecția socială și economie vor scădea, în timp ce alocările pentru securitate și educație vor crește. Acestea sunt prevederile proiectului legii bugetului aprobat de Guvern. NM vă explică cine va beneficia de creșteri salariale, ce sume sunt planificate pentru compensații și pe ce se vor baza veniturile bugetare.

Proiectul bugetului pentru anul viitor a fost aprobat de Guvern în cadrul ședinței din 4 decembrie. Conform documentului, veniturile bugetului de stat vor constitui 71,5 miliarde lei, cheltuielile — 85,4 miliarde lei, iar deficitul — 13,9 miliarde lei.

Veniturile Bugetului Național vor fi de 119,3 miliarde lei, adică cu 8,7% mai mult decât în acest an, iar cheltuielile vor fi de 133,3 miliarde lei, în creștere cu 7,7% față de acest an. Deficitul va crește cu doar 0,5%, ajungând la 14,09 miliarde lei (Bugetul Național include bugetul de stat, bugetele de asigurări sociale și medicale, precum și bugetele locale).

Este de remarcat faptul că Guvernul trebuia să aprobe bugetul săptămâna trecută, dar a amânat examinarea acestuia din cauza majorării tarifelor pentru gaze.

Cum vor fi cheltuiți banii?

Principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat sunt următoarele:

  • Protecția socială — 20,7 miliarde lei
  • Educație — 19,5 miliarde lei
  • Sănătate — 9,2 miliarde lei
  • Cheltuieli legate de economie — 9,2 miliarde lei
  • Ordine publică și securitate națională — 7,9 miliarde lei
  • Apărare — 1,8 miliarde lei
  • Cultură — 1,6 miliarde lei
  • Cheltuieli generale — 13,6 miliarde lei.

Astfel, anul viitor, cheltuielile pentru protecția socială vor scădea cu 544 milioane de lei comparativ cu acest an, iar cheltuielile pentru economie cu 4,8 milioane lei. În schimb, cheltuielile generale vor crește cu 1,5 miliarde lei, cele pentru educație cu 1,3 miliarde lei, iar cele pentru securitatea publică cu 714 milioane lei.

Deși înregistrează o scădere de 0,5 milioane lei, protecția socială rămâne cea mai mare categorie de cheltuieli. Guvernul propune, printre altele, majorarea cu 15% a salariilor personalului medical, iar salariile profesorilor și ale unor angajați din structurile de forță vor crește cu 9%.

Pensia minimă pentru limită de vârstă, conform planurilor Guvernului, va fi de 3.300 lei începând cu 1 mai 2025. Salariul minim în sectorul bugetar va crește cu 10%, ajungând la 5.500 lei, iar coeficientul de bază pentru calcularea salariilor va crește cu 5%, de la 2.100 la 2.200 lei (conform legii, salariile bugetarilor sunt calculate pe baza coeficientului de bază, ținând cont de vechime, categorie și alți indicatori).

De asemenea, coeficientul de bază va crește pentru angajații din medicina legală și pentru unele agenții guvernamentale — de la 2.100 la 2.500 lei, iar pentru personalul Curții Constituționale, Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție și Consiliului Superior al Procurorilor — de la 2.500 la 2.850 lei.

Cheltuielile pentru sectorul transporturilor vor fi de 4,1 miliarde lei, dintre care 2,6 miliarde lei vor fi direcționate către Fondul Rutier. Cheltuielile pentru agricultură sunt planificate la 3,1 miliarde lei, iar pentru sectorul energetic — 486 milioane lei, dintre care 312,1 milioane lei vor fi utilizate pentru sporirea eficienței energetice a sectorului rezidențial.

Bugetul companiei publice Teleradio-Moldova va fi de 211 milioane de lei, iar bugetul Fondului de Subvenționare a Presei va constitui 5,5 milioane lei.

Pentru compensațiile acordate cetățenilor în sezonul rece vor fi alocate 1,4 miliarde de lei, sumă majorată cu 300 de milioane de lei după creșterea tarifelor pentru gaze.

Pe ce se vor baza veniturile

În structura bugetului de stat, 93% dintre venituri (66,4 miliarde lei) vor proveni din taxe și impozite, care se estimează că vor crește cu 8,7%. În cadrul acestora: 76,3% reprezintă taxe și impozite pe bunuri și servicii, 19,1% provin din impozitele pe venit, 4,2% din taxe și impozite legate de comerțul exterior, 0,1% din impozitele pe proprietate.

Moldova va primi, de asemenea, 1,2 miliarde lei sub formă de granturi, iar alte venituri vor însuma 3,9 miliarde lei.

Previziuni economice

Bugetul include și prognoze ale principalilor indicatori macroeconomici. Astfel, Guvernul prevede pentru anul 2025 o creștere a PIB-ului de 2,5%-3% și o inflație de 5%.

Se estimează că producția agricolă va crește cu 1,5%, datorită sectorului zootehnic, iar industria va înregistra o creștere de 3%. Aceste creșteri sunt explicate prin cererea internă și externă mai mare pentru produsele industriale, sporirea productivității și investițiile externe.

Sectorul construcțiilor ar urma să crească cu 3%, datorită cererii interne pentru imobiliare și condițiilor avantajoase de creditare. Sectorul serviciilor se preconizează că va înregistra o creștere de 3,4%, iar consumul intern va crește cu 3%.

Salariul mediu pentru anul viitor este estimat la 16.100 lei, iar până în 2027 se așteaptă o creștere a acestuia până la 19.500 lei. Astfel, creșterea salariului în 2025 va fi de 12,6% în termeni nominali și de 7,6% în termeni reali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: