Viață

Cazuri de refuz al intrării în Franța și Germania pentru moldoveni. Chișinăul explică posibilele motive

Mihaela Conovali
| 24 aprilie, 2026
17:09

Mai multe cazuri de refuz al intrării în Franța și Germania au fost raportate în rândul cetățenilor moldoveni. Situațiile apar inclusiv în contextul introducerii, din aprilie 2026, a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la frontierele externe ale UE. Acest sistem aduce controale mai stricte la intrare pentru cetățenii din state terțe și include verificarea perioadelor anterioare de ședere în Uniunea Europeană. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, care a venit cu mai multe recomandări pentru cetățeni.

Pe 24 aprilie, Ministerul de Externe a venit cu precizări după ce au fost semnalate „dificultăți la intrarea pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și al spațiului Schengen, în special pe fonul mai multor cazuri raportate de refuz al intrării în Franța și Germania pentru cetățeni moldoveni”.

De ce s-ar refuza intrarea

„Aceste situații se manifestă inclusiv și în contextul operaționalizării, începând cu data de 10 aprilie 2026, a Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) la toate punctele de trecere a frontierelor externe ale UE (terestre, aeriene și maritime)”, a precizat Ministerul.

Potrivit Ministerului de Externe, EES reprezintă un instrument electronic modern, complet automatizat și digital, care înlocuiește ștampilarea pașapoartelor în majoritatea statelor europene participante și presupune prelevarea datelor biometrice ale persoanei. „Implementarea acestui sistem presupune exigențe mai riguroase privind condițiile de intrare pentru resortisanții țărilor terțe, alături de verificarea șederii lor legale anterioare pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în regim fără vize în baza pașaportului biometric. În acest context, se constată un risc real de refuz al intrării pe teritoriul statelor UE, în situațiile în care persoanele nu pot demonstra în mod clar scopul călătoriei și îndeplinirea condițiilor legale de ședere pe teritoriul statelor UE”, a declarat Ministerul.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, un alt risc semnalat vizează refuzul intrării în statele Uniunii Europene pentru cetățenii Republicii Moldova în cazul depășirii perioadei legale de ședere de maximum 90 de zile (care nu trebuie să fie consecutive și se pot cumula) într-un interval de 180 de zile sau atunci când persoana se apropie de această limită. „Astfel de situații pot apărea inclusiv în cazurile în care persoanele au revenit în Republica Moldova și intenționează să intre din nou în Uniunea Europeană, fără a respecta perioada de referință de 180 de zile. În context, se atrage atenția că utilizarea unui alt pașaport biometric nu exonerează de respectarea regulii de 90/180 de zile și nu facilitează intrarea în Uniunea Europeană”, a declarat Ministerul.

Potrivit Ministerului de Externe, decizia de autorizare a intrării pe teritoriul Uniunii Europene aparține exclusiv autorităților de frontieră ale statelor membre, iar încălcarea regulilor de ședere în UE sau lipsa documentelor justificative la intrarea în țară poate cauza refuzul intrării.

Recomandările Chișinăului

Ministerul a recomandat cetățenilor Republicii Moldova care intenționează să călătorească în statele UE/Schengen să se asigure, înainte de plecare, că îndeplinesc integral condițiile de intrare, inclusiv:

deținerea biletului de călătorie tur-retur sau dovada continuării călătoriei;
dovada cazării (rezervare confirmată la hotel sau invitație din partea unei persoane gazdă, întocmită în conformitate cu legislația statului respectiv);
resurse financiare suficiente pentru întreaga durată a șederii (numerar și/sau card bancar);
asigurarea medicală valabilă pe durata sejurului;
alte documente, în funcții de cazuri specifice (invitații pentru reuniuni profesionale, confirmare de la instituția de învățământ, atestări de la instituții medicale etc.)
să nu să se deplaseze în statele membre UE în următoarele 90 zile, după ce au stat în țările date o perioada imediat premergătoare de 90 zile.

Ministerul a declarat că a notificat operatorii aerieni, care efectuează zboruri de pe aeroportul din Chișinău, despre necesitatea informării pasagerilor privitor la condițiile de intrare în statul de destinație.

„Ministerul îndeamnă cetățenii să trateze cu maximă responsabilitate condițiile de intrare și să se informeze din surse oficiale înainte de călătorie. Respectarea strictă a condițiilor de intrare și ședere pe teritoriul statelor UE reprezintă un factor determinant pentru evitarea situațiilor neplăcute și a cheltuielilor nedorite, legate de refuzul intrării pe teritoriul statelor UE/Schengen”, a adăugat Ministerul de Externe.

***

Amintim că, pe 23 aprilie, Ambasada Republicii Moldova la Paris a atenționat că, în ultima perioadă, s-a înregistrat un număr crescut de refuzuri la intrarea în Franța și a reamintit condițiile de intrare stabilite de autoritățile franceze. Sunt necesare: pașaport biometric valabil, bilet dus-întors, asigurare medicală, dovada cazării (hotel, rezervare sau attestation d’accueil) și resurse financiare. Pot fi cerute suplimentar, după caz, scrisoare de invitație, confirmare medicală sau de studii. Nivelul minim de mijloace financiare: 32,50 euro/zi cu attestation d’accueil, 65 euro cu hotel și 120 euro fără dovada cazării.

În aceeași zi, Ambasada Republicii Moldova la Berlin a atenționat că unor cetățeni moldoveni li s-a refuzat intrarea în state ale UE, inclusiv în Germania. Ambasada a precizat că, deși nu este necesară viză, intrarea într-o țară UE nu este automată, iar decizia finală aparține poliției de frontieră din statul respectiv. Autoritățile aplică în prezent mai strict prevederile Codului Frontierelor Schengen, în special în cazul persoanelor care declară vizite la rude și nu pot prezenta dovada cazării, a menționat ambasada.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

ees, franța, germania, intrare, ministerul de externe, moldoveni, Republica Moldova, schengen, UE

Știri similare

Viață

Artur Cerari, baronul romilor din Republica Moldova, a decedat

Politică

Centrul rus de cultură din Chișinău și-a anunțat încetarea activității

Viață

„Ați dus discuția spre caricatură”. Tofan a răspuns criticilor lui Sturza privind cele 12 măsuri pentru Republica Moldova

Ana-Maria Dolghii
| 5 iulie, 2026
18:27

Omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, a venit cu o reacție după criticile ex-premierului Ion Sturza la adresa propunerilor sale privind reformele economice din Republica Moldova și comparația cu politicile președintelui argentinian Javier Milei. Tofan susține că afirmațiile fostului premier i-au „caricaturizat” poziția și că nu a pledat pentru măsuri radicale.

„Când cineva încearcă să-mi sfideze inteligența, mă revolt. (…) Tipul din fotografia de mai jos, devenit brusc idolul unei părți a intelighentiei de la Chișinău, este, după gusturile mele, un radical descreierat. (…) Argentina pe care a preluat-o Javier Milei era într-o situație dramatică: inflație sistemică de peste 200% anual, deprecieri valutare de zeci de procente, cursuri multiple de schimb, rezerve valutare practic inexistente, deficit bugetar structural uriaș, finanțat prin emisiune monetară, datorie publică toxică și o lungă istorie de incapacitate de plată. În asemenea condiții, este firesc să vii cu o reformă de ruptură”, a declarat Ion Sturza.

El a mai menționat că Republica Moldova nu este „o catastrofă care trebuie târâtă în reanimare și amputată cu drujba și fără anestezie, cum ne propun unii dintre noii salvatori”.

În reacție, Vasile Tofan a spus că începe „să regrete” că l-a ales pe Javier Milei ca arhetip.

„Evident că Moldova nu are nevoie de politicile lui Milei din Argentina. Nu suntem în situația apocaliptică a Argentinei din 2023: hiperinflație, cursuri multiple, rezerve zero, default, deficit finanțat prin printarea banilor. Deci, când insinuați că eu propun Moldovei „drujba”, amputări, tăierea pensiilor și sanatații, îmi permit să împrumut din limbajul dvs: îmi sfidați inteligența”, a declarat acesta.

Tofan a precizat că, de fapt, „la răscrucea” la care se află Republica Moldova, el preferă „arhetipul liderului-reformator, care are curajul să-și răsuflece mâinile, să facă lucruri fie și nepopulare, asumându-și consecințele”.

„Dvs ați dus discuția spre caricatură: că aș vrea să tai pensii, școli și spitale. Eu spun exact opusul. Avem deficit ~30% la CNAS și, în același timp, este vital să ridicăm pensia minimă. Cum? Prin reformă: plafonarea pensiilor excesive, limitarea pensiilor speciale, creșterea graduală a vârstei de pensionare, Pilon II. Asta nu e drujba, ci unica soluție cinstită într-un stat care deja are 1.1 lucrători la 1 pensionar, iar în maxim trei ani raportul va fi 1:1”, a adăugat el.

Vasile Tofan consideră că economia Republicii Moldova nu este una sănătoasă.

„Da, Moldova nu e Argentina 2023. Nu e nici Georgia 2003. Dar asta nu înseamnă că economia noastră e sănătoasă. Avem o economie anemică, fără forță de muncă, stat greoi, agricultura fără apă, companii de stat ineficiente etc. Nu suntem pe patul de moarte, cum era Argentina în 2023. Dar ne stingem lent. Asta e și mai periculos – stiți istoria cu broasca; dacă e aruncată în apa fierbinte, sare, dar daca o încălzești încet, fierbe până la capăt”, a spus el.

Amintim că, pe 4 iunie, pe fondul demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a publicat pe Facebook o postare despre 12 măsuri care consideră că sunt necesare pentru Republica Moldova. Printre acestea, el a enumerat reforma fiscală, echitatea la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. Acesta a menționat că politicianul care ar putea implementa aceste măsuri este „un Milei de Moldova”.