screenshot

Candidați, dar nu-i bătut în cuie? Liderii PSDE și CUB, nemulțumiți de persoanele înaintate la alegerile prezidențiale

Valeriu Pleșca, anunțat de liderul PSDE, Ion Sula, drept pretendent la alegerile prezidențiale, nu este încă oficial candidatul partidului, conform statutului formațiunii. Decizia finală va fi luată de Consiliul Politic Național la sfârșitul lunii august. Declarația a fost făcută de vicepreședintele PSDE, Eremei Priseajniuc, în cadrul ediției din 7 august a emisiunii „Rezoomat” de la RLive. În aceeași emisiune, Igor Munteanu, președintele CUB, a menționat că nu toate organizațiile formațiunii susțin candidatura lui Octavian Țîcu la președinție, iar o decizie va fi luată până la sfârșitul săptămânii.

„O persoană adusă pe ușa din spate”

Vicepreședintele Partidului Social Democrat European (PSDE), Eremei Priseajniuc, a declarat că, din punct de vedere juridic, Valeriu Pleșca încă nu este candidatul partidului la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova.

„Prevederile statutare spun că candidatul Partidului Social Democrat European este decis la nivel de Consiliu Politic Național. La moment de față este decizia care spune că domnul Pleșca, care a fost persoana propusă de către președintele Ion Sula către Biroul Permanent pentru a fi discutată persoana pentru eventuala candidatură pentru prezidențiale la Consiliul Politic Național, ceea ce se va decide pe 21 august. După ce vom avea o decizie a Consiliului Politic Național, la care vor fi probabil discutate și alte candidaturi – noi nu vorbim doar despre candidatura dl. respectiv, dar vorbim și despre candidaturi pe intern… Fiindcă Biroul Permanent, pe lângă faptul… În mod prioritar s-a discutat despre candidații pe interior al Partidului Social Democrat European”, a argumentat el.

Eremei Priseajniuc a menționat că candidatura lui Valeriu Pleșca a fost propusă și este promovată de președintele PSDE, Ion Sula. „A fost prezentată Biroului Permanent. Adică a fost o persoană care a fost adusă pe ușa din spate a partidului”, a adăugat politcianul.

Potrivit lui, Valeriu Pleșca a fost prezentat echipei PSDE cu „cinci minute înainte” de reuniunea Biroului Executiv, în cadrul căreia urma să fie examinată candidatura lui Ion Sula pentru funcția de președinte al țării din partea formațiunii.

„Trebuie într-un fel să luăm o decizie până la sfârșitul săptămânii”

La rândul său, și liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, s-a arătat sceptic față de Octavian Țîcu, candidatul înaintat la alegerile prezidențiale de Blocul „Împreună”, din care face parte CUB.

„Noi suntem acum obligați să dăm niște răspunsuri la anumite organizații teritoriale, care nu prea sunt fericiți de domnul Țîcu. Acest lucru se întâmplă în cadrul formal al prevederilor statutare. Ne vom consulta pe acest subiect și trebuie într-un fel să luăm o decizie până la sfârșitul săptămânii”, a spus el.

Precizăm că, pe 31 iulie, în cadrul unui briefing de presă, președintele PSDE, Ion Sula, a anunțat că pretendentul formațiunii sale la alegerile prezindențiale va fi ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca. Acesta a precizat că desemnarea candidatului a avut loc în urma „discuțiilor și consultărilor” cu membrii PSDE. În prezent, Valeriu Pleșca este liderul formațiunii politice Uniunea Creștin-Socială.

La scurt timp, vicepreședintele PSDE a publicat o declarație în care a criticat înaintarea lui Pleșca la funcția de președinte al țării din partea PSDE. Eremei Priseajniuc a argumentat că desemnarea unui candidat din afara partidului „subminează” încrederea în procesul democratic intern al PSDE și îi „devalorizează” pe membrii săi.

De asemenea, în data de 4 august, în cadrul unui briefing de presă, reprezentanții Blocului „Împreună” – format din Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor, CUB și Partidul Schimbării – au anunțat că candidatul lor pentru alegerile prezidențiale este ex-deputatul Octavian Țîcu. Acesta a fost desemnat candidat al Blocului „Împreună” în urma alegerilor interne, în cadrul cărora, pe lângă Țîcu, au participat președintele CUB, Igor Munteanu, și liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

Igor Munteanu este singurul lider al celor patru partide care formează Blocul „Împreună” care nu a participat la briefing-ul în cadrul s-a anunțat candidatura lui Octavian Țîcu.

***

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor avea loc în data de 20 octombrie. Concomitent, se va desfășura și referendumul constituțional privind integrarea europeană a țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: