voennoedelo.com

UPDATE Șeful delegației transnistrene la CUC: S-a tras pe teritoriul Ucrainei, nu la Cobasna

Mai multe canale de Telegram care reflectează situația din regiunea transnistreană anunță că în apropierea depozitului de muniții din satul Cobasna s-au produs focuri de arme. Din primele informații, nu sunt victime. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol deocamdată nu au comentat situația.

UPDATE (10:37) Șeful delegației transnistrene la CUC Oleg Beleakov a declarat pentru NM că, în prezent, situația la Cobasna este calmă. „A fost un singur foc de armă pe teritoriul Ucrainei. Acum acolo nu se întîmplă nimic”, a spus Beleakov. Acesta nu a putut să ne ofere detalii despre cine a tras și în ce direcție.

UPDATE (10:21) Reprezentantul regiunii transnistrene în Comisia Unificată de Control (CUC) a negat informația privind focuri de armă în regiunea satului Cobasna, scrie agenția rusă TASS.

Depozitul se află în satul Cobasna, situat în raionul Rîbnița. Acesta a apărut în anii 1940. Cea mai mare parte a muniției a fost adusă acolo după retragerea trupelor sovietice din fosta Republica Democrată Germană (RDG), Cehoslovacia și alte țări europene. Depozitul este păzit de către trupele rusești de menținere a păcii, care rămân în regiune de 30 de ani, în pofida apelurilor Chișinăului la retragerea acestora.

Acum, conform diferitelor estimări, în depozit ar putea exista între 19.000 și 21.500 de tone de muniție: obuze, bombe, mine, grenade, cartușe. O explozie la un depozit de aprovizionare din Cobasna poate fi comparată cu detonarea unei bombe nucleare de 10 kilotone. Se estimează că aproximativ 57% din provizii sunt în întârziere pentru utilizare și transport.

Autoritățile de la Chișinăul au solicitat în repetate rânduri Federației Ruse să distrugă munițiile din acest depozit. O adresare în acest sens a fost enunțată de către președinta R. Moldova Maia Sandu și în septembrie 2021, în cadrul discursului susținut în plenul Adunării Generale a ONU.

***

În ultimele zile, în regiunea transnistreană au avut loc mai multe explozii. Pe 25 aprilie,  persoane neidentificate au efectuat împușcături dintr-un aruncător de grenade asupra sediului așa-numitei structuri de securitate din regiunea transnistreană. Nu au fost înregistrate victime sau persoane rănite. Așa-numitul „Minister al Afacerilor Interne” de la Tiraspol a anunțat că explozia s-a produs în jurul orei 17:00 și a fost sparte geamurile de la etajele superioare ale clădirii responsabile de securitatea regiunii, dar și ale unui bloc din apropiere. La fața locului au intervenit miliția locală, pompierii și medicii de la ambulanță.

În dimineața de 26 aprilie, așa-numitul „Minister de Interne” de la Tiraspol a anunțat că în raionul Grigoriopol s-au produs două explozii: prima la 6:40, cea de-a doua la 7:05. La fața locului au intervenit miliția și pompierii. Deflagrațiile au avut loc pe teritoriul centrului teleradio „Maiak”. Nu au fost înregistrate victime. Tiraspolul a declarat în regiunea transnistreană „cod roșu de alertă teroristă” pentru 15 zile.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a convocat în ședință Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu incidentele din regiunea transnistreană. Șefa statului a declarat că analizele Chișinăului arată că ar exista neînțelegeri între forțele din interiorul regiunii, care sunt interesate de destabilizarea situației. Liderul nerecunoscut al Transnistriei a criticat dur declarația.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: