Anual, 500 de persoane decedează în Moldova din cauza cancerului mamar, iar în lume – peste 600 de mii. Diana Sochircă, doctor în medicină, oncolog-mamolog, a spus, într-un interviu acordat pentru NM, de ce aceasta este una dintre cele mai răspândite boli oncologice, de ce această maladie întinerește an de an, cine face parte din grupul de risc și cum pot fi reduse aceste riscuri.
«De stadiul la care a fost depistată boala depinde dacă omul va supraviețui»
Cancerul mamar este una dintre cele mai răspândite maladii oncologice în Moldova. Care este cauza?
În ultimii ani, în mod constant, cancerul mamar în Moldova ocupă locul întâi printre maladiile oncologice la femei. Iar dacă e să urmărim statistica în general, această localizare a cancerului ocupă o poziție de lider, la capitolul răspândire, de rând cu cancerul pulmonar, de colon și de piele.
Creșterea numărului de boli oncologice este cauzată de transformările care se produc în lume. Noi consumăm tot mai puține produse naturale și tot mai multe din cele modificate genetic și cu hormoni. Acest lucru influențează asupra organelor dependente de hormoni – glanda tiroidă, glandele mamare, uterul, ovarele, prostata.
La fel, a crescut simțitor speranța medie de viață. Dacă acum 100-200 de ani, oamenii trăiau, în medie, 50-60 de ani, acum – 70-80 de ani. Cu cât o persoana trăiește mai mult, cu atât mai mult este influențată de factorii negativi.
Câte persoane din Moldova sunt bolnave de cancer mamar? Această cifră este în creștere?
Conform datelor «Cancer Registrului» Republicii Moldova, la sfârșitul anului 2018, erau înregistrate 10 253 de persoane bolnave de cancer mamar – 61 de persoane la 100 de mii de locuitori. În anul 2018, au fost depistate 1125 de cazuri noi de îmbolnăvire. În anul 2005, când am început să lucrez, acești indicatori erau cu mult mai mici – 38 de bolnavi la 100 de mii sau 600-700 de cazuri noi de îmbolnăvire anual. Deci, în ultimii 14 ani, incidența cancerului mamar a crescut de aproape două ori. Este foarte mult.
În Moldova, ca și în toată lumea, maladiile oncologice se află pe locul al doilea după numărul de decese, după bolile cardiovasculare. În Moldova, aproape 500 de persoane decedează anual din cauza cancerului mamar.
Există vreo legătură între incidența cancerului și nivelul de trai?
Gândiți-vă și dvs. Cea mai înaltă incidență de cancer mamar se atestă în țările dezvoltate. Conform datelor Fondului Mondial de Cercetare a Cancerului, în anul 2018, cele mai multe cazuri noi de cancer mamar s-au înregistrat în Belgia (113,2 la 100 de mii de locuitori), Luxemburg (109,3 la 100 de mii de locuitori) și în Olanda (105,9 la 100 de mii de locuitori). Însă în țările dezvoltate, pacienții se însănătoșesc mai frecvent, pentru că acolo, boala este depistată în stadii timpurii.
Din câte înțeleg, există o dependență directă între stadiul bolii în care a fost depistat cancerul și probabilitatea însănătoșirii?
Reușita tratamentului depinde în mod direct de stadiul în care a fost depistată boala. Dezvoltarea maladiei oncologice presupune patru stadii ale bolii. Primele două stadii ale cancerului mamar sunt considerate tratabile. Dacă pacientul începe tratamentul în stadiul întâi, probabilitatea însănătoșirii este de 95%. În cel de-al doilea stadiu, această probabilitate scade până la 70%. În cel de-al treilea stadiu, cancerul se tratează mult mai greu – procentul supraviețuirii pacienților scade până la 30-50%. În cel de-al patrulea stadiu, cancerul nu mai poate fi tratat: medicii pot doar să prelungească viața pacientului și să îmbunătățească starea acestuia.
Doar la 11% dintre cei 1125 de bolnavi de cancer mamar depistați în anul 2018 boala a fost depistată în stadiul întâi.
Totuși, în ultimii câțiva ani, noi am reușit să creștem cota celor care au fost diagnosticați cu cancer în stadiul întâi sau al doilea. În anii 2012-2014, aproximativ 50% din cazurile de îmbolnăvire depistate erau în stadiile 1 și 2 și 50% – în stadiile 3 și 4. Iar în anii 2017-2018, cota celor care au fost diagnosticați cu cancer în stadiul 1 și 2 s-a majorat până la 65%. De stadiul în care a fost depistată boala depinde dacă persoana va supraviețui.
«Cancerul mamar întinerește tot mai mult»
Cancerul mamar este o maladie numai a femeilor?
Nu, de cancer mamar suferă și bărbații. Însă la bărbați, acesta este un fenomen mult mai rar. La femei, cancerul mamar este diagnosticat de 100 de ori mai frecvent. Cancerul mamar la bărbați se deosebește de cel la femei: la bărbați, boala se dezvoltă pe fondul problemelor de ficat și de prostată. Și dacă medicii știu deja cum să combată cancerul mamar la femei, această maladie este mult mai greu de tratat în cazul bărbaților.
Riscul de îmbolnăvire de cancer mamar depinde de vârstă?
Pe de o parte, această maladie este degenerativă și legată de vârstă, adică cu cât o persoană trăiește mai mult, cu atât este mai mare probabilitatea de dezvoltare a cancerului. Cu toate acestea, cancerul mamar se depistează la persoane din ce în ce mai tinere.
Se poate spune că această maladie oncologică întinerește vertiginos. Mai devreme, cota bolnavilor în vârstă de 20-30 de ani era mai mică de 1%, iar a celor de 30-40 de ani – 2-3%. Acum, cota pacienților tineri a crescut simțitor, mai ales a celor care au 30-40 de ani. Timp de o săptămână, câțiva pacienți sunt diagnosticați cu cancer mamar.
Ce factori mai influențează asupra apariției cancerului mamar?
Unul dintre factorii cei mai importanți de dezvoltare a cancerului mamar este influența estrogenului. În perioada pubertății, ovarele încep să producă hormonul estrogen, pentru a pregăti femeia de sarcină și de naștere. Estrogenul influențează negativ asupra glandelor mamare și poate să provoace cancerul.
Producerea estrogenului este stopată doar în timpul sarcinii și al alăptării. Din cauza că perioada reproductivă a femeilor de astăzi este mult mai mare decât înainte, iar femeile au început să nască mai rar, acum, estrogenul acționează mai mult timp asupra glandelor mamare ale femeii.
Un alt factor care influențează dezvoltarea cancerului mamar este administrarea contraceptivelor orale și terapia de substituție hormonală. Aceste preparate conțin estrogen. Ele sunt prescrise pe o perioadă mare – cinci, șapte sau zece ani. Iar acestea sunt niște medicamente foarte agresive. Despre faptul că administrarea îndelungată a unor astfel de medicamente poate să provoace cancerul mamar, se spune și în cercetările Organizației Mondiale a Sănătății.
Un alt factor important este vârsta la care femeia naște primul copil. Din punctul de vedere al cancerului mamar, este foarte important ca femeia să nască prima dată până a împlini 30 de ani. E din cauza că glanda mamară este compusă din 16-24 de «felioare». Odată cu începutul pubertății, aceste «felioare» încep să se dezvolte. În perioada sarcinii și a alăptării, aceste «felioare» din sân se măresc și mai mult. Cu cât sânul este mai tânăr, cu cât este mai puțin dezvoltat, cu atât mai mult este posibilă apariția tumorilor maligne. Iar dacă femeia va avea cel puțin o naștere, aceasta reduce cu mult riscul de dezvoltare a cancerului mamar.
Dezvoltarea cancerului mamar este influențată și de fumat, și nu atât de tutunul propriu-zis, dar anume de fumul de țigară. Acesta conține 121 de cancerigeni. Desigur, acești cancerigeni influențează cel mai mult asupra plămânilor, dar au o influență și asupra glandelor mamare. Cancerigenii provoacă mutații genetice permanente.
Din grupul de risc mai fac parte persoanele supraponderale și cele cu activitate fizică redusă.
Dar stresul?
Stresul este unul dintre principalii provocatori ai oricărei boli oncologice. În organismul uman este instalat, prin natură, așa-numitul sistem anticancer. Toate mecanismele hormonale, neuronale și endocrine protejează organismul împotriva cancerului. Aceste mecanisme slăbesc dacă persoana este stresată. Și nu e vorba de un stres de scurtă durată, ci de unul îndelungat, când organismul suferă dificultăți mai mult timp, iar la un moment dat, izbucnește. Atunci, organismul dă eroare în locul cel mai slab. Și în acest caz, poate fi vorba despre sâni sau despre oricare alt organ.
Cu factorii de risc ne-am clarificat. Dar ce-i de făcut pentru a reduce aceste riscuri?
Cu unii factori de risc nu putem face nimic. Noi nu putem influența vârsta, ciclul menstrual timpuriu sau sexul. Însă noi putem să nu mai consumăm contraceptivele orale, să nu ne bronzăm excesiv, să nu consumăm alcool ori să nu fumăm.
Pentru a reduce riscul îmbolnăvirii de cancer mamar, o femeie trebuie să nască primul copil până a împlini 30 de ani și, pe cât e posibil, să-l alăpteze. Este important să practice sportul și să lupte cu kilogramele în plus.
Și genetica are vreo influență?
Desigur, genetica influențează asupra dezvoltării cancerului mamar, dar nu atât de puternic, ca asupra altor tipuri de cancer. Doar 15% dintre toate cazurile de cancer mamar sunt provocate de predispoziția genetică. Cel mai adesea, e vorba de bolile oncologice la femeile tinere. În cazul celorlalte 85% e vorba de cancerul care apare din cauzele pe care le-am menționat.
Dacă o persoană a avut multe rude bolnave de cancer mamar, i se recomandă să fie examinată de către mamolog de două ori pe an și nu doar o dată. La Institutul Oncologic de la noi se efectuează analize care pot arăta dacă o persoană este predispusă genetic la cancer mamar. Costul analizei este de 650 de lei.
«Mastectomia se efectuează în 75-80% din cazuri»
Care sunt etapele tratamentulului cancerului mamar?
În timpul tratamentului, noi recurgem la chimioterapie, chirurgie, radioterapie și hormonoterapie. Întreaga durată a tratamentului este de 6-9 luni. În cursul tratamentului, noi ne străduim să aplicăm toate soluțiile: în cazul bolilor oncologice, cel mai bine e să fie aplicate toate soluțiile posibile decât să nu fie tratate până la capăt.
Cât de frecvent se recurge la mastectomie în tratamentul cancerului?
Foarte frecvent și la toate stadiile. Chiar și la pacienții la care cancerul a fost depistat în stadii incipiente, sânul este extirpat în 75-80% din cazuri.
După mastectomie se fac proteze sau implanturi?
Există exoproteze și endoproteze. Exoproteza este un silicon în formă ovală care se introduce în sutien. E ca un sân fals. Din anul 2016, noi le-am oferit gratuit pacientelor noastre care au fost supuse mastectomiei. În ultimii trei ani, statul a asigurat totalmente necesitatea de proteze a pacienților, însă acum, nu ni se mai livrează. Au rămas doar mărimile cele mai mici și cele mai mari. Astfel de proteze pot fi găsite și în farmacii, doar că sunt cu plată.
Iar endoprotezele sunt niște implanturi pe care chirurgul le introduce sub piele. După mastectomie, pe locul sânului, de obicei, nu rămâne nimic, este nevoie de reconstrucția pielii pentru a introduce implantul. Este o intervenție dificilă, noi abia acum începem să le efectuăm.
Investigația de sine stătătoare a sânului este eficientă?
Așa cum am mai spus, cu cât mai devreme este depistat cancerul, cu atât e mai mare probabilitatea că persoana va supraviețui. Este important ca oamenii să fie atenți și să-și verifice sânii cu regularitate. Toate femeile de la 20 până la 70 de ani trebuie să-și palpeze sânii în fiecare lună, după ciclul menstrual. Nu este complicat, pe internet sunt multe imagini în care este demonstrat, cum trebuie efectuată această procedură.
Însă o problemă este faptul că în cazul unei examinări de sine stătătoare, noi putem depista o tumoare când ea este mare deja – aproape doi centimetri în diametru. Dacă tumoarea este mică, nu o vom simți. În stadiul întâi, este foarte dificilă depistarea de sine stătătoare a cancerului la sân: tumoarea nu provoacă durere și nici vreo senzație neplăcută. Iar când apar semne vizibile ale cancerului – deformarea sânului și eliminări din mameloane – nu e vorba de stadiul întâi, ci de al doilea, în cel mai bun caz.
De aceea trebuie efectuate investigații cu regularitate, cu ajutorul USG sau al mamografiei. Acestea pot depista cancerul în stadiul întâi, când tumoarea nu depășește doi centimetru în diametru și nu infectează ganglionii limfatici.
Cât de frecvent trebuie efectuate astfel de investigații?
Toate femeile în vârstă de la 20 până la 35 de ani trebuie să fie supuse examinării sânilor prin USG, o dată pe an. Iar femeile care au depășit vârsta de 35 de ani trebuie să fie supuse mamografiei. Până la 35 de ani, mamografia este interzisă categoric, pentru că țesutul sânului la această vârstă este foarte dens și razele Roentgen nu pătrund prin el. Ba mai mult, dacă sânul tânăr este radiat cu razele Roentgen, pot fi provocate, suplimentar, diferite modificări patologice în mameloane.
Și la vârsta de 35-40 de ani trebuie să se efectueze USG. Și doar în cazul în care rezultatele USG arată că pacienta ar putea avea cancer, se poate, cu titlu de excepție, să se facă mamografia. Iar după 40 de ani, examenul mamografic trebuie efectuat o dată la doi-trei ani.
În prezent, în Moldova, funcționează programul de screening gratuit al mameloanelor. Este eficientă această procedură?
Screeningul mamar este o procedură costisitoare. Noi avem trei automobile dotate cu mamografe, care se deplasează prin raioane. Programul a fost lansat în luna octombrie 2018. De atunci, noi am efectuat 11 mii de proceduri de screening ale femeilor sănătoase în vârstă de la 40 până la 55 de ani, în 18 raioane ale Moldovei.
Aceasta este o investigație costisitoare. Însă screeningul permite depistarea cancerului mamar în stadiul incipient la femeile care nu acuză nicio durere a sânilor.
Din cele 11 mii de femei investigate, am depistat dereglări la 1100 de femei. Nu e vorba doar despre bolnave oncologic, dar și de cele care au stare precanceroasă și tumori benigne. Cancerul a fost depistat la 33 de femei.
La prima vedere, din punct de vedere financiar, acest lucru nu este avantajos – din 11 mii de femei investigate, cancerul a fost depistat la 33. Însă în majoritatea cazurilor, e vorba despre cancerul depistat în stadiul întâi sau al doilea, adică cel care poate fi tratat. Dacă la aceleași femei bolnave, noi am fi depistat cancerul în stadii avansate, statul ar fi fost nevoit să cheltuiască mult mai mulți bani pentru chirurgie, chimioterapie, radioterapie și hormonoterapie, pentru a trata persoana bolnavă, în timp ce în stadiul incipient, tratamentul se poate limita doar la chirurgie.
În Occident, este practicată mastectomia preventivă: dacă persoana știe că probabilitatea dezvoltării cancerului mamar este mare, se poate efectua extirparea preventivă a sânului. Și la noi se efectuează asemenea intervenții chirurgicale?
Nu, deocamdată, în Moldova, nu se fac asemenea intervenții. Mastectomia preventivă poate fi efectuată doar în cazul unor indicații speciale. Noi am constatat deja că practic, oricine poate fi diagnosticat cu cancer mamar. La o persoană se poate dezvolta cancerul hepatic sau cancerul la creier, însă noi nu extirpăm preventiv ficatul sau creierul.
