Andrei Mardari / NewsMaker

Cât costă gazele naturale pentru „urmașii lui Budulai”? Cum reflectă presa din Rusia reglările de conturi cu Moldova

Criza gazelor naturale din Moldova este reflectată pe larg nu doar de presa din țara noastră, dar și de cea din Rusia. Însă în timp ce presa moldovenească se confruntă cu un deficit de informații oficiale, acestea nu lipsesc în mass-media din Rusia. NM prezintă, cum sunt reflectate confruntările cu Moldova în privința gazelor naturale, cum informațiile „din surse documentate” apar concomitent în câteva publicații și cine sunt numiți „țigani” și „urmași mândri ai lui Budulai” în aceste articole. 

Vineri, 22 octombrie

În seara de vineri, 22 octombrie, s-au încheiat negocierile de două zile privind livrările de gaze naturale care au avut loc la Moscova și la care au participat vicepremierul, ministrul infrastructurii Andrei Spânu, vicepremierul pentru reintegrare Vladislav Kulminski și seful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, Dmitrii Kozak. Între orele 21:00-22:00, trei instituții de presă – TASS, RIA Novosti și „Kommersant” – au comunicat în același timp, cu referire la propriile surse, că negocierile s-au finalizat fără niciun rezultat. Totodată, acestea au scris că partea rusă a propus „un preț de piață corect”, cu o reducere de 25%. Potrivit surselor acestor publicații, Kulminski și Spânu au insistat asupra unui preț de două ori mai mic decât cel de piață. Publicațiile respective au scris, cu referire la aceleași surse de informații, despre riscul „încetării complete a furnizării de gaze naturale rusești către Moldova” după 1 noiembrie.

În aceeași seară, NM s-a adresat către serviciul de presă al guvernului după un comentariu, dar așa și nu a primit un răspuns.

Sâmbătă-duminică, 23-24 octombrie

În ziua următoare, în presa din Rusia a apărut o declarație a lui Serghei Kuprianov, reprezentantul oficial al „Gazprom”-ului, precum că întreprinderea va sista livrările de gaze către Moldova dacă aceasta nu va achita datoria de 709 milioane de dolari. Kuprianov a mai spus că vina pentru criza gazelor naturale din Moldova „este în întregime a autorităților Moldovei”.

TASS a publicat declarația lui Kuprianov cu titlul «В „Газпроме“ заявили, что Молдавия сама создала кризис с поставками газа» („«Gazprom» a declarat că Moldova singură și-a provocat criza privind furnizarea de gaze naturale”). RBK a publicat un articol intitulat «Молдавия объявила ЧП и безрезультатно поговорила с „Газпромом“» („Moldova a anunțat stare de urgență și a discutat cu „Gazprom” fără niciun rezultat”) și, la fel ca și celelalte mass-media, a făcut referire la o sursă care a comunicat că Rusia „a propus un preț corect”. Și RBK a citat declarațiile lui Kuprianov despre datorie.

Iar „Novaia gazeta” a publicat un interviu cu Alexandr Petcov, fostul consilier al președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ex-deputat al parlamentului, fostul redactor-șef al agenției de presă OMEGA. La începutul lunii februarie 2020, Petcov a cumpărat două acțiuni ale SA „Moldovagaz”, devenind astfel acționar minoritar al companiei-fiice a „Gazprom”-ului, și a studiat mecanismul de formare a datoriei Moldovei față de „Gazprom”.

Într-un interviu în format video cu durata de 15 minute, publicat cu titlul «Сколько Молдова должна за газ? Отвечает совладелец молдавской газовой компании» („Cât datorează Moldova pentru gazele naturale? Răspunde un coproprietar al companiei de gaze naturale din Moldova”), Petcov a declarat că Kremlinul „șantajează Moldova” prin soluționarea problemelor privind gazele naturale și prin chestiunile ce țin de reglementarea transnistreană. Totodată, Petcov a spus că informația care a apărut recent în presa din Rusia este „o scurgere organizată”. Petcov a reamintit și despre faptul că datoria regiunii transnistrene pentru „gazele naturale consumate și neachitate” este de 8 miliarde de dolari. „Dar nimeni nu a vorbit niciodată despre aceste 700 milioane de dolari”, a remarcat Petcov.

RIA Novosti l-a citat pe senatorul Alexei Pușkov, care a declarat că Moldova va trebui să se descurce singură în criza gazelor naturale. „Doar niște persoane disperate pot cere gaze naturale de la Ucraina”, a menționat Pușkov.

Luni, 25 octombrie

La 25 octombrie, Andrei Spânu a susținut o scurtă conferință de presă în cadrul căreia a declarat că negocierile cu Moscova „sunt dificile”. Acesta a anunțat că miercuri, 27 octombrie, va pleca la Sankt-Petersburg, la o întrevedere cu Alexei Miller, președintele „Gazprom”. Spânu a mai declarat că Moldova trebuie să efectueze un audit independent al datoriei de 709 milioane de dolari despre care a declarat „Gazprom”. Spânu a promis că va oferi mai multe informații după runda de negocieri de la Sankt-Petersburg.

În același timp, „Russia Today” (RT) a publicat un articol al politologului Alexei Martînov, intitulat «Цыганское счастье» („Fericirea țiganilor”). Acesta a început cu afirmația precum că „negocierile moldovenilor au eșuat”, menționând că pentru prima dată, la negocierile din partea Moldovei nu a participat șeful statului și nici premierul, ci vicepremierii. Martînov a acuzat Moldova de dorința „de a provoca o criză din senin” și de șantajul „exportatorului rusesc prin Transnistria”. „Desigur, țiganii au o logică proprie, dar nici ei nu pot schimba legile fizicii”, a menționat Martînov. Acesta a numit reprezentanții Moldovei „urmași mândri ai lui Budulai”, iar în descrierea situației a folosit cuvântul hutspa (de la cuvântul evreiesc ḥuṣpāh, care ar însemna „tupeu”).

Iar Vesti.ru a relatat că în Moldova, criza energetică „scoate oamenii în stradă”. Publicația a mai menționat că președintele Maia Sandu „s-a retras din soluționarea problemei” și a subliniat că Moldova nu mai are de unde lua gaze naturale decât doar din Rusia.

Miercuri-joi, 27-28 octombrie

La 27 octombrie, Financial Times a scris, cu referire la sursele proprii, că „Gazprom” a propus ca Moldova să își ajusteze Acordul de Liber Schimb cu UE și să amâne adoptarea celui de-al treilea pachet energetic convenit cu Bruxelles. În timp ce unele instituții media retransmiteau această informație, „Gazprom” a dezmințit-o, declarând că negocierile cu Moldova privind furnizarea gazelor naturale poartă „un caracter exclusiv comercial”. Comentând articolul din FT, Dmitrii Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a declarat că este vorba despre „negocieri exclusiv comerciale și că în acest caz, nu este vorba și nici nu poate fi despre vreun fel de politizare”.

Articolul din Financial Times a servit drept motiv pentru o analiză publicată în Gazeta.ru, cu titlul «Возможно ли вступление Молдавии в ЕАЭС ради скидки на газ» („E posibilă aderarea Moldovei la UEEA de dragul unei reduceri la gazele naturale?”). Experții solicitați de autorul articolului au pus la îndoială existenței unei astfel de propuneri. Totodată, aceștia au ajuns la concluzia că, mai devreme sau mai târziu, Moldova va trebui să facă o alegere între UEEA și UE. Un expert a menționat că „din punct de vedere economic, aderarea la UEEA este mai convenabilă pentru Moldova”.

În seara de 27 octombrie, pe canalul de Telegram al „Gazprom”-ului a apărut un comunicat scurt despre faptul că la Sankt-Petersburg a avut loc o întrevedere a negociatorilor din Moldova cu președintele „Gazprom” și că negocierile continuă. Informații de la autoritățile moldovenești nu au fost.

La 28 octombrie, Izvestia.ru a publicat știrea «Иванов назвал газовый кризис в Молдавии примером желания «жить на халяву» („Ivanov a numit criza gazelor naturale din Moldova un exemplu de dorință de „a trăi pe degeaba”). Publicația l-a citat pe Serghei Ivanov, Reprezentantul special al președintelui FR pentru protecția mediului, ecologie și transport. „Să mă scuzați pentru exprimarea neparlamentară, dar sunt foarte mulți doritori de a trăi din contul Rusiei”, a menționat Ivanov. Izvestia.ru a publicat și știrea «В Госдуме призвали Молдавию уйти от политизации в вопросе поставок газа» („Duma de Stat i-a sugerat Moldovei să renunțe la politizarea problemei privind aprovizionarea cu gaze naturale”). În această știre a fost citat Viktor Vodolațki, vicepreședintele Comisiei pentru afaceri cu statele CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții din cadrul Dumei de Stat, care a menționat că Moldova „merge pe calea Ucrainei”.

Iar lenta.ru l-a citat pe viceministrul afacerilor externe al Rusiei, Alexandr Pankin, în articolul «Россия раскрыла намерения в переговорах по газу с Молдавией» („Rusia și-a dezvăluit intențiile în negocierile cu Republica Moldova privind gazele naturale”). Acesta a menționat că partea rusă tinde spre un consens în toate chestiunile ce țin de procesul de negocieri cu Moldova, în special pe fondul crizei gazelor naturale din țara noastră. „Negocierile se desfășoară și fie se vor încheia cu niște înțelegeri și atunci acestea vor fi implementate, fie nu se vor încheia cu un acord și atunci ar putea fi orice scenarii, dar nimeni nu are de gând să facă acest lucru în detrimentul Moldovei”, a dat asigurări Pankin.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maxim Cîrlan, fondatorul Moldox Festival: „Un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și de filme în jurul lui”

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă, cu oameni ca noi, care încearcă să facă o diferență în comunitate” – spune Maxim Cîrlan, fondatorul festivalului de film documentar pentru schimbare socială Moldox.

De la prima ediție și până astăzi, Moldox a împlinit zece ani, se numără printre cele mai longevive evenimente de gen din Republica Moldova și contribuie decisiv la promovarea documentarului. 

Festivalul a pornit din realitățile spațiului nostru cultural, dar mai ales din dorința de a răspunde acestor provocări. Timp de opt ediții desfășurate la Cahul, acolo unde accesul la cultură era limitat, tinerii migrau masiv, iar oamenii nu aveau ocazia să vadă pe marele ecran filme care să-i pună față în față cu realitatea lumii, Moldox s-a maturizat. Regizorul și directorul festivalului, Maxim Cîrlan, ne povestește cum a evoluat percepția publicului în toți acești ani și ce lucruri noi aduce ediția X.

Pentru Maxim Cîrlan, procesul de maturizare al festivalului se oglindește în schimbările sociale și culturale  pe care Moldox a reușit să le aducă. Iar pentru a înțelege pe deplin această transformare, trebuie să privim spre contextul cinematografiei moldovenești.

În Moldova contemporană, întemeierea unui festival de film a fost o adevărată provocare. După 1991, odată cu trecerea la economia de piață, producția cinematografică a intrat într-un declin accentuat. Treptat, turnarea filmelor a devenit o raritate, s-a intensificat circulația neoficială a filmelor străine descărcate de pe internet, iar numărul sălilor de cinema a scăzut, în special în regiuni. Dacă în 1995 Republica Moldova avea peste 600 de săli de proiecție, astăzi au rămas aproximativ 14 în toată țara.

În acest peisaj fragil, unul dintre pilonii care mențin vie cinematografia națională este reprezentat de Centrul Național al Cinematografie (CNC) și festivalurile de film apărute în ultimele decenii. Exemplu fiind chiar Moldox, care, după cum spune fondatorul său, „dintr-un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și filme în jurul lui”.

Cel mai important însă, povestește Maxim, a fost faptul că Moldox a reușit să educe publicul, să-l familiarizeze cu un alt tip de cinema: acela în care oamenii din societate sunt actori principali.

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă […] Documentarul le-a apărut ca un film ancorat în realitate. Astăzi publicul este mult mai deschis și pregătit să-l primească drept o experiență artistică și socială profundă”, spune Maxim Cîrlan.

Avem o competiție națională. Documentare turnate în Republica Moldova pe marele ecrane

Zece ani de Moldox înseamnă și zece ani de ateliere de film, unde cineaști și cineaste au avut ocazia să învețe de la regizori cu renume internațional, să-și creeze propriile documentare și să își testeze ideile în competiții europene. Din această experiență și din comunitatea care s-a format în jurul festivalului a prins contur, în premieră, o competiție națională.

O competiție națională arată că există deja filme moldovenești demne de a sta alături de cele internaționale. Țara noastră e pe drumul integrării europene, iar odată cu asta s-au deschis noi spații de cultură și dialog.” – Maxim Cîrlan

Pentru prima dată, ca parte a festivalului, Moldox a lansat Premiul Green Vine pentru cel mai bun documentar moldovenesc, iar publicul va avea ocazia unică să vizioneze filmele câștigătoare proiectate chiar în cadrul festivalului.

Tema anului

Aparte de competiție, un lucru rămâne neschimbat: Moldox este un festival pentru schimbare socială. În fiecare an, din întunericul sălilor de proiecție, festivalul ne provoacă să privim direct către temele care ne frământă ca societate.

Ediția a X-a este dedicată temei Chaos – reinventing reality. Filmele selectate vorbesc despre fenomenele actuale: crize, războaie, fragilitate, haos digital, dar și libertate de exprimare, egalitate de gen și viața grupurilor marginalizate. În același timp, ele îndeamnă să reflectăm cum aceste probleme ne modelează realitatea și ne împing să creăm reguli noi.

„Nu mai știu exact de când am început să simt că lumea intră în haos – poate odată cu fiecare război care izbucnea, rând pe rând, până în prezent. Nici acum nu sunt sigur dacă nu va începe un nou conflict chiar înainte să fie publicat acest interviu. Trăim o epocă nouă: o revoluție tehnologică, schimbări rapide și o lume în care vechile structuri se destramă. Haosul nu e ceva nou, dar acum parcă e invocat ca să facă ordine, să zguduie și să reașeze lucrurile, spune Maxim Cîrlan.

De ce să vii la cea de-a X-a ediție a festivalului:

,,Pentru că Moldox este o ocazie rară de a vedea documentare puternice pe marele ecran în Moldova. Și pentru că fiecare proiecție aduce șansa de a descoperi povești și oameni care îți rămân în minte mult timp.” – Maxim Cîrlan

Vă invităm să vizionați filmele din cadrul festivalului, inclusiv producțiile din competiția națională, la Cinematograful Cineplex Emil Loteanu, în perioada 26–30 noiembrie.

Pentru programul complet și informații despre bilete, vă invităm să ne urmăriți pe rețelele de socializare Facebook/Instagram și pe moldoxfestival.com.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: