Castel Mimi – 130 de ani de cultură, creativitate şi excelenţă. 130 de ani de la fondare. 7 ani de la redeschiderea Castel Mimi

Suntem fericiţi să împărtăşim bucuria aniversării celor 130 de ani de la fondarea Castel Mimi, singurul castel din Republica Moldova şi singura vinărie din ţara noastră care a fost inclusă în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume.

Temelia construcţiei a fost pusă acum mai bine de un secol, în anul 1893, de către Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei, un împătimit al cultivării viţei-de-vie şi producerii vinurilor de calitate. Pentru pasiunea sa a ajuns să studieze viticultura tocmai în Franţa, de unde a adus soiuri de struguri şi tehnologii noi.

Fondatorul castelului s-a inspirat din arhitectura Châteaurilor franceze, dar a invitat specialişti italieni să-l construiască. Vinăria a fost primul edificiu ridicat la acele vremuri din beton armat.

Pe vremea lui Constantin Mimi, vinăria a înregistrat succese impresionante — a câştigat medalia de argint la un important concurs din Italia pentru un cupaj select, iar vinurile lui Mimi au ajuns să fie exportate tocmai la Vladivostok.

Castelul lui Constantin Mimi a trecut prin grele încercări de-a lungul timpului. În 1940 a fost naţionalizat, iar ulterior clădirile acestuia au fost grav afectate în timpul celui de-al doilea Război Mondial. În 1998 acţionar al fabricii «Agrovin Bulboaca», aflată în faliment, devine Iurie Trofim, care împreună cu familia sa a început în 2011 să restaureze clădirea.

Pentru excelenţă în realizarea acestui proiect, la Bulboaca, tocmai din Aosta, Italia, a fost invitat designerul Arnaldo Tranti, care a petrecut mult timp în Moldova. A analizat tradiţiile şi simbolurile locului, mai ales cele de pe covoarele noastre, cu ornamente care sunt reproduse din Neolitic. A cercetat pozele vechi care ilustrau castelul şi l-a restaurat până în cele mai mici detalii.

Lucrările au durat timp de cinci ani, iar în septembrie 2016 Castel Mimi a fost inaugurat. De aici încolo porneşte calea în excelenţă şi notorietate, prin aprecierea consumatorilor de vinuri, artă şi cultură.

Castel Mimi — excelenţă şi notorietate

2016 — Inaugurarea şi redeschiderea Castel Mimi

Septembrie 2016 — Vizita Prinţesei Mary a Danemarcei, care a lăsat un mesaj în cartea de oaspeţi şi a semnat o sticlă de «Roşu de Bulboaca» — un cupaj celebru, produs la Castel.

2017 — Castel Mimi este inclus în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume

2018 — prima ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera.

2021 — Pentru prima dată, scriitorul și călătorul britanic, Chris Leadbeater, după o vizită la Castel, a botezat locul — «Palatul Versailles de Moldova», iar ulterior şi alte publicaţii internaţionale au preluat acest titlu.

2022 — Wine Travel Awards a desemnat prin votul publicului «VinOpera» drept «Evenimentul Anului 2021» la categoria «Evenimentul Enogastronomic».

Mai 2023 — expoziţia de artă plastică «Art Safari», organizată de Fundaţia Constantin Mimi.

2023 — Festivalul Internaţional VinOpera, desemnat «Cel mai bun eveniment vinicol european» al anului 2022, în cadrul prestigiosului concurs organizat de către INTER VITIS, Rutele Culturale ale Consiliului Europei

1 iunie 2023 — Castel Mimi a scris o pagină în istoria Republicii Moldova, fiind gazda Summitului Comunităţii Politice Europene, la care au participat 45 de şefi de stat şi de guverne din Europa.

Septembrie 2023 — Castel Mimi participă la concursul Berliner Wine Trophy din Germania. Vinurile «Sfăditele», «Rose de Bulboaca» şi «Rara Neagră» au fost premiate cu aur. Iar Asian Wine Awards a decis că aurul e perfect pentru «Rara Neagră» şi «Feteasca Neagră».

În total, de la redeschiderea Castel Mimi, în cadrul concursurilor internaţionale, vinurile sale au fost apreciate cu 300 de medalii de aur şi argint. În acest moment, castelul este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Moldova, iar plantaţiile sale de viţă-de-vie se îndind pe 170 de hectare de teren scăldat de soare. În beciurile istorice de la Castel se păstrează nu doar vinuri rare şi cel mai vechi vin din Moldova, dar şi cele mai multe butoaie franţuzeşti — peste 1000. Cu certitudine, dacă ne putem exprima astfel, avem cel mai mare «parc de butoaie» din ţară.

Suntem mândri că am reuşit să transformăm vinăria lui Constantin Mimi într-un loc istoric, care îmbină delicat arhitectura modernă cu ceea ce a construit acum 130 de ani boierul Mimi. Suntem fericiţi că despre Castel Mimi a aflat o lume întreagă, iar vinurile noastre sunt apreciate la cele mai prestigioase concursuri de vinificaţie şi facem astfel, moldovenii mândri de Moldova.

Excelenţa continuă la Castel Mimi…

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

VIDEO Moldova complică obținerea cetățeniei/ Smochini tăiați în Chișinău/ Funcționar cu salariu de peste 100.000 de lei

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

Subiectele ediției:

— Franța va urmări cu mare atenție alegerile din Moldova
— Nicanor Ciochină rămâne primar de Boldurești: CEC a explicat motivele
— Sandu, despre moldovenii reținuți la Moscova: se întâmplă și cu cetățenii altor țări
— Avem parlamentari-fantomă? „Vin, pun cartela, apoi o șterg”
— Un incendiu de vegetație a afectat cinci case în raionul Ștefan Vodă
— Transportatorii auto organizează trei proteste la Chișinău
— Consiliul UE: Moldova este gata de deschiderea primului grup de capitole de negocieri
— Legea cetățeniei – test obligatoriu pentru română și constituție
— De la caniculă, la furtuni și răcoare: cum va fi în weekend?
— Șeful CNPF are un salariu lunar de 112 mii de lei. „Este limita minimă”
— Fost secretar ALDE condamnat cu suspendare pentru că a primit bani de la Șor
— Copacii din spatele clădirii Guvernului, tăiați. Ce va fi în locul lor?
— Polițist reținut pentru că ar fi ajutat un deținut să evadeze din închisoare

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

mfa.gov.md

Mihai Popșoi și un grup de diplomați străini au fost la cules cireșe. Eveniment de consolidare a relațiilor comerciale

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, împreună cu un grup de diplomați acreditați la Chișinău și producători locali, a fost la cules cireșe în satul Ustia, pe 27 iunie. S-a întâmplat în cadrul evenimentului „Recolta de cireșe a diplomaților”, care se află la prima ediție și a fost organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu sprijinul companiei Staragro Group și al Asociației Moldova Fruct.

Potrivit unui comunicat al MAE, evenimentul are drept scop consolidarea relațiilor comerciale și evidențierea calității cireșelor moldovenești.

Programul evenimentului a inclus activități precum culesul cireșelor, vizite la instalațiile de sortare și ambalare, precum și degustări de bucate tradiționale și vinuri autohtone.

Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a subliniat că această inițiativă marchează o premieră simbolică și se înscrie în seria acțiunilor strategice organizate de MAE și misiunile diplomatice ale Republicii Moldova pentru a susține promovarea produselor agroalimentare autohtone pe piețele internaționale.

„Prin astfel de inițiative, ne propunem nu doar să punem în valoare potențialul agricol al Republicii Moldova, ci și să consolidăm punțile comerciale cu partenerii noștri externi. Cireșele moldovenești sunt mai mult decât un produs, ele sunt o poveste de succes care merită spusă și gustată în întreaga lume”, a declarat diplomatul.

Oficialul a evidențiat importanța colaborării interinstituționale în promovarea exporturilor agricole și și-a exprimat speranța că astfel de inițiative vor fi extinse și în alte regiuni ale țării, incluzând și alte sectoare ale economiei naționale.

mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md

În anul 2024, Republica Moldova a exportat aproximativ 14 000 de tone de cireșe către 15 țări. Potrivit autorităților, volumul exporturilor, împreună cu numărul piețelor de desfacere, este preconizat să crească în anii următori, ca urmare a investițiilor substanțiale realizate în acest sector strategic.

ALDE, după condamnarea lui Culai pentru finanțarea partidului din banii lui Șor: „În loc să fie protejat, este sacrificat”

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) critică decizia instanței de a-l condamna cu suspendare pe fostul secretar general al formațiunii, Adrian Culai, în dosarul de finanțare ilegală a partidului cu bani proveniți de la oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit ALDE, verdictul pune sub semnul întrebării integritatea sistemului de justiție din Republica Moldova.

„Adrian Culai nu este un infractor în sensul clasic al cuvântului. El este cel care a rupt tăcerea, asumându-și riscuri personale și politice pentru a demasca cea mai mare schemă de finanțare ilegală a partidelor politice, cu ramificații ce duc până la Kremlin”, precizează ALDE.

Formațiunea politică amintește că fostul secretar general a colaborat cu anchetatorii, a oferit probe esențiale și a contribuit la condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi. În aceste condiții, condamnarea sa este văzută de ALDE drept „o încălcare gravă a încrederii instituționale și un semnal periculos pentru orice avertizor de integritate”.

„În loc să fie protejat, riscă să fie sacrificat în lupta pentru imagine sau interese obscure. Culai și-a recunoscut faptele. A spus cine a primit bani și cât. A adus dovezi. A oferit detalii cu lux de amănunte. Și totuși, în timp ce el este condamnat, alții nici măcar nu au fost audiați. Unde sunt cei care au beneficiat de cei 452.700 dolari? Cine și în folosul cui i-a cheltuit și în interesul cui? Și cel mai important: unde-s cei care urmau sa lucreze în interesul lui Șor?”, se mai întreabă formațiunea.

ALDE cere, în context, „transparență totală în investigarea tuturor celor implicați”. Formațiunea anunță și o conferință de presă pentru ziua de 30 iunie, la ora 11:00, în fața Procuraturii Anticorupție din Chișinău, în care va oferi detalii pe caz.

Amintim că Adrian Culai, care a colaborat cu ancheta la investigarea schemei prin care oligarhul fugar Ilan Șor finanța ilegal partide, a fost condamnat pe 25 iunie, după doar 12 zile de proces, la patru ani de închisoare în regim semiînchis și amendat cu 200.000 de lei. Instanța a decis suspendarea pedepsei cu închisoarea, stabilind un termen de probațiune de un an. Pe durata acestei perioade, dacă inculpatul nu comite o nouă infracțiune și respectă condițiile stabilite de instanță, pedeapsa nu va fi pusă în aplicare.

Conform deciziei, fostul secretar al ALDE își recunoaște vine și „regretă ce a făcut” – „că a primit cu bună știință și a acceptat bani pentru finanțarea partidului de la grupul Șor, în sumă de 452.000 dolari”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

Caraman, interzisă la microfon, în Parlament, pentru trei ședințe. Care este motivul

Deputata comunistă Diana Caraman l-a numit „prostuț”, în limba rusă, pe colegul său de la PAS Vasile Grădinaru. Incidentul a avut loc în timpul ședinței Parlamentului din 27 iunie. Pentru a ofensa pe care i-a adus-o, deputatei i-a fost luat dreptul de a acorda întrebări și de a face luări de cuvânt pe parcursul a trei ședințe.

În timp ce în plenul Parlamentului era dezbătut proiectul de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, între Diana Caraman și Vasile Caraman s-a iscat un schimb de replici. În cadrul acestuia, deputata comunistă l-a insultat pe Grădinaru.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a intervenit și a clarificat că Caraman l-a numit „duraciok” pe Grădinaru. „Dvs v-ați permis să-i spuneți acest lucru domnului deputat? (…) Pentru asemenea exprimări în adresa colegului sau colegi, care n-ar fi, sunteți lipsită de dreptul de a lua cuvântul și a pune întrebări pentru trei ședințe”, a declarat șeful legislativului.

Ulterior, când a venit vremea pentru luări de cuvânt pe marginea proiectului de lege, Diana Caraman a venit la tribuna centrală, unde intenționa să facă o alocuțiune. Grosu însă a refuzat să-i pornească microfonul pentru a vorbi, subliniind că a fost sancționată.

Comunista a încercat să vorbească fără microfon pornit, însă Igor Grosu a inițiat procedura de vot a inițiativei legislative. Iar Caraman a părăsit plenul Parlamentului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: