Moldpres

Cât gaz a fost cumpărat pentru Transnistria din grantul european? Precizările Energocom

Compania de stat Energocom informează că a cumpărat circa 26,5 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru regiunea transnistreană din grantul european de 20 milioane de euro, acordat pentru asigurarea necesităților energetice ale malului stâng al Nistrului în perioada 1-10 februarie. Ajutorul financiar a fost utilizat integral. 

În perioada 1-10 februarie SA Energocom a cumpărat pentru regiunea transnistreană, conform solicitărilor Tiraspoltransgaz și dispoziției nr. 7 a Comisiei pentru Situații Excepționale, 26,456 milioane metri cubi de gaze. Pentru aceste achiziții au fost utilizate integral cele 20 de milioane de euro destinate raioanelor de est din contul grantului de urgență oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Prețul de achiziție a constituit în jur de 57 euro/ MWh (sau aproape 600 euro/ 1000 m3). La acest preț se adaugă taxe regulatorii (care sunt reglementate), alte taxe și cheltuieli logistice și de transport, care în unele cazuri pot ajunge la aproape 25% din costul de achiziție. Tranzacțiile de cumpărare au fost derulate pe bursele din România și Bulgaria, așa cum prevede Dispoziția nr.7 din 1 februarie 2025 a Comisia pentru Situații Excepționale”, se arată într-un comunicat publicat de Energocom.

Compania a precizat că informațiile despre volume sunt estimative, urmând a fi certificate de operatorul sistemului de transport.

Amintim că Republica Moldova, în mod special regiunea transnistreană, se confruntă cu o criză energetică, care a fost provocată după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaz către Moldovagaz. Volumele de gaze naturale erau direcționate către malul stâng al Nistrului.

Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova un ajutor nerambursabil în valoare de 30 milioane de euro pentru asigurarea necesităților energetice, în perioada 1-10 februarie. 20 milioande euro din acest grant au fost destinate pentru stânga Nistrului. Astfel, în perioada vizată, Energocom a achiziționat, zilnic, până la 3 mln/ m3 de gaz, care erau livrate în regiune.

Totodată, Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a oferi un grant suplimentar de 60 milioane de euro pentru regiunea transnistreană, în vederea asigurării necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Însă pentru a beneficia de mijloacele financiare, administrația de facto de la Tiraspol ar fi trebuit să respecte mai multe condiționalități, printre care elaborarea unui plan acceptat de Guvernul R. Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, dar și excluderea din pachetul de sprijin a consumatorilor industriali cu consum mare de energie.

Tiraspolul nu a reacționat la oferta UE.

Într-un final, pe 10 ianuarie, prim-ministrul Dorin Recean a anunțat că autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului au refuzat sprijinul financiar european. Premierul a declarat că acestea au ales o altă soluție pentru asigurarea regiunii tranistrene cu gaz, care a fost acceptată de Guvernul Republicii Moldova. Mai exact, compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG va fi achitată de JNX General Trading L.L.C, din Dubai, și va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Iar costurile de tranzit pentru gazul transportat de la frontiera cu Republica Moldova spre regiunea transnistreană vor fi achitate în avans, conform unui acord dintre Moldovagaz și Tiraspoltransgaz.

MET Gas Energy Marketing AG va livra gazul pentru regiunea transnistreană prin Ucraina. Operatorul de sistemului de transportare al gazelor din Ucraina a confirmat pentru NM, 11 februarie, că încă se poartă discuții cu firma maghiară cu privire la tranzitul resursei energetice.

Volumele de gaze naturale vor fi achitate dintr-un credit rusesc acordat Tiraspolului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: