Moldpres

Cât gaz a fost cumpărat pentru Transnistria din grantul european? Precizările Energocom

Compania de stat Energocom informează că a cumpărat circa 26,5 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru regiunea transnistreană din grantul european de 20 milioane de euro, acordat pentru asigurarea necesităților energetice ale malului stâng al Nistrului în perioada 1-10 februarie. Ajutorul financiar a fost utilizat integral. 

În perioada 1-10 februarie SA Energocom a cumpărat pentru regiunea transnistreană, conform solicitărilor Tiraspoltransgaz și dispoziției nr. 7 a Comisiei pentru Situații Excepționale, 26,456 milioane metri cubi de gaze. Pentru aceste achiziții au fost utilizate integral cele 20 de milioane de euro destinate raioanelor de est din contul grantului de urgență oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Prețul de achiziție a constituit în jur de 57 euro/ MWh (sau aproape 600 euro/ 1000 m3). La acest preț se adaugă taxe regulatorii (care sunt reglementate), alte taxe și cheltuieli logistice și de transport, care în unele cazuri pot ajunge la aproape 25% din costul de achiziție. Tranzacțiile de cumpărare au fost derulate pe bursele din România și Bulgaria, așa cum prevede Dispoziția nr.7 din 1 februarie 2025 a Comisia pentru Situații Excepționale”, se arată într-un comunicat publicat de Energocom.

Compania a precizat că informațiile despre volume sunt estimative, urmând a fi certificate de operatorul sistemului de transport.

Amintim că Republica Moldova, în mod special regiunea transnistreană, se confruntă cu o criză energetică, care a fost provocată după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz către Moldovagaz. Volumele de gaze naturale erau direcționate către malul stâng al Nistrului.

Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova un ajutor nerambursabil în valoare de 30 milioane de euro pentru asigurarea necesităților energetice, în perioada 1-10 februarie. 20 milioande euro din acest grant au fost destinate pentru stânga Nistrului. Astfel, în perioada vizată, Energocom a achiziționat, zilnic, până la 3 mln/ m3 de gaz, care erau livrate în regiune.

Totodată, Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a oferi un grant suplimentar de 60 milioane de euro pentru regiunea transnistreană, în vederea asigurării necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Însă pentru a beneficia de mijloacele financiare, administrația de facto de la Tiraspol ar fi trebuit să respecte mai multe condiționalități, printre care elaborarea unui plan acceptat de Guvernul R. Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, dar și excluderea din pachetul de sprijin a consumatorilor industriali cu consum mare de energie.

Tiraspolul nu a reacționat la oferta UE.

Într-un final, pe 10 ianuarie, prim-ministrul Dorin Recean a anunțat că autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului au refuzat sprijinul financiar european. Premierul a declarat că acestea au ales o altă soluție pentru asigurarea regiunii tranistrene cu gaz, care a fost acceptată de Guvernul Republicii Moldova. Mai exact, compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG va fi achitată de JNX General Trading L.L.C, din Dubai, și va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Iar costurile de tranzit pentru gazul transportat de la frontiera cu Republica Moldova spre regiunea transnistreană vor fi achitate în avans, conform unui acord dintre Moldovagaz și Tiraspoltransgaz.

MET Gas Energy Marketing AG va livra gazul pentru regiunea transnistreană prin Ucraina. Operatorul de sistemului de transportare al gazelor din Ucraina a confirmat pentru NM, 11 februarie, că încă se poartă discuții cu firma maghiară cu privire la tranzitul resursei energetice.

Volumele de gaze naturale vor fi achitate dintr-un credit rusesc acordat Tiraspolului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: