Justiție

Panglica Sf. Gheorghe – permisă sau interzisă după decizia CC? Înalta Curte denunță „atacuri” și „speculații”

Stela Untila
| 12 aprilie, 2023
12:06

Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova a publicat o declarație prin care își manifestă regretul față de „atacurile” și „speculațiile” care au urmat după pronunțarea hotărârii din 11 aprilie, cu privire la panglica Sf. Gheorghe.

„Curtea nu a „repus în drepturi”, nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, astfel cum se propagă în spațiul public. Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, au precizat membrii Înaltei Curți.

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol.

„Legea privind contracararea activității extremiste stabilește doar o listă exhaustivă de excepții de la sancționarea contravențională. De exemplu, în această listă nu este prevăzută situația unei persoane care utilizează simbolurile interzise pentru a protesta împotriva, nu pentru a glorifica războiul și crimele de război”, se mai arată în declarație.

Drept exemplu, CC a menționat arderea lor sau desenarea unei caricaturi a acestor simboluri. De asemenea, Curtea a constatat că legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului (e.g. poartă o haină pe care este inscripționată o marcă sau un desen care sunt identice cu simbolul interzis). De asemenea, Curtea a admis că o parte din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Sub acest aspect, Curtea a considerat că lista exhaustivă de excepții de la aplicarea sancțiunii nu acoperă toate situațiile în care o persoană utilizează simbolurile în discuție fără scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.

La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei.

În acest sens, Curtea s-a bazat și pe jurisprudența Curții Europene referitoare la simbolurile care au mai multe semnificații. Curtea Europeană a subliniat că interzicerea generală a acestora, fără a se ține cont de circumstanțele particulare ale utilizării lor (cine le folosește și în ce scopuri), constituie o ingerință excesivă în exercițiul dreptului la libertatea de exprimare (a se vedea Fáber v. Ungaria, 24 iulie 2012, §§ 54-58).

De asemenea, Curtea a efectuat o analiză de drept comparat a legilor adoptate recent de unele state cu privire la interzicerea utilizării unor simboluri care ar putea fi asociate cu invazia Federației Ruse în Ucraina. Curtea a constatat că în majoritatea statelor care au interzis aceste simboluri, inclusiv în Ucraina, legea reclamă constatarea unui scop (e.gutilizarea simbolului în contextul justificării agresiunii armate împotriva Ucrainei sau a altor ostilități) (a se vedea §§ 16-22 din Hotărârea nr. 9 din 11 aprilie 2023).

Mai mult, Curtea subliniază că legislatorul nu este împiedicat să aplice liniile directorii ale acestei hotărâri și să adopte alte reglementări clare, coerente și care oferă posibilitatea analizării circumstanțelor particulare ale fiecărui caz atunci când sunt interzise simbolurile asociate cu invazia din Ucraina sau când o persoană este sancționată pentru utilizarea lor.

***

Amintim că, pe 11 aprilie, Curtea Constituțională a decis că panglica Sfântului Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu promovează agresiunea militară sau crimele împotriva umanității. Curte s-a convocat în ședință în urma sesizărilor depuse, în 2022, de deputații socialiști Adrian Lebedinschi și Grigore Novac și a unuia dintre cetățenii amendați.

Deputata PAS Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a declarat că hotărârea Curții Constituționale „a stârnit multe discuții”. Potrivit ei, teoretic, Curtea a dat o apreciere corectă. „Cum la modul practic va avea loc aplicarea acestui articol, nu este clar”, a adăugat Stamate cu referire la paragraful 88 din hotărâre.

În același timp, deputatul PAS Dorian Istrati a declarat într-o emisiune televizată că persoanele care vor ieși pe 9 mai cu panglica Sfântului Gheorghe vor fi sancționate.

***

Din 20 aprilie 2022, la inițiativa PAS, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina. Persoanele fizice care vor sfida noua lege pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore.

În privința persoanelor cu funcție de răspundere poate fi aplicată amenda de la 9000 la 18 000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

atacuri, curtea constituțională, declarație, top

Știri similare

Politică

Recean, în vizită în Japonia: va inaugura Ziua Republicii Moldova la Expoziția Mondială de la Osaka

Alegeri 2025

Blocul Unirea Națiunii s-a lansat în campania electorală. Printre promisiuni: R. Moldova, al doilea stat românesc

Viață

„Nu ne permitem curse charter”. Cernăuțeanu explică cum va fi adus Plahotniuc în Moldova, dacă Grecia acceptă extrădarea

Mihaela Conovali
| 30 august, 2025
16:40

Dacă Ministerul grec al Justiției va da verdictul de extrădare, Vladimir Plahotniuc va fi adus în Republica Moldova cu un zbor obișnuit și la „cel mai favorabil” preț al biletelor. Ulterior, el va fi prezentat procurorilor și plasat în arest pentru 30 de zile la Penitenciarul nr. 13. Cel puțin aceasta a comunicat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, în cadrul unui podcast moderat de Lorena Bogza, publicat pe 29 august.

În timpul interviului, Cernăuțeanu a explicat pașii următori în cazul lui Plahotniuc.

Ministerul Justiției de la Atena va da verdictul

„Urmează să apară hotărârea motivată la caz (nota red. a Curții de Apel din Atena). În momentul în care apare această hotărâre motivată, se remite către Ministerul Justiției din Atena. Ulterior, Ministerul Justiției de la Atena decide verdictul: se acceptă sau nu se acceptă (nota red. extrădarea). (…) În momentul în care Ministerul Justiției al Statului Elen va da verdictul că persoana este gata pentru a fi extrădată, tot acest pachet de documente va fi remis Ministerului Justiției de la Chișinău. Ministerul de Justiție de la Chișinău recepționează acest pachet, îl transmite la Direcția cooperare polițienească internațională pentru a asigura deja procesul tehnic de extrădare a persoanei. De regulă, termenul de extrădare este, după lege, de 30 de zile. Acest lucru depinde deja de formalitățile care se fac, deoarece nu astăzi a venit pachetul și mâine dimineață m-am urcat și am plecat”, a precizat Cernăuțeanu.

„O să fie o cursă obișnuită”

Șeful IGP a declarat că „este necesar să stabilești ruta de deplasare în vederea asigurării securității atât a angajaților, cât și a persoanei căreia îi asiguri escortarea”. „Chiar și în același avion trebuie să fie respectate anumite principii: locul de amplasare, câte locuri se rezervă. (…) În momentul în care se asigură tot acest proces, bineînțeles că deja se demarează procesul de extrădare”, a comunicat șeful IGP.

Potrivit lui Cernăuțeanu, procedura presupune stabilirea împreună cu procurorii a unei echipe care să meargă în Grecia. „De regulă pleacă cel puțin, după acordul internațional, trei angajați, dar în funcție de risc. Am avut situații când unele state au venit pe teritoriul Republicii Moldova pentru a lua persoane extrădate și cu avionul charter și cu 50 de angajați. (…) Bine, noi nu ne permitem…”. La precizarea prezentatoarei că nu ne permitem „curse charter pentru Plahotniuc”, Cernăuțeanu a spus: „Exact, nu ne permitem așa. Noi sperăm să găsim în bugetul de stat pentru procurarea biletelor la un econom class, să mergem cu angajații noștri ca să asigurăm (nota red. escortarea)”, a precizat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă va fi vorba de o cursă obișnuită, șeful IGP a răspuns: „Da, cred că o să fie o cursă obișnuită. (…) În activitatea mea nu a fost niciodată ca o persoană să fie adusă altfel, cu charter sau altceva. Deci, toate persoanele sunt aduse în aeronave cu curse obișnuite, căutăm și biletele cele mai favorabile ca preț, deoarece aceștia sunt banii bugetului de stat”.

Ce se întâmplă în momentul când ajunge la Chișinău

Cernăuțeanu a spus că „din momentul în care persoana este adusă Chișinău, automat este adusă în fața procurorilor și bineînțeles îi este aplicat mandatul de arest de 30 de zile”: „Este stabilit în mandat – Penitenciarul 13”. Întrebat dacă, odată ajuns în Republica Moldova, Plahotniuc va fi plasat într-o celulă obișnuită, șeful IGP a comunicat: „Acest lucru nu-l decide poliția. Noi, în tot acest proces, avem obligativitatea de a-i face controlul fizic, să vedem dacă corespunde, nu are vânătăi la controlul medical, să vadă dacă este apt din punct de vedere al sănătății pentru fi deplasare”. Totodată, șeful IGP a spus că poliția mai are obligativitatea „preluarea, transportarea și aducerea în fața procuraturii, precum și ducerea ulterior la penitenciarul 13”.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, pe aeroportul din Atena a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Elveția zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

În prezent, atât Constantin Țuțu, cât și Vladimir Plahotniuc se află în arest preventiv în Grecia. Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă au solicitat extrădarea lui Plahotniuc în propriile jurisdicții.

După reținerea sa în Grecia, Vladimir Plahotniuc a redevenit activ în spațiul public, lansând periodic mesaje prin intermediul avocatului său. Fostul lider democrat acuză autoritățile de la Chișinău că ar tergiversa intenționat procedura de extrădare și susține că și-ar dori să revină în Republica Moldova.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a respins acuzațiile. Potrivit acesteia, procedura a fost inițiată conform legislației și fără nicio întârziere. Ea a mai precizat că, la data de 24 iulie, Procuratura Generală a depus o cerere de extrădare, iar pe 4 august, o cerere similară a fost înaintată și de Ministerul Justiției. Pe 8 august, Procuratura Generală a anunțat că a transmis autorităților din Grecia o nouă cerere de extrădare.

Pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a examinat cererea din 24 iulie și a decis ca Vladimir Plahotniuc să fie extrădat în Republica Moldova. Totuși, hotărârea finală cu privire la extrădare o va lua Ministerul grec al Justiției.

Pe 28 august, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a anunțat că „judecătorii Curții de Apel din Atena s-au pronunțat pentru extrădarea dumnealui (nota red. lui Plahotniuc) și, de acum încolo, ministerele Justiției din Grecia și Republica Moldova urmează să se ocupe de procedurile tehnice și logistice, care se impun în asemenea cazuri”.