Андрей Мардарь / NewsMaker

Panglica Sf. Gheorghe – permisă sau interzisă după decizia CC? Înalta Curte denunță „atacuri” și „speculații”

Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova a publicat o declarație prin care își manifestă regretul față de „atacurile” și „speculațiile” care au urmat după pronunțarea hotărârii din 11 aprilie, cu privire la panglica Sf. Gheorghe.

Curtea nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, astfel cum se propagă în spațiul public. Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, au precizat membrii Înaltei Curți.

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol.

Legea privind contracararea activității extremiste stabilește doar o listă exhaustivă de excepții de la sancționarea contravențională. De exemplu, în această listă nu este prevăzută situația unei persoane care utilizează simbolurile interzise pentru a protesta împotriva, nu pentru a glorifica războiul și crimele de război”, se mai arată în declarație.

Drept exemplu, CC a menționat arderea lor sau desenarea unei caricaturi a acestor simboluri. De asemenea, Curtea a constatat că legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului (e.g. poartă o haină pe care este inscripționată o marcă sau un desen care sunt identice cu simbolul interzis). De asemenea, Curtea a admis că o parte din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Sub acest aspect, Curtea a considerat că lista exhaustivă de excepții de la aplicarea sancțiunii nu acoperă toate situațiile în care o persoană utilizează simbolurile în discuție fără scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.

La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei.

În acest sens, Curtea s-a bazat și pe jurisprudența Curții Europene referitoare la simbolurile care au mai multe semnificații. Curtea Europeană a subliniat că interzicerea generală a acestora, fără a se ține cont de circumstanțele particulare ale utilizării lor (cine le folosește și în ce scopuri), constituie o ingerință excesivă în exercițiul dreptului la libertatea de exprimare (a se vedea Fáber v. Ungaria, 24 iulie 2012, §§ 54-58).

De asemenea, Curtea a efectuat o analiză de drept comparat a legilor adoptate recent de unele state cu privire la interzicerea utilizării unor simboluri care ar putea fi asociate cu invazia Federației Ruse în Ucraina. Curtea a constatat că în majoritatea statelor care au interzis aceste simboluri, inclusiv în Ucraina, legea reclamă constatarea unui scop (e.gutilizarea simbolului în contextul justificării agresiunii armate împotriva Ucrainei sau a altor ostilități) (a se vedea §§ 16-22 din Hotărârea nr. 9 din 11 aprilie 2023).

Mai mult, Curtea subliniază că legislatorul nu este împiedicat să aplice liniile directorii ale acestei hotărâri și să adopte alte reglementări clare, coerente și care oferă posibilitatea analizării circumstanțelor particulare ale fiecărui caz atunci când sunt interzise simbolurile asociate cu invazia din Ucraina sau când o persoană este sancționată pentru utilizarea lor.

***

Amintim că, pe 11 aprilie, Curtea Constituțională a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară sau crimele împotriva umanității. Curte s-a convocat în ședință în urma sesizărilor depuse, în 2022, de deputații socialiști Adrian Lebedinschi și Grigore Novac și a unuia dintre cetățenii amendați.

Deputata PAS Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a declarat că hotărârea Curții Constituționale „a stârnit multe discuții”. Potrivit ei, teoretic, Curtea a dat o apreciere corectă. „Cum la modul practic va avea loc aplicarea acestui articol, nu este clar”, a adăugat Stamate cu referire la paragraful 88 din hotărâre.

În același timp, deputatul PAS Dorian Istrati a declarat într-o emisiune televizată că persoanele care vor ieși pe 9 mai cu panglica Sfântului Gheorghe vor fi sancționate.

***

Din 20 aprilie 2022, la inițiativa PAS, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina. Persoanele fizice care vor sfida noua lege pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore.

În privința persoanelor cu funcție de răspundere poate fi aplicată amenda de la 9000 la 18 000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.  


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Irina Vlah | Inima Moldovei

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.  

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august. 

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: