Andrei Mardari / NewsMaker

Cât costă gazele naturale pentru „urmașii lui Budulai”? Cum reflectă presa din Rusia reglările de conturi cu Moldova

Criza gazelor naturale din Moldova este reflectată pe larg nu doar de presa din țara noastră, dar și de cea din Rusia. Însă în timp ce presa moldovenească se confruntă cu un deficit de informații oficiale, acestea nu lipsesc în mass-media din Rusia. NM prezintă, cum sunt reflectate confruntările cu Moldova în privința gazelor naturale, cum informațiile „din surse documentate” apar concomitent în câteva publicații și cine sunt numiți „țigani” și „urmași mândri ai lui Budulai” în aceste articole. 

Vineri, 22 octombrie

În seara de vineri, 22 octombrie, s-au încheiat negocierile de două zile privind livrările de gaze naturale care au avut loc la Moscova și la care au participat vicepremierul, ministrul infrastructurii Andrei Spânu, vicepremierul pentru reintegrare Vladislav Kulminski și seful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, Dmitrii Kozak. Între orele 21:00-22:00, trei instituții de presă – TASS, RIA Novosti și „Kommersant” – au comunicat în același timp, cu referire la propriile surse, că negocierile s-au finalizat fără niciun rezultat. Totodată, acestea au scris că partea rusă a propus „un preț de piață corect”, cu o reducere de 25%. Potrivit surselor acestor publicații, Kulminski și Spânu au insistat asupra unui preț de două ori mai mic decât cel de piață. Publicațiile respective au scris, cu referire la aceleași surse de informații, despre riscul „încetării complete a furnizării de gaze naturale rusești către Moldova” după 1 noiembrie.

În aceeași seară, NM s-a adresat către serviciul de presă al guvernului după un comentariu, dar așa și nu a primit un răspuns.

Sâmbătă-duminică, 23-24 octombrie

În ziua următoare, în presa din Rusia a apărut o declarație a lui Serghei Kuprianov, reprezentantul oficial al „Gazprom”-ului, precum că întreprinderea va sista livrările de gaze către Moldova dacă aceasta nu va achita datoria de 709 milioane de dolari. Kuprianov a mai spus că vina pentru criza gazelor naturale din Moldova „este în întregime a autorităților Moldovei”.

TASS a publicat declarația lui Kuprianov cu titlul «В „Газпроме“ заявили, что Молдавия сама создала кризис с поставками газа» („«Gazprom» a declarat că Moldova singură și-a provocat criza privind furnizarea de gaze naturale”). RBK a publicat un articol intitulat «Молдавия объявила ЧП и безрезультатно поговорила с „Газпромом“» („Moldova a anunțat stare de urgență și a discutat cu „Gazprom” fără niciun rezultat”) și, la fel ca și celelalte mass-media, a făcut referire la o sursă care a comunicat că Rusia „a propus un preț corect”. Și RBK a citat declarațiile lui Kuprianov despre datorie.

Iar „Novaia gazeta” a publicat un interviu cu Alexandr Petcov, fostul consilier al președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ex-deputat al parlamentului, fostul redactor-șef al agenției de presă OMEGA. La începutul lunii februarie 2020, Petcov a cumpărat două acțiuni ale SA „Moldovagaz”, devenind astfel acționar minoritar al companiei-fiice a „Gazprom”-ului, și a studiat mecanismul de formare a datoriei Moldovei față de „Gazprom”.

Într-un interviu în format video cu durata de 15 minute, publicat cu titlul «Сколько Молдова должна за газ? Отвечает совладелец молдавской газовой компании» („Cât datorează Moldova pentru gazele naturale? Răspunde un coproprietar al companiei de gaze naturale din Moldova”), Petcov a declarat că Kremlinul „șantajează Moldova” prin soluționarea problemelor privind gazele naturale și prin chestiunile ce țin de reglementarea transnistreană. Totodată, Petcov a spus că informația care a apărut recent în presa din Rusia este „o scurgere organizată”. Petcov a reamintit și despre faptul că datoria regiunii transnistrene pentru „gazele naturale consumate și neachitate” este de 8 miliarde de dolari. „Dar nimeni nu a vorbit niciodată despre aceste 700 milioane de dolari”, a remarcat Petcov.

RIA Novosti l-a citat pe senatorul Alexei Pușkov, care a declarat că Moldova va trebui să se descurce singură în criza gazelor naturale. „Doar niște persoane disperate pot cere gaze naturale de la Ucraina”, a menționat Pușkov.

Luni, 25 octombrie

La 25 octombrie, Andrei Spânu a susținut o scurtă conferință de presă în cadrul căreia a declarat că negocierile cu Moscova „sunt dificile”. Acesta a anunțat că miercuri, 27 octombrie, va pleca la Sankt-Petersburg, la o întrevedere cu Alexei Miller, președintele „Gazprom”. Spânu a mai declarat că Moldova trebuie să efectueze un audit independent al datoriei de 709 milioane de dolari despre care a declarat „Gazprom”. Spânu a promis că va oferi mai multe informații după runda de negocieri de la Sankt-Petersburg.

În același timp, „Russia Today” (RT) a publicat un articol al politologului Alexei Martînov, intitulat «Цыганское счастье» („Fericirea țiganilor”). Acesta a început cu afirmația precum că „negocierile moldovenilor au eșuat”, menționând că pentru prima dată, la negocierile din partea Moldovei nu a participat șeful statului și nici premierul, ci vicepremierii. Martînov a acuzat Moldova de dorința „de a provoca o criză din senin” și de șantajul „exportatorului rusesc prin Transnistria”. „Desigur, țiganii au o logică proprie, dar nici ei nu pot schimba legile fizicii”, a menționat Martînov. Acesta a numit reprezentanții Moldovei „urmași mândri ai lui Budulai”, iar în descrierea situației a folosit cuvântul hutspa (de la cuvântul evreiesc ḥuṣpāh, care ar însemna „tupeu”).

Iar Vesti.ru a relatat că în Moldova, criza energetică „scoate oamenii în stradă”. Publicația a mai menționat că președintele Maia Sandu „s-a retras din soluționarea problemei” și a subliniat că Moldova nu mai are de unde lua gaze naturale decât doar din Rusia.

Miercuri-joi, 27-28 octombrie

La 27 octombrie, Financial Times a scris, cu referire la sursele proprii, că „Gazprom” a propus ca Moldova să își ajusteze Acordul de Liber Schimb cu UE și să amâne adoptarea celui de-al treilea pachet energetic convenit cu Bruxelles. În timp ce unele instituții media retransmiteau această informație, „Gazprom” a dezmințit-o, declarând că negocierile cu Moldova privind furnizarea gazelor naturale poartă „un caracter exclusiv comercial”. Comentând articolul din FT, Dmitrii Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a declarat că este vorba despre „negocieri exclusiv comerciale și că în acest caz, nu este vorba și nici nu poate fi despre vreun fel de politizare”.

Articolul din Financial Times a servit drept motiv pentru o analiză publicată în Gazeta.ru, cu titlul «Возможно ли вступление Молдавии в ЕАЭС ради скидки на газ» („E posibilă aderarea Moldovei la UEEA de dragul unei reduceri la gazele naturale?”). Experții solicitați de autorul articolului au pus la îndoială existenței unei astfel de propuneri. Totodată, aceștia au ajuns la concluzia că, mai devreme sau mai târziu, Moldova va trebui să facă o alegere între UEEA și UE. Un expert a menționat că „din punct de vedere economic, aderarea la UEEA este mai convenabilă pentru Moldova”.

În seara de 27 octombrie, pe canalul de Telegram al „Gazprom”-ului a apărut un comunicat scurt despre faptul că la Sankt-Petersburg a avut loc o întrevedere a negociatorilor din Moldova cu președintele „Gazprom” și că negocierile continuă. Informații de la autoritățile moldovenești nu au fost.

La 28 octombrie, Izvestia.ru a publicat știrea «Иванов назвал газовый кризис в Молдавии примером желания «жить на халяву» („Ivanov a numit criza gazelor naturale din Moldova un exemplu de dorință de „a trăi pe degeaba”). Publicația l-a citat pe Serghei Ivanov, Reprezentantul special al președintelui FR pentru protecția mediului, ecologie și transport. „Să mă scuzați pentru exprimarea neparlamentară, dar sunt foarte mulți doritori de a trăi din contul Rusiei”, a menționat Ivanov. Izvestia.ru a publicat și știrea «В Госдуме призвали Молдавию уйти от политизации в вопросе поставок газа» („Duma de Stat i-a sugerat Moldovei să renunțe la politizarea problemei privind aprovizionarea cu gaze naturale”). În această știre a fost citat Viktor Vodolațki, vicepreședintele Comisiei pentru afaceri cu statele CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții din cadrul Dumei de Stat, care a menționat că Moldova „merge pe calea Ucrainei”.

Iar lenta.ru l-a citat pe viceministrul afacerilor externe al Rusiei, Alexandr Pankin, în articolul «Россия раскрыла намерения в переговорах по газу с Молдавией» („Rusia și-a dezvăluit intențiile în negocierile cu Republica Moldova privind gazele naturale”). Acesta a menționat că partea rusă tinde spre un consens în toate chestiunile ce țin de procesul de negocieri cu Moldova, în special pe fondul crizei gazelor naturale din țara noastră. „Negocierile se desfășoară și fie se vor încheia cu niște înțelegeri și atunci acestea vor fi implementate, fie nu se vor încheia cu un acord și atunci ar putea fi orice scenarii, dar nimeni nu are de gând să facă acest lucru în detrimentul Moldovei”, a dat asigurări Pankin.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: