Câștigă bani cu transferurile rapide de la Victoriabank

P.
| 6 iulie, 2020
17:24

Promo

Transferurile rapide de la Victoriabank îți aduc premii bănești! Transferă sau primește bani la orice ghișeu Victoriabank și participă la tombola în care poți câștiga lunar 1 000 MDL sau să devină unul din câștigătorii premiului mare de 10 000 de lei.

Promoția se desfășoară pe întreg teritoriul țării în perioada 1.07.2020 – 31.12.2020, iar la tombolă vor fi înscrise toate transferurile de minim 300 EUR/ 300 USD/ 6 000 MDL/ 25 000 RUB, inițiate sau ridicate la ghișeele Victoriabank.

Fondul de premii

60 de premii lunare a câte 1 000 MDL;
3 premii finale a câte 10 000 MDL.

În fiecare lună, până la data de 15, va avea loc extragerea premiilor secundare (10 x 1000 MDL), iar la ultima extragere vor fi aleși câștigătorii premiilor mari (3 x 10 000 MDL):

Etapa 1 până la 15. 08.2020 – 10 x 1 000 MDL
Etapa 2 până la 15. 09.2020 – 10 x 1 000 MDL
Etapa 3 până la 15.10.2020 – 10 x 1 000 MDL
Etapa 4 până la 15.11.2020 – 10 x 1 000 MDL
Etapa 5 până la 15.12.2020 – 10 x 1 000 MDL
Etapa finală până la 15.01. 2021 – 10 x 1 000 și 3 x 10 000 MDL

În promoție participă transferurile inițiate sau primite la ghișeele Victoriabank prin: Western Union, MoneyGram, RIA, Smith&Smith, Zolotaya Korona, Contact, Unistream și IntelExpress, de minim 300 EUR/ 300 USD/ 6 000 MDL/ 25 000 RUB.

Consultă Regulamentul Promoției.

Victoriabank

Știri similare

Promo

Victoriabank reduce costul finanțării pentru IMM-uri

Promo

Victoriabank conectează consumatorii Premier Energy la MIA Plăți Instant

Viață

Hajder, despre criza de pe Nistru: „Tendința este negativă”. Sunt riscuri pentru aprovizionarea Chișinăului cu apă potabilă?

Ana-Maria Dolghii
| 19 august, 2026
18:15

Nivelul apei la stația de captare Vadul lui Vodă se menține la 8,3 metri, iar alimentarea cu apă a municipiului Chișinău nu este în pericol. Afirmația a fost făcută miercuri, 18 august, de primarul capitalei, Ion Ceban, care a menționat că funcționarea normală a sistemului este asigurată de mai multe măsuri tehnice implementate în ultimele săptămâni. În același timp, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că situația pe Nistru rămâne dificilă.

„Nivelul apei la Stația de captare Vadul lui Vodă se menține la 8,3 metri, asigurând funcționarea normală a sistemului. Situația este stabilă datorită măsurilor întreprinse în ultimele săptămâni de către Primăria Chișinău”, a transmis Ion Ceban într-o postare pe Facebook.

Potrivit edilului, printre măsurile luate se numără punerea în funcțiune a unei stații plutitoare, capabile să pompeze apă de la un nivel mai scăzut al râului. Totodată, au fost construite și instalate țevi subterane care aduc apa mai aproape de Stația de captare.

Autoritățile au instalat și o pompă de mare capacitate la adâncime, care poate fi utilizată în cazul în care nivelul Nistrului va continua să scadă. Apa pompată poate fi transportată spre Stația de captare prin noile țevi.
De asemenea, pe râu a fost construit un baraj pentru reducerea vitezei de scurgere și acumularea apei.

Primăria spune că au fost instalate și pompe suplimentare, oferite de Guvern, care pot fi puse în funcțiune dacă situația o va impune.

„Noi am făcut tot posibilul, împreună cu specialiștii Primăriei și ai Apă-Canal Chișinău, pentru a asigura funcționalitatea stației de captare, chiar dacă se va reduce volumul apei în Nistru”, a declarat Ion Ceban.

Între timp, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat, după ședința Guvernului din 18 august, că nivelul de deversări în Nistru este menținut în continua la 75 m3/s.

„Luni s-a înregistrat un debit încă mai mic decât cel anunțat anterior, de doar 15 metri cubi pe secundă. Tendința este foarte negativă. Astăzi a înregistrat o ușoară creștere, dar nu este suficient ca să acumulăm rezerve suplimentare de apă în lacul de acumulare Novodnistrovsk. În următoarea săptămână sunt preconizate niște precipitații, vedem dacă ele sunt în măsură să compenseze deficitul de apă sau, cel puțin, să nu admită o înrăutățire a situației”, a adăugat oficialul.

Amintim că nivelul apei în râul Nistru a atins cote critice, iar lacul de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina a scăzut la un minim istoric. Pe 17 august, autoritățile din Republica Moldova și Ucraina a decis reducerea debitului de deversare la 75 m³/s.

apă, Gheorghe Hajder, Ion Ceban, Nistru

De la 10.780 la 12.335 de lei pentru un profesor fără grad didactic. Cum vor crește salariile din educație în 2027

Ecaterina Arvintii
| 19 august, 2026
17:56

Salariile angajaților din educație vor crește de la 1 ianuarie 2027, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Ministrul Educației, Dan Perciun, a prezentat pe 19 august mai multe exemple despre cum se vor schimba lefurile profesorilor, educatorilor, directorilor și personalului auxiliar. Un profesor fără grad didactic, de exemplu, ar urma să primească 12.335 de lei, față de 10.780 de lei în prezent, iar pentru unele categorii creșterea ar putea ajunge la peste 30%.

Cum vor crește salariile în școli

Potrivit simulărilor prezentate de Perciun, un profesor, educator sau învățător fără grad didactic va avea un salariu de 12.335 de lei, cu 1.555 de lei sau 14,4% mai mult decât în prezent.

Pentru cei cu gradul didactic II, salariul ar urma să crească de la 13.180 la 15.008 lei, iar pentru cei cu gradul I – de la 14.740 la 16.438 de lei. Cadrele didactice cu grad superior ar urma să primească 18.088 de lei, față de 16.180 de lei în prezent.

În cazul unui director de liceu de categoria I, salariul estimat crește de la 18.268 la 21.924 de lei . O dădacă sau un asistent al educatorului ar urma să primească 9.471 de lei, față de 7.150 de lei, iar salariul unui bucătar-șef ar urma să crească de la 6.897 la 9.450 de lei.

Perciun a precizat că acestea sunt estimări, iar sumele concrete pot varia în funcție de vechimea în muncă și de alți parametri care influențează salariul fiecărui angajat.

Din 2027, valoarea de referință folosită în calcule va crește de la 2.500 la 4.200 de lei. Totodată, suma fixă de 1.300 de lei acordată în prezent nu va mai apărea separat, fiind inclusă în noua grilă salarială. Vor crește și plățile pentru gradele didactice.

Cum vor crește salariile în universități

Ministrul Educației a prezentat și estimări pentru învățământul superior. În instituțiile cu autogestiune financiară, creșterile estimate sunt între 4,9% și 8,6%: salariul unui profesor universitar ar urma să crească de la 20.358 la 21.346 de lei, iar al unui lector – de la 18.103 la 19.666 de lei. Și salariile conferențiarilor universitari vor crește, de la 19.450 lei, în prezent, la 20.506 de lei, de la 1 ianuarie.

Pentru funcțiile finanțate de la bugetul de stat, creșterile sunt mai mari. Salariul unui profesor universitar ar urma să ajungă de la 16.618 la 18.846 de lei, al unui conferențiar – de la 15.710 la 18.006 lei, iar al unui lector – de la 14.363 la 17.166 de lei.

Plăți unice de până la 4 mii de lei

Până la intrarea în vigoare a noii legi, cadrele didactice, cele didactice auxiliare, științifico-didactice, științifice și de conducere vor beneficia de o plată unică de 4.000 de lei net pentru o normă întreagă, calculată la câte 1.000 de lei pentru fiecare lună. Banii vor fi achitați în octombrie, proporțional cu norma didactică. Personalul auxiliar va primi, tot atunci, o plată unică de 2.000 de lei net, proporțional cu norma de muncă.

„Știu că aceste plăți nu vor fi considerate suficiente de către toată lumea. Ele vin însă să compenseze, cel puțin parțial, angajamentul pe care ni l-am asumat anterior, până la aplicarea noii legi a salarizării”, a scrie Perciun pe rețele.

***

Noua lege a salarizării urmează să fie aprobată de Guvern cel târziu în octombrie, iar majorările salariale sunt anunțate pentru 1 ianuarie 2027. Premierul Vasile Tofan a făcut anunțul pe 19 august, în aceeași zi în care angajații din educație au protestat în Piața Marii Adunări Naționale. Manifestanții au cerut autorităților să respecte angajamentul privind majorarea salariilor începând cu 1 septembrie 2026.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), care a organizat protestul, a anunțat că manifestația de astăzi „nu reprezintă un punct final”, ci un mesaj adresat autorităților că angajații din educație și știință așteaptă respectarea angajamentelor și soluții concrete pentru creșterea salariilor.

Sindicatele urmează acum să analizeze propunerile prezentate de premier în timpul protestului și ulterior, la conferința de presă. Federația anunță că va decide ulterior ce acțiuni va întreprinde în continuare.

Între timp, pentru data de 1 septembrie, la ora 12:00, este anunțat un marș, până la Parlament. Rezoluția adoptată în urma manifestației poate fi citită – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

cadru didactic, dan perciun, educație, ministerul educației, profesori, protest, salariu, top

Moldova ar putea declara foametea din 1946–1947 crimă împotriva umanității. Sunt analizate sancțiuni pentru negare

Ecaterina Arvintii
| 19 august, 2026
17:06

Foametea din 1946–1947 de pe teritoriul Republicii Moldova ar urma să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic. Guvernul a aprobat, pe 19 august, avizul asupra unui proiect de lege care prevede recunoașterea și comemorarea victimelor.

Potrivit proiectului, în memoria victimelor ar urma să fie create muzee, monumente și memoriale. Totodată, autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a foametei din 1946–1947.

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

1946-1947, aviz, crimă, foamete, sancțiuni

Alegerile din Găgăuzia și extinderea investițiilor Turciei în Moldova – discutate de Sandu, Tofan și Grosu cu un deputat turc

Mihaela Conovali
| 19 august, 2026
17:02

Șefa statului Maia Sandu, premierul Vasile Tofan și speakerul Igor Grosu s-au întâlnit cu Kürşad Zorlu, deputat în Parlamentul Turciei și vicepreședinte al partidului de guvernare AKP. Acesta, însoțit de o delegație parlamentară din Turcia, efectuează o vizită la Chișinău. Cei trei oficiali moldoveni au discutat cu deputatul turc despre UTA Găgăuzia. Totodată, au vorbit despre extinderea investițiilor turcești în țara noastră. Potrivit Guvernului, partea turcă și-a exprimat interesul pentru noi investiții, inclusiv în dezvoltarea capacităților de producție.

Discuțiile cu Maia Sandu s-au axat pe potențialul de creștere al relațiilor bilaterale, precum și pe oportunitățile pentru companiile turcești în Republica Moldova, inclusiv în proiecte majore de infrastructură și energie, a comunicat instituția prezidențială.

Un capitol aparte al discuției a vizat UTA Găgăuzia, a menționat Președinția. „Ambele părți și-au exprimat angajamentul pentru dezvoltarea regiunii și au subliniat importanța unor alegeri libere și corecte în autonomie, care să aducă în funcții lideri care vor lucra în beneficiul comunității găgăuze — pentru dezvoltarea economică a regiunii și pentru păstrarea limbii și culturii găgăuze”, a relatat instituția prezidențială.

Discuțiile cu Vasile Tofan au vizat consolidarea parteneriatului dintre cele două țări, cu accent pe cooperarea economică, atragerea investițiilor și dezvoltarea UTA Găgăuzia, a comunicat Executivul.

O atenție aparte a fost acordată autonomiei găgăuze, a menționat Guvernul. „Părțile au vorbit despre importanța păstrării identității locuitorilor din regiune, precum și despre necesitatea dezvoltării economice și creării mai multor oportunități pentru cetățeni. În acest context, a fost apreciată contribuția Turciei, care a implementat peste 500 de proiecte în Republica Moldova, circa 90% dintre acestea în Găgăuzia”, a precizat Executivul.

Potrivit sursei citate, un alt subiect a vizat extinderea investițiilor turcești în țara noastră. „În prezent, Republica Moldova activează circa 1.200 de companii cu capital turcesc, iar partea turcă și-a exprimat interesul pentru noi investiții, inclusiv în dezvoltarea capacităților de producție. Printre sectoarele cu potențial au fost menționate industria, energia regenerabilă, turismul, inclusiv cel medical, și telecomunicațiile”, a comunicat Guvernul. Potrivit sursei citate, Kürşad Zorlu a apreciat relația de încredere și apropierea dintre cele două țări și a reafirmat disponibilitatea Turciei de a extinde cooperarea cu Republica Moldova, inclusiv prin noi investiții și proiecte de dezvoltare în UTA Găgăuzia.

În centrul discuției dintre Igor Grosu și Kürşad Zorlu s-au aflat situația din UTA Găgăuzia, proiectele comune pentru dezvoltarea regiunii, precum și aprofundarea relațiilor dintre Republica Moldova și Republica Turcia, a comunicat Parlamentul. Potrivit sursei citate, Igor Grosu a subliniat că Chișinăul respectă statutul special al UTA Găgăuzia și este interesată de o autonomie puternică, care își păstrează limba, cultura și identitatea și care este pe deplin integrată în viața Republicii Moldova.

Amintim că, în luna iulie, în ziua în care solicita Parlamentului votul de încredere, premierul Vasile Tofan a declarat că Găgăuzia este un atu care nu este suficient utilizat de R. Moldova. El menționa că regiunea este o punte spre o superputere regională – Turcia. Totodată, declara că prioritatea sa va fi să se folosească de acest atu. Detalii A I CI.

găgăuzia, turcia, Vasile Tofan

Ex-ministrul ucrainean al Apărării, Mihail Fedorov, cere organizarea alegerilor pe timp de război: „Democrația nu poate fi ostatică Rusiei”

Ana-Maria Dolghii
| 19 august, 2026
16:30

Fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihail Fedorov, a cerut identificarea unui mecanism legal, sigur și realist care să permită organizarea alegerilor în țară, chiar și în condițiile în care războiul continuă. Apelul a fost lansat miercuri, 18 august, într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.

„Dacă războiul va mai dura un an, doi sau trei, poate oare Rusia să ajungă să decidă, de facto, când își vor putea alege din nou ucrainenii conducerea? Sunt convins că nu. Democrația nu poate fi ostatică Rusiei”, a declarat Mihail Fedorov, transmite Deutsche Welle.

„Dificultatea nu înseamnă imposibilitate”

Fostul ministru a recunoscut că reluarea unui proces democratic deplin ar fi dificilă, întrucât trebuie asigurat dreptul la vot pentru militari, ucrainenii aflați în străinătate și locuitorii regiunilor din apropierea frontului.

Mihail Fedorov a subliniat, de asemenea, necesitatea de a garanta independența instituțiilor și încrederea societății în rezultatele alegerilor.

„Dar dificultatea nu înseamnă imposibilitate. Ucraina a reușit deja de multe ori să facă lucruri pe care lumea le considera imposibile”, a declarat el.

Fostul ministru a spus că consideră „deosebit de periculoasă” situația în care societatea ajunge să creadă că principalul criteriu pentru numirea unei persoane într-o funcție este „nu profesionalismul său, nu rezultatele și nici capacitatea de a schimba țara, ci loialitatea personală față de sistem”.

Amintim că Mihail Fedorov a fost ministru al Apărării în perioada ianuarie-iulie 2026. Pe 15 iulie, președintele Volodimir Zelenski l-a demis din funcție. Potrivit informațiilor apărute în presă, decizia a fost luată pe fondul unui conflict cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Alexandr Sîrski.

După anunțul privind plecarea sa din funcție, în mai multe orașe din Ucraina au avut loc proteste față de decizia președintelui ucrainean de a-l demite pe Fedorov.

Participanții la proteste l-au descris pe Fedorov drept unul dintre cei mai eficienți miniștri ai Apărării din ultimii ani. Unii dintre manifestanți și-au exprimat deschis nemulțumirea față de modul în care este administrată armata și au susținut că numele lui Fedorov este asociat cu reformele și modernizarea Forțelor Armate ale Ucrainei.