Castel Mimi – 130 de ani de cultură, creativitate şi excelenţă. 130 de ani de la fondare. 7 ani de la redeschiderea Castel Mimi

Suntem fericiţi să împărtăşim bucuria aniversării celor 130 de ani de la fondarea Castel Mimi, singurul castel din Republica Moldova şi singura vinărie din ţara noastră care a fost inclusă în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume.

Temelia construcţiei a fost pusă acum mai bine de un secol, în anul 1893, de către Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei, un împătimit al cultivării viţei-de-vie şi producerii vinurilor de calitate. Pentru pasiunea sa a ajuns să studieze viticultura tocmai în Franţa, de unde a adus soiuri de struguri şi tehnologii noi.

Fondatorul castelului s-a inspirat din arhitectura Châteaurilor franceze, dar a invitat specialişti italieni să-l construiască. Vinăria a fost primul edificiu ridicat la acele vremuri din beton armat.

Pe vremea lui Constantin Mimi, vinăria a înregistrat succese impresionante — a câştigat medalia de argint la un important concurs din Italia pentru un cupaj select, iar vinurile lui Mimi au ajuns să fie exportate tocmai la Vladivostok.

Castelul lui Constantin Mimi a trecut prin grele încercări de-a lungul timpului. În 1940 a fost naţionalizat, iar ulterior clădirile acestuia au fost grav afectate în timpul celui de-al doilea Război Mondial. În 1998 acţionar al fabricii «Agrovin Bulboaca», aflată în faliment, devine Iurie Trofim, care împreună cu familia sa a început în 2011 să restaureze clădirea.

Pentru excelenţă în realizarea acestui proiect, la Bulboaca, tocmai din Aosta, Italia, a fost invitat designerul Arnaldo Tranti, care a petrecut mult timp în Moldova. A analizat tradiţiile şi simbolurile locului, mai ales cele de pe covoarele noastre, cu ornamente care sunt reproduse din Neolitic. A cercetat pozele vechi care ilustrau castelul şi l-a restaurat până în cele mai mici detalii.

Lucrările au durat timp de cinci ani, iar în septembrie 2016 Castel Mimi a fost inaugurat. De aici încolo porneşte calea în excelenţă şi notorietate, prin aprecierea consumatorilor de vinuri, artă şi cultură.

Castel Mimi — excelenţă şi notorietate

2016 — Inaugurarea şi redeschiderea Castel Mimi

Septembrie 2016 — Vizita Prinţesei Mary a Danemarcei, care a lăsat un mesaj în cartea de oaspeţi şi a semnat o sticlă de «Roşu de Bulboaca» — un cupaj celebru, produs la Castel.

2017 — Castel Mimi este inclus în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume

2018 — prima ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Clasică VinOpera.

2021 — Pentru prima dată, scriitorul și călătorul britanic, Chris Leadbeater, după o vizită la Castel, a botezat locul — «Palatul Versailles de Moldova», iar ulterior şi alte publicaţii internaţionale au preluat acest titlu.

2022 — Wine Travel Awards a desemnat prin votul publicului «VinOpera» drept «Evenimentul Anului 2021» la categoria «Evenimentul Enogastronomic».

Mai 2023 — expoziţia de artă plastică «Art Safari», organizată de Fundaţia Constantin Mimi.

2023 — Festivalul Internaţional VinOpera, desemnat «Cel mai bun eveniment vinicol european» al anului 2022, în cadrul prestigiosului concurs organizat de către INTER VITIS, Rutele Culturale ale Consiliului Europei

1 iunie 2023 — Castel Mimi a scris o pagină în istoria Republicii Moldova, fiind gazda Summitului Comunităţii Politice Europene, la care au participat 45 de şefi de stat şi de guverne din Europa.

Septembrie 2023 — Castel Mimi participă la concursul Berliner Wine Trophy din Germania. Vinurile «Sfăditele», «Rose de Bulboaca» şi «Rara Neagră» au fost premiate cu aur. Iar Asian Wine Awards a decis că aurul e perfect pentru «Rara Neagră» şi «Feteasca Neagră».

În total, de la redeschiderea Castel Mimi, în cadrul concursurilor internaţionale, vinurile sale au fost apreciate cu 300 de medalii de aur şi argint. În acest moment, castelul este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Moldova, iar plantaţiile sale de viţă-de-vie se îndind pe 170 de hectare de teren scăldat de soare. În beciurile istorice de la Castel se păstrează nu doar vinuri rare şi cel mai vechi vin din Moldova, dar şi cele mai multe butoaie franţuzeşti — peste 1000. Cu certitudine, dacă ne putem exprima astfel, avem cel mai mare «parc de butoaie» din ţară.

Suntem mândri că am reuşit să transformăm vinăria lui Constantin Mimi într-un loc istoric, care îmbină delicat arhitectura modernă cu ceea ce a construit acum 130 de ani boierul Mimi. Suntem fericiţi că despre Castel Mimi a aflat o lume întreagă, iar vinurile noastre sunt apreciate la cele mai prestigioase concursuri de vinificaţie şi facem astfel, moldovenii mândri de Moldova.

Excelenţa continuă la Castel Mimi…

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Percheziții la Chișinău într-un dosar privind cinci call-centre. Mai multe persoane, reținute (VIDEO)

Oamenii legii au efectuat percheziții în Chișinău vineri seara, 9 octombrie, într-un dosar ce vizează o rețea formată din cinci call-centre. În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost reținute. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Deocamdată, autoritățile nu au oferit alte detalii despre caz.

NewsMaker

(VIDEO) NATO, cu ochii pe Transnistria/ Nistrul, în pericol/ Ignatiev acuză Chișinăul de militarizare

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo? NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

  • Atașatul militar al SUA: Transnistria nu este o amenințare militară
    Regiunea transnistreană nu reprezintă o problemă la nivel militar, susține atașatul apărării în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Marcel Bolboacă-Negru. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu oferit pentru NewsMaker, în contextul Moldova Security Forum, desfășurat în perioada 8-9 octombrie, la Chișinău.
  • NATO nu este implicat în soluționarea conflictului transnistrean
    NATO nu este implicată în soluționarea conflictului transnistrean și nici în demersurile diplomatice legate de acesta. Declarația îi aparține secretarei generale adjuncte a Alianței Nord-Atlantice, Radmila Šekerinska, și a fost făcută într-un interviu pentru NewsMaker, oferit în marja Moldova Security Forum. Aceasta a reiterat sprijinul NATO pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele recunoscute internațional. Totodată, Radmila Šekerinska, a subliniat că sprijinirea țărilor partenere reprezintă o importantă investiție în securitatea NATO.
  • Experți de la Chișinău și Tiraspol, în discuții despre criza de pe Nistru
    Situația hidrologică critică din bazinul Nistrului a fost discutată de experții grupului de lucru pentru ocrotirea mediului de la Chișinău și Tiraspol. Aceștia s-au reunit în format de videoconferință, pe 9 octombrie, la inițiativa Misiunii OSCE în Moldova. Ședința s-a axat pe identificarea unor soluții pentru reducerea riscurilor provocate de scăderea debitului Nistrului și limitarea efectelor crizei hidrologice.
  • Ignatiev s-a întâlnit cu o delegație din Ungaria la Tiraspol
    Ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Sándor Szabó, s-a întâlnit la Tiraspol cu șeful așa-zisului departament de externe al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev. Potrivit Tiraspolului, Ignatiev a criticat crearea de către Chișinău a Fondului de convergență și anularea facilităților fiscale pentru întreprinderile din regiunea transnistreană. De asemenea, acesta a invocat o pretinsă militarizare continuă a Moldovei. Totodată, a subliniat necesitatea depunerii unor eforturi internaționale pentru reluarea negocierilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


De ce PAS nu a înaintat candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei? Grosu: Nu putem nici să pretindem că am lua un scor bun

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a declarat că PAS nu a înaintat un candidat la scrutinul electoral pentru funcția de bașcan al Găgăuziei pentru că nu ar reuși să obțină un rezultat bun. Oficialul susține că acest lucru ar fi legat de deciziile pe care formațiune de guvernământ le-a luat pentru a debloca organizarea alegerilor în autonomie. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitate te privește” de la RLive.

„Noi am analizat foarte atent. Nu cred că am putea nici să pretindem că am putea lua un scor bun acolo, pentru că a trebuit să ne asumăm niște decizii nepopulare, pe care, din păcate, politicienii din Găgăuzia nu și le-au asumat. Mă refer la deblocarea… În primul rând, faptul că ei au pus pe tavă Găgăuzia lui Șor și Kremlinului. Doi: au creat blocaje, prin care a expirat mandatul Adunării, n-au putut adopta deciziile cum să desfășoare alegerile. Și atunci a trebuit noi, de la centru, să intervenim și să ne asumăm această decizii. Din păcate, acolo există sportul ăsta de a pasa responsabilitatea și o competiție în care critică mai tare Chișinăul. Dar repet: noi ne-am asumat, am setat regulile și văd că se înscriu competitori în această campanie. Foarte bine! (…) Eu cred că acolo sunt suficienți candidați din care cetățenii noștri din Găgăuzia pot să aleagă”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat dacă PAS ar putea susține „indirect” vreun candidat la funcția de bașcan, liderul formațiunii a spus: „Noi nu o să susținem pe nimeni, pentru că nu ar fi corect. Trebuie să ai candidatul tău. În plus, există prevederea aceasta care interzice să fie un candidat camuflat”.

Amintim că locuitorii din UTA Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie, după mai bine de un an de blocaj electoral. În aceeași zi, ei vor alege viitoarea componență a Adunării Populare a Găgăuziei și noul bașcan. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat, NewsMaker a scris – AICI.

Până acum, cinci candidați au fost înscriși în cursa electorală pentru funcția de bașcan:

  • Ivan Cîlcic (Partidul Popular Găgăuz);
  • Fiodor Gagauz (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova);
  • Alexandr Stoianoglo (candidat independent);
  • Corneliu Dudnic (candidat independent);
  • Petr Vlah (Partidul „NOI – Noua Opțiune Istorică).

Rusia a atacat un bloc de locuințe din Zaporojie: 11 morți, printre care 3 copii

Armata rusă a atacat cu bombe aeriene ghidate orașul Zaporojie în dimineața zilei de 10 octombrie. În urma bombardamentului, 11 persoane au murit, inclusiv trei copii.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, explozia a distrus complet una dintre scările unui bloc de locuințe. De asemenea, au fost avariate mai multe case particulare și alte clădiri.

Șeful administrației militare regionale din Zaporojie, Mihail Semîkin, a anunțat că 11 persoane au fost omorâte în urma atacului. Printre victime se numără și trei copii. De asemenea, 10 persoane, printre care un minor, au fost rănite.

Oficialul a precizat că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare. „Este posibil ca sub dărâmături să se mai afle oameni”, a declarat oficialul.

Poliția Națională a Ucrainei a anunțat că nu se știe ce s-a întâmplat cu alte 14 persoane. Potrivit instituției, forțele ruse au lansat cinci bombe aeriene asupra zonelor rezidențiale din Zaporojie.

Getty Images

SUA și Rusia au convenit asupra livrărilor de motorină rusească. Zelenski: „Cadourile făcute lui Putin nu vor contribui la pace”

Federația Rusă și Statele Unite ale Americii au convenit să livreze motorină rusească pe piața americană și pe cea internațională. Anunțul a fost făcut de președintele SUA, Donald Trump, în seara de 9 octombrie, după o convorbire telefonică cu liderul rus Vladimir Putin. Trump a descris convorbirea drept „foarte reușită”. La rândul său, Putin a declarat că Rusia este pregătită să furnizeze petrol și produse petroliere atât Statelor Unite ale Americii, cât și altor piețe internaționale, relatează Meduza.

Washingtonul a anunțat relaxarea sancțiunilor privind exporturile de motorină rusească. Departamentul Trezoreriei SUA a emis deja o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești pe piața mondială, făcând o excepție de la sancțiunile americane până la 7 aprilie 2027. Anterior, autoritățile americane relaxaseră temporar și sancțiunile privind petrolul rusesc, pe fondul crizei de pe piața energetică provocate de războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului.

Și Rusia a început să elimine restricțiile privind exporturile de motorină, a anunțat vicepremierul Aleksandr Novak. Exporturile de petrol și produse petroliere rusești sunt limitate atât de sancțiunile internaționale, cât și de restricțiile impuse de autoritățile de la Moscova. De exemplu, interdicția care limitează exporturile de motorină și combustibil pentru nave este în vigoare până la sfârșitul lunii octombrie. Măsura a fost introdusă după ce Ucraina a atacat mai multe rafinării din Rusia, iar țara s-a confruntat în timpul verii cu o criză a carburanților.

Potrivit lui Trump, Rusia ar urma să livreze imediat peste 300 000 de tone de motorină. Alte 500 000 de tone ar urma să ajungă pe piață în noiembrie, urmate de încă un milion de tone. Novak a declarat că Rusia este pregătită să suplimenteze livrările de motorină către piața americană încă din octombrie. Exporturile ar urma să crească și în noiembrie și decembrie, odată cu repunerea în funcțiune a rafinăriilor reparate.

Ucraina a criticat acordul încheiat între Moscova și Washington. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski consideră că orice relaxare a sancțiunilor impuse Rusiei, în lipsa unor acorduri privind detensionarea conflictului, reprezintă „o slăbiciune evidentă”.

„Cadourile făcute lui Putin nu vor contribui nici la pace, nici la bunăstarea lumii civilizate. Rusia va „mulțumi” pentru motorină continuându-și campania de teroare și acțiunile perfide. Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere înseamnă investiții într-un război care trebuie oprit, nu prelungit. Este nevoie de măsuri reale de detensionare în relația cu Rusia, pe bază de reciprocitate”, a declarat Zelenski.

Anunțul privind livrările de motorină vine în contextul reluării negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina. Pe 9 octombrie, o delegație ucraineană s-a întâlnit la Miami cu negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.

Cu o zi înainte de anunțarea acordului, surse citate de publicația The Kyiv Independent au relatat că Rusia le-a cerut Statelor Unite să ridice sancțiunile în cadrul negocierilor privind un posibil „armistițiu energetic”. Autoritățile de la Kiev au declarat că Ucraina este dispusă să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova se angajează să nu mai lovească infrastructura energetică ucraineană.

Trump, aflat sub presiune pe fondul creșterii prețurilor la carburanți înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congresul SUA, i-a cerut în repetate rânduri Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Președintele american a susținut că aceste atacuri contribuie la deficitul de combustibili la nivel mondial și la creșterea prețurilor.

Pe 2 octombrie, Putin a respins, la rândul său, ideea unui „armistițiu energetic” cu Ucraina. Într-un discurs susținut la Forumul Valdai, liderul rus a afirmat că simpla încetare a atacurilor nu ar rezolva problema prețurilor ridicate la motorină în SUA și pe piețele internaționale atât timp cât sancțiunile împotriva Rusiei rămân în vigoare.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: